Pe fundalul unei incertitudini politice tot mai pronunțate, Republica Moldova riscă să intre în suferință financiară cu consecințe greu de estimat pentru calitatea vieții. Punctul de vedere în acest sens al expertului în domeniul financiar-bancar și investițional Vadim Brînzan în interviul dimineții.
Vadim Brînzan: „Petrec mai mult timp în Republica
Aș vrea ca țara noastră să devină o țară înfloritoare din care oamenii să nu plece ...
Moldova decât petrec peste Ocean. Aș vrea ca țara noastră să devină o țară înfloritoare din care oamenii să nu plece, dar să revină acasă, să trăiască aici și s-o construim împreună, așa cum noi dorim, dar nu așa cum o doresc alții. Deci peste Ocean...”
Europa Liberă: Intenția Dvs. a fost să vă implicați în politică, după asta ați luat o pauză.
Vadim Brînzan: „Exact!”
Europa Liberă: Cum vedeți Republica Moldova după alegerile din 24 februarie și, mai ales, ceea ce se întâmplă în Parlament, pentru că la mai mult de două luni nu se reușește crearea unei majorități parlamentare, asta înseamnă că Moldova nu are un Guvern și dacă nu se mai adoptă legi și în luna iunie se ajunge la anticipate?
Vadim Brînzan: „Probabil că ar trebui să fie anticipate, deoarece Parlamentul nu poate să creeze o majoritate funcțională și în formula actuală nu-mi imaginez o majoritate funcțională. Când spun funcțională, am în vedere nu o majoritate care ar crea un Guvern, dar o majoritate care ar crea un Guvern ce ar fi funcțional pe o perioadă îndelungată. Și dacă e să ne uităm și să analizăm jucătorii principali – Partidul Democrat cu acoliții săi, Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM –, putem să ne imaginăm asta ca un joc de cărți: unul dintre jucători, Partidul Socialiștilor, probabil că pe nevrute și-a băgat capul între ciocan și nicovală, deoarece liderul lor probabil că a devenit victima propriilor ambiții, a propriilor speranțe și s-a implicat într-un joc care îl depășește și cum are să-l...”
Europa Liberă: Vă referiți la dl Dodon, deși liderul socialiștilor e Zinaida Greceanîi?
Vadim Brînzan: „Da, e corect. Mă refer la dl președinte
Dodon s-a implicat într-un joc care îl depășește foarte mult ...
Dodon, care s-a implicat într-un joc care îl depășește foarte mult. Pe de o parte, îl avem pe Vladimir Vladimirovici, cu care s-a văzut de nenumărate ori...”
Europa Liberă: Dl Putin...
Vadim Brînzan: „Dl Putin, exact, care într-un fel, să spun așa, este țarul Rusiei, deși este președinte, dar la ortodocși și slavoni președintele este considerat o mantră de ceva așa, de zeiesc, dumnezeiesc, că este măsluitul Domnului pe pământ și el trebuie să-și mențină aura asta că, „uite, eu nu greșesc niciodată și tot ce am promis v-am livrat. V-am promis Georgia, iată, poftim, o parte din Georgia, practic, am alipit-o; v-am promis: «Крым наш» (Crimeea e a noastră), iată, poftim, avem și Crimeea, și o parte din Ucraina, și iată acum vine guvernatorul Basarabiei la mine și-mi promite, mai că îmi aduce Basarabia pe tălgerel” și când colo promisiunile nu s-au adeverit, n-a venit Basarabia. Și atunci, el a fost nevoit să se îndepărteze, practic, de dl președinte Dodon, deoarece și-a pătat, cum s-ar spune, imaginea asta impecabilă pe care a avut-o. Și pentru consum intern, pentru cetățenii Federației Ruse ar fi mai bine să de îndepărteze de cineva care nu a livrat conform promisiunilor. Așa eu bănuiesc că a fost.
Pe de altă parte, Partidul Socialiștilor și-a băgat capul între ciocan și nicovală atunci când a votat modificările la Codul Electoral. Deci avem uninominale, avem circumscripții naționale și ei sperau că au să câștige pe uninominale, dar, de fapt, acum avem Partidul Democrat cu acoliții săi, care acum au 40 de mandate în Parlament și au chiar mai mult
Oricum o dai Partidul Socialiștilor pierde, în orice formulă pierde ...
decât socialiștii. Președintele Dodon trebuie să decidă ce să facă. Deci, el, practic, și-a aruncat toate cărțile bune, au plecat la Partidul Democrat și oricum o dai Partidul Socialiștilor pierde, în orice formulă pierde, pentru dânșii e important...”
Europa Liberă: Și câștigă Partidul Democrat?
Vadim Brînzan: „Nu, nu-i adevărat. Poate câștigă, poate nu câștigă; unicul care nu are de pierdut în situația creată, după părerea mea, este Blocul ACUM. Atâta timp cât ei nu deschid cărțile și-și păstrează calmul pe acești ultimi 100 de metri, ei, oricum, chiar dacă au să fie alegeri anticipate, ei au să ia probabil încă mai multe voturi. Pur și simplu, matematic dacă să ne uităm, au participat 1,4 milioane de cetățeni la vot, PD a luat cu acoliții săi 450 de mii, Blocul ACUM, 300 și ceva de mii, și restul au luat socialiștii și alții.
Dacă au loc alegeri anticipate, o parte din electoratul socialiștilor oricum va fi decepționat și eu bănuiesc că o parte din ei nici n-au să vină la vot, o parte dintre cei care au votat pentru PD tot pot să nu vină la vot, deși mulți din ei au fost mânați sau cumpărați etc. Deci, baza electorală se va micșora; deci ai de împărțit nu la 1,4 milioane, dar poate la 1,1 milioane sau 1,2 milioane, pe când toți cei care au votat pentru Blocul ACUM, dacă ei au venit și au votat în februarie, când era mizerie și frig au să vină și când au să fie alegeri anticipate. Ba mai mult, au să vină și moldovenii care n-au putut să participe la alegeri, fiindcă au avut
Baza lor electorală [a Blocului ACUM] nu poate să se micșoreze, o să crească ...
pașapoartele expirate. Vin acasă de sărbătorile de Paști, vor mai veni vara și-și vor mai perfecta actele. Și deci baza lor electorală nu poate să se micșoreze, o să crească și când ai chiar aceeași bază electorală și împarți la un număr mai mic de alegători care au participat procentul crește, deci numărul de mandate în Parlament oricum o să crească. Deci, eu nu văd cum ar putea ei să piardă. Când pierd ei, atunci dacă, de exemplu, fac acum o coaliție situațională, temporară, n-o numiți coaliție, numiți-o un fel de parteneriat cu socialiștii pentru consum intern, pentru oameni, asta-i un mariaj cum ar fi un contract matrimonial, dar pe oameni nu-i interesează – îi mariaj, gata, ați făcut o alianță cu socialiștii, evident că o să fie trâmbițat pe toate posturile de televiziune etc., că vedeți cum ei au făcut alianță? Au făcut Guvern și peste trei luni se constată că nicio lege nu poate fi votată, că socialiștii au opinia lor, ăștia a lor etc., etc., primesc comandă de la șeful lor și s-a dizolvat Parlamentul. Și ghici ce se întâmplă atunci, peste trei luni?
Sunt absolut convins că o bună parte din cei care au votat acum pentru cei din Blocul ACUM vor fi foarte decepționați de această situație și pur și simplu n-au să vină la alegeri. Și atunci, cine are de câștigat din toată situația asta? Partidul Democrat. Iarăși baza electorală se micșorează total, n-o să fie 1,4 milioane, iar alegătorii lor cum au fost mânați la urnele de vot, așa și au să fie mânați.”
Europa Liberă: Și dacă alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile, și dacă aceiași actori politici ajung, cu diferență de voturi – unul plus două-trei mandate, altul minus două-trei mandate –, iarăși se întâlnesc, iarăși trebuie să discute referitor la crearea unei coaliții?
Vadim Brînzan: „Corect. Exact! Sunt absolut de acord cu Dvs. Parlamentul este un loc unde oamenii se adună să discute. Și da, diferite pături ale societății sunt reprezentate acolo, și da, rolul parlamentarilor este de a discuta, nu de a se închide într-un colț și de a „împușca”, la figurat vorbind, din mitralieră pe toți ceilalți. Nu! Dacă se întâmplă anticipatele acum în formula actuală, unicul care o să piardă la sigur e Partidul Socialiștilor.
Blocul ACUM ce ar putea să facă? Ar putea să facă două lucruri: 1. Să mai creeze încă un mesaj mai spre centru, pentru a atrage o bună parte din cei care au votat pentru Partidul Socialiștilor nu din cauză, să zicem, că tare le place doctrina lor sau liderul lor, dar din cauză că n-aveau alternativă. Și când aud un mesaj mai „pro-Moldova”, să spunem așa, cu viziune mai proeuropeană, dar noi la noi acasă trebuie să construim ce avem de făcut, fără ca să ne uităm în toate părțile, să cerem ajutor de la dreapta, de la stânga, de la Est, de la Vest etc., să umblăm cu mâna întinsă. Destul! Trebuie să avem puțină demnitate.
Suntem un popor, suntem un neam, suntem capabili. Cât se poate să stăm cu capul plecat? Deci, așa un mesaj. Asta-i unu. Și doi la mână: să spună că „noi intrăm în Parlament și noi suntem gata să lucrăm cu alții în anumite formule, dar deodată spunem oamenilor anumite formule, fără a ne deprecia valorile noastre proeuropene, pro-Moldova, dar noi să lucrăm în afară de Partidul Democrat, dar dacă socialiștii sunt prezenți acolo, noi vom lucra și cu ei pentru a deoligarhiza țara, pentru a face ceea ce am promis să facem” etc., etc. Și excludem din toate aceste discuții mesajele care divizează foarte tare societatea.”
Europa Liberă: Dar dacă se ajunge la situația că oricum cei din Blocul ACUM trebuie să negocieze cu democrații?
Vadim Brînzan: „Cu democrații nu cred că trebuie de negociat. Cum poți să negociezi cu democrații când acesta
Cum poți să negociezi cu democrații când acesta nici nu-i partid, când acesta practic e un SRL cu un singur conducător?...
nici nu-i partid, când acesta practic e un SRL cu un singur conducător, care a pus mâna pe o țară? Cum poți să negociezi cu cei pe care vrei să-i deoligarhizezi despre deoligarhizarea lor? Deci nu prea văd cum ai putea să discuți și ce ai putea să discuți cu ei în genere. Eu nu văd nicio formulă pentru a discuta. Care altă, de exemplu, alternativă? Că democrații fac alianță cu Partidul Socialiștilor? Să fie sănătoși! Asta înseamnă moarte politică pentru Partidul Socialiștilor, îi așteaptă acolo deja la groapa de gunoi a istoriei mulți alții care au fost până la dânșii. Dacă vor să facă, las’ să facă, însă Guvernul o să fie tot al lor. Numiți-l tehnocrat, independent, că Occidentul deja și-a învățat lecția, destul câte miliarde au fost furate aici și eu nu văd cum au ei de gând să finanțeze un Guvern în care finanțele publice încep să facă crăpături.
Uitați-vă ce se întâmplă: în luna decembrie am avut deficit bugetar mi se pare că 1,8 miliarde de lei, în luna februarie deficit bugetar 800 de milioane de lei, în luna martie deficit bugetar, încep să împrumute de la băncile locale, deoarece nu au acces deja la fondurile internaționale, s-au închis fondurile, nu mai pot să te crediteze la 0,5%, te duci la băncile noastre care au început să te crediteze la 6,5%... Deci, anul trecut era 4%, acum e 6,5%, da? Riscurile cresc și chiar băncile noastre au început să mărească prețul pe care ele îl impun pentru a cumpăra hârtiile de valoare de stat pentru a finanța Guvernul. Și atunci, ce îți rămâne?
Poți să te duci în Dubai sau în China și să împrumuți la 15-20% și o să vină oameni cu restricții foarte serioase, adică nimeni n-o să mai dea așa bani, hai, du-te și-i cheltuiește cum dorești, dar pentru proiecte concrete. Vrei să construiești drumul? Poftim, iată, 100 de milioane de dolari la 15%, dar noi îl construim, noi aducem lucrătorii noștri și ei fac totul. Adică apar mai puține modalități de a scoate banii din sistem. Deci, eu ce vreau să spun? Dacă ei fac alianța asta, las’ s-o facă, să fie sănătoși, însă eu nu știu cum peste un an-doi ei au să reziste.”
Europa Liberă: Pentru că Dvs. cunoașteți foarte bine dimensiunea aceasta financiar-bancară, acum că Republica Moldova nu are relații bune cu Uniunea Europeană, s-a stopat ajutorul macrofinanciar, se apropie de sfârșit termenul acordului pe care îl are Guvernul Republicii Moldova cu FMI, iar în lipsa unui Guvern veritabil e greu să crezi cine și cu cine mai poarte purta discuții. Credeți că ar putea să aibă bătăi de cap Republica Moldova la capitolul finanțe?
Vadim Brînzan: „Absolut! Deci, dacă ne uităm atent la datele publicate de Ministerul Finanțelor, la capitolul venituri, practic, sumele care au fost colectate din impozitele pe venit, din tarife, accize s-au plafonat, ele deja nu mai cresc și n-au de unde să crească, pentru că s-a scurs practic tot ce se putea de scurs din mediul de afaceri, din business, situația demografică se înrăutățește, oamenii pleacă peste hotare, deci consumul pe cap de locuitor ar trebui să scadă și scade...”
Europa Liberă: Dar autoritățile zic s-a îmbunătățit situația la Vamă și la Fisc?
Vadim Brînzan: „S-a îmbunătățit în 2017 față de 2016, în 2018 față de 2017, dar s-a plafonat și prima dată avem deficit bugetar în luna decembrie și iată acum în februarie și în martie, în ianuarie am fost cap la cap. Au apărut primele semnale că deja nu mai putem să folosim resursele interne, deci veniturile pe care le putem genera de pe interior pentru a efectua plățile la buget. Dacă o să vă uitați la sistemul creat, o bună parte, dacă nu majoritatea oamenilor lucrează, direct sau indirect, la stat, la Guvern. Salariile le-au majorat, pensiile le-au majorat... Dar de unde bani? Impozite etc. s-au cam plafonat.”
Europa Liberă: Dar tot Dvs. ați spus ceva mai devreme că nu e bine să stai cu mâna întinsă nici la Est, nici la Vest, că s-ar găsi resurse pe interior?
Vadim Brînzan: „Da, dar la situația actuală, dacă nu au resurse pe interior pe care trebuie să le creezi cu timpul, investind în active capitale, deci investind în producție, în companii, startup-uri, în antreprenoriat, pentru ca oamenii să-și poată valorifica potențialul lor de antreprenori, pentru ca să creeze valoare adăugată în țară. Pentru asta trebuie timp, timp nu există, deci trebuie de undeva de adus resurse din exterior sau ne apucăm să tipărim bani și atunci avem inflație. Și cine are de suferit? Păturile cele mai vulnerabile care sunt votanții nr. 1 ai Partidului Democrați și acoliților săi.”
Europa Liberă: Din contra, guvernanții au zis că sunt rezerve nevalorificate la capitolul privatizări. Vedeți că acum se fac privatizări?
Vadim Brînzan: „(Râde.) Dacă e să ne uităm ce privatizări se fac și sumele încasate din privatizări în comparație cu PIB-ul Republicii Moldova, care constituie 190 de miliarde de lei, noi virăm niște sume foarte minore, asta-i unu la mână, într-al doilea rând, nu-i prea clar ce se întâmplă cu toate aceste privatizări.
Care au fost condițiile tranzacțiilor de privatizare, de exemplu, a gărilor auto sau a altor companii unde să fie foarte clar și lămurit scris? Cineva independent a făcut o analiză să vadă cât îi de viabilă tranzacția aceasta, există sau nu există structuri afiliate celor care au participat din partea Guvernului, organizatorilor care au participat la aceasta etc., etc.? N-a făcut nimeni o așa analiză și nu poate să facă, fiindcă informația bănuiesc că-i închisă, cea care ar trebui să fie informație publică.
Deci, la capitolul privatizare da, se vor încasa anumite
Moldtelecomul trebuia să fi fost privatizat mulți ani în urmă. Și-a pierdut și cota sa pe piață ...
mijloace, însă mijloacele acestea deloc nu rezolvă problema. Din activele mari care au mai rămas avem Moldtelecomul, care trebuia să fi fost privatizat mulți ani în urmă. Și-a pierdut și cota sa pe piață, mai ales pe piața de telefonie mobilă și da, el are anumite avantaje că și-a creat, de exemplu, infrastructura de fibră optică etc., adică e un activ încă foarte atrăgător și bun și ar trebui privatizat și ar fi bine ca să vină un operator internațional pentru ca să-l dezvolte,
Asta-i o mimare a procesului de privatizare, e o mimare a procesului democratic, lucrul pe care flăcăii noștri au învățat foarte bine să-l facă...
însă iarăși dacă va fi privatizat unei companii, la vreun SRL creat ieri într-o zonă offshore nu știu de cine și nu știu cum, atunci evident că asta nu-i privatizare, dar asta-i o mimare a procesului de privatizare, e o mimare a procesului democratic, lucrul pe care flăcăii noștri au învățat foarte bine să-l facă cu oameni, cu comisie și până la urmă aleg omul care trebuie sau compania care trebuie să câștige procesul.”
Europa Liberă: Ceea ce mai arată datele Biroului Național de Statistică e că remitențele s-au înviorat, vin foarte mulți bani din Occident, inclusiv din Israel, s-a vorbit că volumul remitențelor e în creștere. E o salvare?
Vadim Brînzan: „Este o salvare, într-adevăr, dar e o salvare temporară. Și da, volumul remitențelor crește puțin în fiecare an, nu cu mult crește, dar să nu uităm că și oamenii pleacă peste hotare și cei care au plecat trimit bani celor care au rămas acasă ca să-i întrețină și cei care-s proaspăt plecați se mai gândesc că voi trimite bani acasă, cumva poate-mi voi lua un apartament ceva ca să mă întorc cândva acasă. Peste vreo 5, 6, 7, 8 ani, dacă nu se schimbă nimic aici, ei dau drumul la rădăcini în țările în care au plecat și acasă au să vină doar așa, ca turiști.
Deci, care-i chestia cu remitențele? Remitențele, conform datelor oficiale undeva un miliard și jumătate, un miliard și șase sute de mii de dolari vin prin sistemul bancar, prin buzunarele oamenilor probabil că vine nu chiar atât, dar un
Cea mai ieftină creditare a unei economii care ar putea să existe astea-s remitențele...
miliard la sigur, deci avem două miliarde și jumătate de dolari care intră în țară. Aceștia-s bani care nu ne costă absolut nimic, zero. Cea mai ieftină creditare a unei economii care ar putea să existe astea-s remitențele.
Dacă guvernanții noștri ar folosi capitalul acesta care vine gratuit la noi în țară nu pur și simplu pentru consum, da, o parte trebuie folosită, dar altă parte se duce la bănci, la depozit. Și apoi băncile ce fac? Nu pot găsi proiecte investiționale, pentru a investi în startup-uri, de exemplu, în producție, în companii. Și atunci ei ce fac? Se apucă să crediteze Guvernul la 6,5%. Deci, depozitul la 4%, Guvernul la 6,5%, 2,0% rămân băncii. Iată toată matematica. Foarte simplu și garantat de stat.
În loc ca să investească în afaceri, în business etc., ei
Mediul de afaceri la noi deja se înăbușă din cauză că profitabilitatea ajustată la risc s-a redus foarte mult...
investesc câte oleacă, tot mai mult și mai mult investesc în hârtii de valoare de stat. Asta înseamnă că mediul de afaceri la noi deja se înăbușă din cauză că profitabilitatea ajustată la risc s-a redus foarte mult. Din ce cauză? Fiindcă Fiscul a început să colecteze mult mai mult, ceea ce e un lucru bun și așa ar trebui să fie...”
Europa Liberă: Dar și politica impozitară s-a schimbat. Știți că unii reprezentanți ai mediului de afaceri vorbesc de bine lucrul acesta, căci plătesc mai puține impozite și-i motivează să-și dezvolte afacerea?
Vadim Brînzan: „Îi motivează să-și dezvolte afacerea atunci când există o predictibilitate în societate, în mediul de afaceri legal, să spunem așa; când ea nu există, niciun fel de dezvoltare nu poate să fie, întrucât această incertitudine este riscul care nu poate fi cuantificat. Și ca să nu-și asume prea mult risc, ei cer o rată de profitabilitate mult mai înaltă la o investiție decât de obicei. Și acum ce se întâmplă? Vine Fiscul și spune: „Voi ieșiți la alb, ieșiți la lumină și plătiți impozite”. Bine, noi plătim, dar unde-i garanția că din impozitele pe care noi le plătim totul o să fie stabil, că peste un an voi n-o să schimbați iarăși regulile de joc, că au să vină alți flăcăi la putere și au să ne preia businessul sau voi o să veniți și o să ne preluați businessul? Unde-i?
Și dacă înainte aveam, de exemplu, rata mea de profitabilitate era vreo 25% anual și eu eram OK cu asta, chiar cu toată incertitudinea, acum eu plătesc mai mult la Fisc, profitabilitatea mea s-a redus la 10% sau 15%, dar riscurile au rămas tot aceleași și acum 15% împart la riscuri și pe o unitate de risc îmi mai revin mai puține procente de
Există incertitudinea asta în sistem, există incertitudine în mediul de afaceri, care poate fi eliminată doar atunci când facem ceea ce a propus, de exemplu, Blocul ACUM...
profitabilitate. Și atunci, ei stau și se gândesc: „Dar are rost sau n-are rost? Poate mai bine îmi pregătesc valizele și așa, pentru orice eventualitate, dacă nu știu ce se întâmplă, iau și plec”.
Deci există incertitudinea asta în sistem, există incertitudine în mediul de afaceri, care poate fi eliminată doar atunci când facem ceea ce a propus, de exemplu, Blocul ACUM: hai și vom deoligarhiza țara, hai și vom aduce un procuror independent ca să facem ordine în economie etc., etc.”
Europa Liberă: Autoritățile statului mai promit că întorc miliardul dispărut și asta iarăși rămâne a fi un colac de salvare pentru bugetul statului.
Vadim Brînzan: „Nu un colac de salvare, dar acesta-i covrigul cela din fața măgărușului ca măgărușul să meargă. Eu nu știu cum au ei de gând să întoarcă miliardul ăsta care a fost furat, dacă nimeni nu se ocupă de căutarea lui. Cine să caute, acei care l-au furat? Asta cam sună ridicol și cu cât mai mult timp trece, cu atât mai puține șanse avem în genere să-l recuperăm. El este investit în diferite active,
Timpul trece și nimic nu se întâmplă și când ei spun că, iată, noi am recuperat nu știu cât din miliard, asta-i o minciună totală ...
reinvestit, vândut, cumpărat etc., pe urmă nu mai dai de capăt sau chiar dacă dai de capăt durează tare mult și costă tare mult să recuperezi aceste active. Și, din păcate, timpul trece și nimic nu se întâmplă și când ei spun că, iată, noi am recuperat nu știu cât din miliard, asta-i o minciună totală, asta ei vând activele băncilor. Au vândut trei mașini și acolo au colectat 50 de mii de dolari și spun că „iaca, noi am întors 50 de mii de dolari din banul furat”. Minciună! Nu se întâmplă așa. Ori tu găsești miliardul pe conturile de peste hotare și-l aduci, ori tu vinzi mașini, mese sau utilajul băncilor care sunt în stare veche și spui că asta am realizat din lichidarea băncilor, dar nu din miliardul furat. Ei ca să mascheze cumva, ca să ungă ochii oamenilor, tot inventează tot felul de „uite, noi începem să recuperăm”. Nimeni nu face nimic la capitolul ăsta.”
Europa Liberă: Dar oferirea cetățeniei prin investiție?
Vadim Brînzan: „Nu înțeleg care ar fi scopul, ținând cont de faptul că se face totul nu știu cum, așa, tăinuit, cam dubioasă pare toată această afacere. Nu-i clar care-i scopul ei, cine sunt persoanele care obțin cetățenia, de unde vin banii lor, îs bani curați, bani murdari, care-i scopul oamenilor care obțin cetățenia, ce vor să facă ei în Republica Moldova, sunt investitori, în ce vor să investească. Poate vor să investească în pământurile noastre și le trebuie să fie cetățeni? Nu știu. Poate într-un fel se aduc banii încoace în
Devenim într-un fel un fel de zonă surie a lumii financiare, unde se adună tot răii, practic...
Moldova pentru a fi spălați, curățați și pe urmă întorși înapoi? Adică devenim într-un fel un fel de zonă nici nu offshore, dar un fel de zonă, așa, surie a lumii financiare, unde se adună tot răii, practic și dacă noi ne dorim să facem acest lucru, e un lucru periculos, că-i de azi pe mâine, tare repede se oprește.”
Europa Liberă: Ce povară cade pe umerii viitoarei guvernări, indiferent de ce culoare va fi?
Vadim Brînzan: „Prima povară este de a epura structurile statului de persoanele care s-au compromis foarte mult în toate aceste scheme de corupție, că totul se începe practic de la oameni. Noi putem să vorbim mult și bine despre „hai
… să aduci oameni onești, cinstiți, buni profesioniști în anumite posturi-cheie din sistemul de guvernământ...
și-om întoarce miliardul”, dar dacă nu ai oameni cu care să lucrezi, nimic n-o să se întâmple. Deci, în primul rând, ar fi să aduci oameni onești, cinstiți, buni profesioniști în anumite posturi-cheie din sistemul de guvernământ.
Problema nr. 2 este de a veni cu un anumit capital politic în fața partenerilor de dezvoltare fără de care, din păcate, noi nu putem să mergem acum mai departe, ținând cont de groapa financiară în care noi ne aflăm pentru a ne da o mână de ajutor ca să ieșim din această groapă cu pași concreți. Deci, așa, de exemplu, cum s-a făcut în Georgia – lupta cu corupția, începem de la zero, epurăm, de exemplu, procuratura sau ne ocupăm de poliție, de armată etc., ca să creăm un sistem practic nou. Pentru asta trebuie infuzie de capital. Nu poți să plătești omului, de exemplu, șase mii de lei pe lună și să-i ceri să fie cinstit și onest, că practic îl inviți la corupție, că, vă dați seama, el are o familie cu doi-trei copii și nu poate pur și simplu să supraviețuiască. Deci trebuie să-i oferi un salariu normal, pe care nu-l poți plăti, dar îl vei putea plăti mai târziu, atunci când va apare transparența în sistem, când oamenii vor înțelege regulile
Trebuie să apară o predictibilitate, trebuie să eliminăm incertitudinea politică și incertitudinea economică și pentru asta noi o să avem nevoie de partenerii noștri de dezvoltare ...
jocului, când ele vor fi stabile, vor începe să plătească impozit nu la negru, dar la alb, când oamenii au să înceapă să investească în economie și nu să-și pregătească valizele să plece.
Pentru aceasta iarăși trebuie să apară o predictibilitate, trebuie să eliminăm incertitudinea politică și incertitudinea economică și pentru asta noi o să avem nevoie de partenerii noștri de dezvoltare care ar fi bine să se implice mult mai mult în ceea ce se întâmplă la noi în țară, nu doar prin acordare de credite sau granturi, care sunt un lucru bun și pentru care trebuie să le mulțumim pentru asta, însă trebuie să-i rugăm să fie mai atenți, mai ales cu granturile, că grantul când oferi 100 de milioane de dolari Republicii Moldova, dintre care 80 de milioane sunt credit la 0,5% pe 30 de ani și 20% îi grant, acel grant în mintea moldoveanului îs bani care se poate de spălat, de luat, să spunem așa și a doua la mână e că scopul principal al instituțiilor internaționale nu este de a câștiga bani, că ele nu sunt organizații comerciale, scopul lor este de a promova valorile occidentale democratice prin intermediul investițiilor în economie pentru a aduce tehnologii noi, un management, a arăta exemple noi, practici bune etc. și nu doar de a câștiga bani. Vedeți? Dar la noi cumva nu știu cum se întâmplă...”
Europa Liberă: Politica donatorului e că îți dă morcovul, dar și biciul?
Vadim Brînzan: „Exact! Și eu nu prea am văzut bici, morcov am văzut, dar bici n-am văzut. Unde-i biciul?”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte, vedeți că actuala guvernare reușește să-și crească credibilitatea în fața cetățenilor prin programele „Prima casă”, „Drumuri bune”, 600 de lei la Crăciun, 600 de lei la Paște, măriri de pensii, măriri de salarii? Și ei demonstrează că, fără sprijinul din afară, ei se descurcă cu fondurile din interior.
Vadim Brînzan: „Nu, nu, nu. Noi trebuie să vedem de unde vine finanțarea. Să mai așteptăm încă vreo jumătate de an, să vedem cum au să descurce ei cu finanțele publice, de unde au să ia să crediteze, să plătească salariile, pensiile pe care le au de plătit atâta timp cât veniturile la buget s-au plafonat și nu prea au de unde să mai scoată bani și
Nu se mai întorc, dacă nu se schimbă lucrurile spre bine aici...
oamenii pleacă din țară. Da, acei care au plecat mai trimit bani acasă cu gândul că poate cândva se vor mai întoarce. Nu se mai întorc, dacă nu se schimbă lucrurile spre bine aici, spre bine fiind: „Dați-ne nouă certitudine că n-o să rămânem fără afaceri, dați-ne voie să ne dezvoltăm, nu ne înăbușiți cu impozite” etc., că antreprenorii reprezintă un grup mic al societății, 10%.
Aceștia-s oameni care au aptitudini antreprenoriale și dacă le dai voie pur și simplu să muncească, ei creează și valoare adăugată, și locuri de muncă, și produse noi, și servicii noi etc., pur și simplu, dați-le voie să se dezvolte. Dar la noi asta nu se întâmplă.”
Europa Liberă: Dacă ați avea posibilitate să aduceți capital, l-ați investi acum în Republica Moldova?
Vadim Brînzan: „Acum nu, nu, în niciun caz, deoarece există o incertitudine totală de sistem. Care-i prețul capitalului pe care am să-l aduc? Eu nu știu. Nu poți să faci o tranzacție transparentă la noi. Mai bine decât să cheltui
Nu poți să faci o tranzacție transparentă la noi...
jumătate de an să mă chinui, să investesc și să lupt cu toate structurile statului ca să încerc fără a da mită, fără absolut nimic, deci a face totul transparent, mai bine fac aceeași tranzacție în timp de două săptămâni într-o țară europeană sau în Statele Unite, sau în altă țară.
Dacă și vor veni investitori, vor veni cei care se numesc voucher investors, „investitori tip vultur”, aceștia care văd ceva muribund și vin acolo și omoară prada la un preț de nimic ca s-o preia și apoi s-o vândă la trei prețuri, ceva cam de genul acesta, adică cineva care să vină să investească pe durată, să creeze valoare adăugată, acești investitori practic n-au rămas, nu sunt. Da, vine câte unu-doi în sistemul bancar, dar acestea-s investiții pe care poți oricând să le iei cu tine și să pleci în caz de ceva.”
Europa Liberă: Dar împrospătează sângele în sistemul financiar?
Vadim Brînzan: „Da. Nu putem să neglijăm acest lucru, da, au venit investitori. De fapt, n-au venit, aceiași investitori care au fost și-au mărit capitalul în anumite bănci, lucru pe care au trebuit să-l facă încă demult, demult, demult. Investitori noi cu renume n-am prea auzit să vină, din contra, pleacă. Uitați-vă, Mobiasbancă, deci bancă franceză a plecat. Cine a venit în locul lor? Nu-i prea clar, un fond bulgăresc... Nu-i prea clar cine sunt oamenii aceștia care intră în sistemul bancar, nu-i clar cine este ultimul beneficiar al acestui SRL sau al acestui offshore, care a preluat acțiunile, căci dacă vă uitați, toate activele se preiau prin tranzacții offshore. Deci se creează o companie offshore undeva pe o insulă, unde regimul de impozitare este favorabil, de exemplu, în Cipru sau în Marea Britanie, sau în British Virgin Islands. Și cine-i compania-mamă, dar cine-i în spatele companiei-mamă, dar cine-i ultimul beneficiar?”
Europa Liberă: Schimbarea puterii poate să aducă în scurt timp rezultate benefice statului și cetățenilor Republicii Moldova?
Vadim Brînzan: „Da, sunt absolut convins! Suntem o țară foarte mică, au rămas vreo două milioane și ceva de oameni, suntem, așa, un sat mare și eu cred că atunci când este voință la cel mai înalt nivel de a schimba lucrurile spre bine, lucrurile vor începe să se schimbe spre bine destul de repede. Chiar dacă au plecat un milion de oameni, cei care
Suntem, așa, un sat mare, și eu cred că atunci când este voință la cel mai înalt nivel de a schimba lucrurile spre bine, lucrurile vor începe să se schimbe spre bine destul de repede...
au rămas sunt inteligenți mulți dintre ei, avem capacitate de a studia multe limbi, de a ne integra în diferite culturi și putem să prefacem Moldova într-o zonă, de exemplu, de tehnologii moderne, să avem school center și centre de prelucrare a datelor și să lucrăm cu companii europene, ca să începem să ne dezvoltăm, să creăm valoare adăugată, astfel mărind productivitatea muncii și astfel mărind și salariile, că salariile nu se măresc așa, pur și simplu, prin decret prezidențial sau prin ordinul prim-ministrului.
Mărimea salariului este determinată de productivitatea
Salariile nu se măresc așa, pur și simplu, prin decret prezidențial sau prin ordinul prim-ministrului...
muncii, când asta o să se întâmple depinde doar de noi, de voința cetățenilor, când mergem la alegeri, să votăm și să ne întrebăm când votăm: „Ce facem? Din ce cauză oamenii pleacă? Poate trebuie să le dăm o șansă celor care vin și oameni noi, care vin cu idei noi?” Căci mai rău decât acum, am vrut să spun că n-o să fie, dar de fiecare dată când vin acasă îi tot mai rău și mai rău. Cam am ajuns la limită.”
