Născută la 29 septembrie 1969, în orașul Strășeni. După absolvirea școlii din localitate, a urmat studiile la Universitatea Tehnică, specialitatea inginer-tehnolog, continuate la Universitatea Liberă din Moldova, Facultatea Drept. A făcut masterat în științe politice, Academia de Administrare Publică. Din 2011 este primar al municipiului Strășeni, neafiliat politic. Este vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova; președinte al Asociației primarilor din raionul Strășeni. Din 2016 este membru al Delegației din partea Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Este membru al Comitetului de Monitorizare al Consiliului Europei; Cetățean de Onoare al orașului Davis, California, SUA.
Luni
Această săptămână am început-o prin încercarea de a-mi învinge îngrijorările și facând primul pas într-o zi nouă, oarecum pregătită pentru ce va urma. Încep navigarea într-o săptămână, care se anunță a fi destul de încărcată. Este cea de-a 19 zi de război în Ucraina, pe care am început-o într-un fel aparte – nimeni nu și-a imaginat că asemenea drame se pot întâmpla în zilele noastre, ziua de 24 februarie fiind considerată o zi neagră, nu doar în istoria Ucrainei, dar și în istoria Europei! Frica de o Ucraină democratică, demnă, prosperă, este pretextul central al acestei invazii militare.
Peste 300 de mii de ucraineni, de la începutul războiului, au traversat posturile vamale pe partea de intrare în Republica Moldova, mai bine de o treime din aceștea au fost adăpostiți în casele cetățenilor sau în centre de plasament deschise pe întreg teritoriu al Republica Moldova. Astăzi, toate canalele de televiziune din lume vorbesc despre Moldova - mica țară, al cărei popor s-a mobilizat exemplar să ajute oamenii care fug din calea războiului.
Să fim de partea lumii civilizate!
Dis-de-dimineață am discutat cu o parte din refugiați, am cules informația la zi de la funcționarii primăriei, ce au sarcina evidenței, asigurării cu serviciu de transport, alimentație, alte produse de strict necessitate, cazare, conform unui mechanism stabilit de noi la nivel local, pentru a gestiona acest flux de refugiați. Ceea ce fac o parte din locuitorii municipiului Strășeni, băștinașii, stabiliți peste hotarele țării, dar și agenții economici, este un lucru impresionant și de admirat. Mă refer la reacția populației și a mediului de afaceri, la ajutorul necondiționat pe care îl oferă refugiaților. Există diverse probleme. Totuși, am reușit în mare parte să ne mobilizăm.
Peste 700 de refugiați, din totalul de 277636, ce au intrat pe teritoriul țării noastre din 24 februarie și până în această zi, au beneficiat de sprijin, servicii de alimentație și transport, din partea cetățenilor și agenților economici din Strășeni. La moment peste 200 de ucraineni sunt cazați în casele și apartamentele locuitorilor orașului.
Și de această dată, îndemnul meu către comunitate a fost unul de mobilizare, pentru a oferi un sprijin refugiaților din Ucraina, așa cum am mai făcut-o și în alte situații critice pe care țara și comunitatea noastră le-a traversat. Nici un gest de bunatate, indiferent cat e el de mic, nu e în zadar.
Totodată, mi-am rezervat timpul pentru a participa la ședința, organizată de autoritățile centrale, comunicarea fiind extrem de importantă într-o situație în care s-a pomenit țara noastră.
Spre seară am lucrat asupra unuia din cele mai importante proiecte în comunitatea noastră – contrucția stației de epurare. Am fost informați încă în anul 2019 că proiectul este acceptat pentru finanțare din partea Agenției Internaționale Cehe pentru Dezvoltare. Astăzi, în anul 2022, din diverse motive, fie că instabilitate politică, fie că e schimb de director de Agenție, suntem la aceeași etapă – de elaborare repetată a studiului de fezabilitate. Aceasta deranjează extrem de mult, pentru că, pe de o parte, avem competențe de a asigura servicii publice de calitate, pe de altă parte, avem bugetele locale austere, repartizarea pe parcursul mai multor ani a resurselor din fondurile naționale pe criterii politice, lipsa unei viziuni la nivel național, privind gestionarea deșeurilor și apelor reziduale. Identific noi oportunități și rămân a fi optimist și insistentă în continuare, ori, fiecare dintre noi are obligația morală de a asigura un mediu curat, pentru generația de azi, dar și pentru cea de mâine.
Vom crește o generație mai implicată, mai responsabilă și mai unită în a face lucruri frumoase
Marți
Ziua de marți am început-o cu aceleași griji, dar treburile orașului nu au fost lăsate la o parte. Trec, ca de obicei, prin fiecare birou, să salut funcționarii primăriei, să le transmit un gând frumos, cu optimism și să le urez o zi cu mult spor.
Continuăm împreună implementarea proiectelor de infrastructură – la moment se execută lucrările de modernizare a serviciului de iluminat public stradal în partea centrală a orașului. Am întrunit în ședință toate părțile implicate – specialistul din cadrul primăriei, antreprenorul, responsabilul tehnic. Situația din Ucraina se răsfrânge și asupra implementării cu succes a acestui proiect, deoarece pilonii, alte mijloace, echipamente, ce urmau să ajungă în Republica Moldova, au fost blocate în Ucraina. Am identificat în comun soluțiile pentru a ne onora obligațiunile contractuale. Mereu am avut responsabilitatea de a asigura dezvoltarea de mai departe a comunității.
Totodată, mi-am rezervat timp pentru a participa în cadrul atelierului, ce avea ca scop stimularea discuțiilor între societatea civilă și autoritățile locale privind modalitățile de participare a cetățenilor în promovarea bunei guvernări la nivel local.
Este o oportunitate de a ne revedea cu colegii și a scoate în evidență cele mai bune practici. Am vorbit despre bugetarea participativă în Municipiul Strășeni, proiectele realizate în anul 2021 cu finanțarea în proporție de 50 la 50 a acestora, conform unui Regulament aprobat. Am menționat că această experiență, unde locuitorii contribuie financiar la implementarea proiectelor, ne responsabilizează pe noi toți și asigură o durabilitate. Este foarte important ca această practică să-și aibă începutul în instituțiile de educație generală, unde elevii, cei mai activi din instituție, să fie implicați în identificarea și prioritizarea obiectivelor, dar și monitorizarea lucrărilor. Astfel, vom crește o generație mai implicată, mai responsabilă și mai unită în a face lucruri frumoase.
Seara de 15 martie 2022 o așteptam în a urmări ce se întâmplă în instituțiile europene. Astăzi, oriunde și oricând se abordează subiectul Ucrainei, dar și a țărilor vecine: România, Moldova, Polonia. APCE a condamnat Rusia pentru agresiunea militară contra Ucrainei. Rezoluția a fost adoptată cu 216 voturi și 3 abțineri, chemând la încetarea imediată a ostilităților și retragerea forțelor militare de pe teritoriul Ucrainei, asigurarea coridoarelor umanitare și sprijinirea Ucrainei prin toate mijloacele pentru a rezista acestei agresiuni.
Rezoluția recunoaște și ”ocuparea unei părți din teritoriul suveran al Republicii Moldova printr-o agresiune militară” (1992), echivalând astfel raioanele din estul țării necontrolate de organele constituționale cu alte teritorii capturate de Rusia în rezultatul unor ocupații militare (Osetia de Sud, Abkhazia, Donbas și Crimeea).
Este pentru prima dată când APCE declară deschis că Republica Moldova are un ”teritoriu ocupat de Rusia.
Spre regret, delegația RM a fost divizată la acest vot, iar cei care s-au opus amendamentului legat de recunoașterea ”teritoriilor ocupate în RM” au făcut-o din complicitate cu statul agresor, nu din naivitate ori prudență, cum ar putea pretinde.
Apreciem mult inițiativa celor 20 de deputați din state prietene ale CoE, în special Dlui deputat Titus Corlățean pentru efortul depus.
Rezoluția APCE din 15 martie este un moment politic magistral.
Miercuri
Curajul celor din Ucraina ne dă puterea cuvântului și acțiunii. Constatăm că autoritățile locale sunt cele mai testate de provocări, iar această criză accentuează necesitatea creării politicilor speciale de reziliență pentru APL. De la bun început guvernarea locală a lipsit din vizorul guvernării centrale. Și de această dată primarii și-au demonstrat capacitățile organizatorice în situații de urgență, cu riscuri sporite. Mobilizând diaspora, aceștia au colectat ajutoare umanitare pentru a face față numărului mare de refugiați care tranzitează țara noastră sau care aleg să rămână în localitățile noastre. Cu toate acestea, procesul de aducere a ajutorului umanitar direct primăriilor rămâne a fi birocratizat și centralizat. Băștinașii, stabiliți peste hotare, nu au înțeles în perioada pandemică, nu înțeleg nici acum, de ce marfa trimisă acacă părinților ce au găzduit refugiați, trebuie să ajungă la un deposit, centralizat, după care aceste produse sunt distribuie în diverse localități, conform evaluărilor necesităților de către reprezentanții unor instituții. Este un mechanism stabilit de autoritățile centrale, posibil preluat din alte țări, pentru a gestiona fluxul de refugiați. Constatăm din nou reserve la capitolul comunicare între autorități. Vocea autorităților locale trebuie să fie auzită! Ori, acestea sunt cel mai aproape de cetățeni, cunosc cel mai bine nevoile acestora, trăiesc cu problemele lor și se bucură împreună cu ei când găsesc rezolvarea.
Ceea ce ne leagă e tot ce contează!
Joi
Ceea ce ne leagă e tot ce contează!
Ziua de joi a fost ziua ce a unit autoritățile locale din România, Franța și Republica Moldova în cadrul unui eveniment special, desfășurat la Institutul Francez din București, - „Colectivitățile teritoriale mobilizate, în fața dramei ucrainene”. Am participat, la Invitația Asociației Comunelor din România, împreună cu colegii mei din Edineț și Leova, Directorul Congresului Autorităților Locale din Moldova, fiacare dintre noi reușind să transmită un mesaj.
Confruntați de situația dramatică din Ucraina, colectivitățile teritoriale sunt mai mult ca niciodată mobilizate pentru a-și susține, în mod concret, colegii din Ucraina și pentru a răspunde solicitărilor autorităților locale din țările care se află în prima linie, în special, pentru primirea refugiaților. ”Republica Moldova” a răsunat aproape în fiecare luare de cuvânt a celor prezenți: E.S. Laurencee Auer, Ambasadoarea Franței în România, Fortune Pellicano, Președintele Grupului Franța-România al AFCCRE , Pablo Zapata, Reprezentant al înaltului Comisariat pentru refugiați în România, Președinții Asociațiilor Comunelor, Orașelor, municipiilor și Consiliilor Județene din România, președinți ai Consiliilor Județene și primari de orașe din Franța și România.
După eveniment, împreună cu Delegația din Republica Moldova, am particpat la întrevederea cu Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Am discutat despre importanța dezvoltării relațiilor de cooperare, rolul și importanța unității tuturor structurilor associative / CALM, Asociații de Comune, Orași, Municipii, Uniunea Județelor/, proiecte cu impact major pentru comunități și pentru țară în întregime.
Seara am petrecut-o în incinta sediului Ambasadei Franței în România, am comunicat cu primarii localităților din Franța și am menționat mobilizarea și sprijinul autorităților din alte localități, înfrățite cu Municipiul Strășeni, în gestionarea fluxului de refugiați: România, Portugalia, Italia, Estonia.
Vineri
Ziua de vineri a fost, la fel, cu activitate pe două direcții – acasă, pentru a gestiona cu treburile orașului, dar și la București. Am vizitat colegii din România, la sediul Asociației Comunelor, iar transferul de bune practici este un punct de pornire în mai multe proiecte pentru noi. Foarte calmi și bine organizați, cu capacități asigurate și disponibilitate financiară pe măsură. De fiecare dată se resimte o avansare, dar și o un sprijin pentru cei din Republica Moldova.
A urmat o vizită la Primăria București, planificată de mai mult timp și organizată cu sprijinul unei personalități din Republica Moldova. Aici, în cadrul întrevederii cu viceprimarul General, Stelian Bujduveanu, am discutat subiectele privind modalitățile unei cooperări între Municipiul București și Rețeaua Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova din cadrul CALM-lui. Ne-am propus crearea unui Hub de Inovare Urbană și tehnologii de ultima oră, pentru a spori calitatea, eficiența și rezultatele rețelelor bilaterale, crearea instrumentelor și căilor de cooperare consolidată.
În drum spre casă, discut cu specialiștii din cadrul primăriei, dar și cu Reprezentantul Oficiului Terorial al Cancelariei de stat, privind asigurarea refugiațiilor cu produse alimentare, alte produse de prima necesitate pentru săptămâna ce urmează.
Sâmbătă
Ziua de sâmbătă a fost o zi obișnuită, la locul de muncă. Discut cu cetățenii din comunitate, dar și cu cei din ucraina, adăpostiți în casele strășenenilor, ce și-au deschis ușa în aceste moment dificile. Sute de acte erau aranjate în mapele specialiștilor, care le-am examinat și coordonat, pentru acțiunile ulterioare. Volumul de lucru devine din ce în ce mai mare, mai multe proiecte sunt în derulare, strășenenii au devenit mai activi, iar mie îmi place să fac ceea ce îmi iese bine. Deaceea mă consider un om împlinit de fiacare dată, când îmi reușește ceva, indiferent că este vorba de un simplu cetățean, de o problema la nivel național sau când răspundem nevoilor colegilor, rudelor, prietenilor noștri, tuturor celor care trăiesc această dramă în zilele noastre.
Duminica nu este o zi de odihnă pentru mine. Ca și toate celelalte zile ale săptămânii, o încep cu ora de sport și o închei, traversând seara străzile orașului pe jos, lucru, care nu mai este o noutate pentru cetățeni. Deja s-au obișnuit să mă întâlnească, avem posibilitatea să discutăm mai limpede despre tot ce se întâmplă în viața orașului, în țară, în vecinătate, dar și să identificăm soluții în depășirea unor bariere.
Îmi continui activitatea cu grijile orașului, răsfoiesc agenda, pentru o evaluare a tuturor celor propuse și pun temelia activității pentru perioada ce urmează, plină de optimism și încredere. Eu îmi iubesc localitatea de baștină, pun suflet și dragoste în tot ce fac, pentru a mă ridica la nivelul încrederii ce mi-au acordat-o cetățenii în ziua alegerilor locale.