Șefa Cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a spus că actualul executiv are misiunea extrem de importantă de a arăta lumii că Republica Moldova poate fi guvernată de oameni onești și bine intenționați. De la proclamarea independenței, din 1991 și până astăzi, mulți moldoveni au spus că votează pentru primenirea clasei politice. Despre trecutul, prezentul și viitorul Republicii Moldova vorbim la acest sfârșit de săptămână cu locuitorii din Ungheni.

* * *

În august 1991, Republica Moldova a pornit pe calea lungă și anevoioasă a transformărilor, iar acest lucru s-a făcut resimțit mai ales din punct de vedere social-economic. Schimbarea are o lungă perioadă de tranziție. Europa Liberă a adunat opinii despre cei 30 de ani de independență la hotarul moldo-român, discutând cu mai mulți locuitori la piața din Ungheni.

– „30 de ani de independență a fost o perioadă când s-a bătut pasul pe loc, s-a vorbit că pentru popor, pentru oameni, dar în realitate nu a fost așa, a fost invers, a fost pus interesul personal și de gașcă, de partid.”

Europa Liberă: Și s-a produs această schimbare la vârful puterii, ce așteptări aveți de la noua guvernare?

– „Noi avem foarte multe așteptări, am dat votul nu numai noi, dar și diaspora pentru ca să poată reveni în țară, pentru ca să vină cei plecați de acasă și vrem un trai mai bun, vrem salarii mai bune, vrem pensii mai bune și vrem și prețuri mai bune la producția noastră.”

Europa Liberă: Un salariu mai bun, o pensie mai bună ar însemna să fie bani în pușculița statului, bugetul e unul consumist, de unde cresc veniturile în buget? De unde credeți?

– „D-apoi ne-au promis că au să ne aloce și investiții, și de după hotare ajutoare o să ne dea, o să ne ajute, eu socot așa, că o să ne ridicăm și noi la nivelul țărilor europene, pe urmă s-a vedea cum vom merge mai departe.”

Europa Liberă: Câți ani îi trebuie Republicii Moldova să atingă acest nivel al standardelor europene?

– „Depinde de străduința oamenilor de la guvernare și de noi, de fiecare în parte, să muncim, să ne aducem contribuția, să respectăm legile ș.a.m.d., adică să fim în condiții egale toți puși, nu cineva să nu plătească impozite în buget, atunci când o să plătească fiecare în buget taxele, impozitele care trebuie, atunci eu cred că o să fie normal, o să avem schimbări.”

Europa Liberă: Dar și cetățenii mulți ani au acceptat salariul în plic, au aplecat capul și nu cu demnitate și-au cerut remunerarea pe care o merită?

– „Dar vorba aia, peștele de la cap se împuțește, așa-i și aici.”

Europa Liberă: Și se curăță?

– „Da, de la coadă. Așa e.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „În primul rând îmi doresc să scăpăm de pandemie, să fim sănătoși și dreptate, și prosperitate la fiecare dintre noi, și conducere înțeleaptă, guvernarea să se întoarcă cu fața la țărani, la producători, în primul rând, dacă eu sunt de la pământ, adică eu trag la turta mea și eu socot că o să fie bine. Da, eu am încredere în noua guvernare, în primul rând în președintele țării, în dna Maia Sandu eu am încredere. Prin toate gesturile, prin tot ceea ce face, prin toate acțiunile dumneaei îmi insuflă încredere. Eu cred că avem noroc și asta e un dar de la Dumnezeu, că în fruntea țării este o doamnă, dar doamnele tot timpul sunt mai responsabile ca bărbații.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Ungheni. Suntem în ajunul celor 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pe 27 august, o să sărbătoriți această dată?

– „Numaidecât, că e sărbătoarea națională a noastră, că am vrut independență, am vrut libertate, și nu o avem.”

Europa Liberă: Dar de ce?

– „Leafa e mică, pensia e mică, am 67 de ani și îs nevoită, iaca, să șed prin piața asta, că am lucrat și brigadier, am lucrat și în contabilitate, salariul a fost decent, s-a schimbat legea și am primit pensie din agricultură, am ieșit cu un mizer, 1.500 de lei. Asta-i normal?”

Europa Liberă: Și acum se promite ca de la 1 octombrie cea mai mică pensie să fie 2.000 de lei.

– „Dar, interesant, o să dea la toți, ori doar la acei care au stagiu, asta mă interesează.”

Europa Liberă: La cei care au stagiu.

– „Că au șezut niște bețivi acasă și nu fac nimic, șade în pirostrii la poartă și lui i-i totuna, el primește ajutor social, înțelegeți? Și un pensionar care a lucrat tractorist o viață are 1.000-1.200 de lei.”

Europa Liberă: Cine-i vinovat?

– „Păi, sigur că statul! Dar cine face legile? Legile care le fac, cei care fac legile, aceia-s vinovați.”

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., cum se scapă de acest parazitism despre care se vorbește în societate?

– „Parazitismul, era vorba odată că, dacă au ajutorul acesta social, să mai facă ceva prin sat, să mai sape, să mai prășească, dar nu face nimeni nimic, în folosul comunității măcar. Ei nu fac nimic, iaca, șed în pirostrii și râd de aceștia care noi muncim și la vie, și peste tot locul. Uite, fata asta-i cu studii superioare, ea muncește zi de zi, aceia parazitează, nici nu vor cu ziua să se ducă, măcar că-i dă 300 de lei pe zi, ei nu vor să lucreze, că statul le plătește 2.000 și ceva. Mama mea, femeie bătrână, 85 (de ani), ea are 1.500 de lei pensie, că așa a fost aceasta, și a lucrat permanent, și paraziții, iaca sunt bețivi, nu a băut o lună, se duce repede, aici vine la Ungheni, se duc la birjă și-i dă, două luni primește, s-a îmbătat, iar nu primește, că nu s-a adresat la aceeași dată. Unde-i legea, de ce statul ține atâția trândavi? Cu trântorii aceștia care șed, astea-s sume enorme care se cheltuie.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la noua guvernare?

– „Să facă regulă, dreptate să se facă, doamnă. Cum așa, unul care a muncit o viață are 1.000 și până la 500 de lei și acesta are 2.100, că el trândăvește?”

Europa Liberă: Să se facă ordine în domeniul social, asta sugerați. În alte domenii unde ar mai trebui făcută ordine?

– „În justiție trebuie făcută...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Ungheni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește la acești 30 de ani de independență? Cum a fost perioada aceasta pentru țară, pentru cetățean?

– „Da’ cum a fost?... Așa, ca și căruța pe două roate. Știi cum se zice? Când căruța îi pe două roate, așa și merge. Trăim de azi pe mâine, pentru că nu avem unde să lucrăm, nu avem unde să facem bani, iaca, marfa o realizăm aici și foarte greu, foarte greu, venim și facem vreo doi bănuți, că iaca mai avem că nu ne dă voie să vindem producția pe care am crescut-o.”

Europa Liberă: Dar ca cetățeanul să aibă un trai decent, ce salariu i-ar trebui în Republica Moldova?

– „Pentru noi, țăranii care suntem năcăjiți, măcar un 5.000 de lei.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă guvernanții astăzi ca să recâștige încrederea cetățenilor?

– „Vai de mine! D-apoi ce trebuie să facă ei? Mamă dragă, nici nu știm de unde să înceapă ei, trebuie să dea tot jos și să înceapă tot din nou, de acolo de sus, de la guvern, de acolo trebuie toți întâi măturați.”

Europa Liberă: Guvernul s-a schimbat.

– „D-apoi s-a schimbat, dar să vedem, știți cum, nu zicem „hop” până nu vom sări.”

Europa Liberă: Ce trebuie întâi, să facă ordine în justiție sau să pornească motoarele economiei?

– „Și justiția, și toate. Vezi că unde nu te-ai duce nu-i regulă? Unde nu te-ai duce...”

Europa Liberă: Banul decide totul?

– „D-apoi cum, d-apoi cum? Orișice!”

Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție la Ungheni și întrebăm cetățenii: cum au fost 30 de ani de independență?

– „Independența, 30 de ani a fost au fost niște ani tulburi, ani nesiguri, aceștia-s ani pierduți, să zicem așa că pierduți complet – nu, dar corupția, multe alte lucruri ne-au făcut pe noi ca să prelungim termenul acesta. Noi am ajuns la 58% care au votat pentru schimbare, oamenii au ajuns la starea asta de claritate, chiar și de independența de a gândi.”

Europa Liberă: Cum se consolidează independența, pentru că mai degrabă mulți factori au făcut ca această temelie a independenței să se ruineze?

– „Mulți factori: corupție, separatism, factorul proromânesc, factorul prorusesc, factorul proeuropean, divizarea aceasta a făcut ca politicienii să ne folosească pe noi ca să ajungă la putere și să-și hotărască întrebările lor, interesele personale ori de grup, ori de partid.”

Europa Liberă: Credeți în viitorul Republicii Moldova?

– „Cred, fără vorbă, cred că o să fie schimbare!”

Europa Liberă: Și de unde începe schimbarea?

– „Totuși de la noi vine schimbarea și o s-o facem.”

Europa Liberă: Dvs. ați făcut-o la 11 iulie. Mai departe?

– „Da! Mai departe o s-o facem și mai departe, tot cu acești oameni care trăiesc în Republica Moldova și cu acei care o să se întoarcă înapoi în țară. Depinde tot absolut de guvernarea care este acum, fiindcă ei stabilesc legile, ei stabilesc relațiile.”

Europa Liberă: Moldova astăzi e total independentă sau depinde de resursele energetice, de geopolitică?...

– „Depinde, doamnă, depinde de resurse, dar se poate de făcut o politică dreaptă. Iaca, de-o pildă, am eu o idee, am o idee acasă la mine, dacă instalez niște panouri fotovoltaice, eu îmi pun acolo un 15 kilowați energie, mă stabilesc eu independent și nu numai pe mine mă stabilesc, eu pot să stabilesc undeva vreo șase-șapte oameni independent energetic, dar noi depindem energetic, asta-i cel mai greu lucru de făcut, energetic. Și dacă Republica Moldova ar avea niște surse diferite de energie, să zicem, iaca cum la mine la piață, așa-i, eu am un preț mai mic, altul are un preț mai mare, deci vin la mine și cumpără la un preț mai mic aceeași calitate. Păi e același lucru și cu energia.”

Europa Liberă: Dar credeți că va curge repede gazul prin țevile gazoductului Iași-Chișinău?

– „Iar din nou ne întoarcem la guvernare. Dacă guvernarea, politicienii o să vrea așa ceva – lucrurile o să se întâmple, dacă ei nu o să vrea – lucrurile o să se întâmple tot așa cum a fost și până acum.”

Europa Liberă: Cei de la guvernare promit să facă curățenie în instituțiile statului.

– „Buba cea mai mare e acolo, fiindcă de-atâta și gazoductul, de-atâta și energia electrică, de-atâta și lucrurile din Transnistria nu se fac, de acolo, de sus. Cetățeanul aici muncește, cetățeanul moldovean își dă toată suflarea pentru a ține economia țării, dar băieții de sus acolo huzuresc, au huzurit adică, au huzurit. Hai, vorbim de-acum înainte ce vor să facă ei, asta nu se știe.”

Europa Liberă: Se zice că piatra de încercare este justiția moldoveană, pentru că acolo s-au împotmolit lucrurile. Dvs., cetățenii simpli, sunteți de această părere?

– „Dreptatea unde o găsim? În justiție! Unde o să-ți găsești dreptatea? La un procuror cumsecade, o să găsești dreptatea la un polițist cumsecade, la un judecător, acolo o să găsești dreptatea, fiindcă în altă parte nu putem s-o găsim.”

Europa Liberă: Cine vă insuflă acum cea mai mare încredere?

– „E o problemă, dar oricum, dacă noi am votat 63 de deputați PAS, deci, oamenii au încredere, oamenii și-au schimbat părerea, oamenii au socotit că e nevoie de unire, e nevoie de consolidare, oamenii de acum nu mai cred în diferite sperietori, vin tancurile românești, vin tancurile NATO, vin tancurile rusești, alții ș.a.m.d. S-a terminat cu aceștia, oamenii de-acum nu mai cred, vor salarii bune, vor o economie bună, vor o medicină bună, dar în primul rând școala, educația în primul rând și-apoi după aceea medicina aș pune-o, ș-apoi după aceea drumurile, și-apoi după aceea aș pune alte, alte, alte lucruri de care e nevoie în societate.”

Europa Liberă: În acești 30 de ani, Republica Moldova a rămas fără aproape un milion și jumătate din populație. Mai credeți că se vor întoarce din cei plecați acasă?

– „Nu chiar toți. Eu, de-o pildă, l-aș chema pe feciorul meu acasă, el e inginer de construcție a drumurilor și infrastructurii în Canada, și i-aș spune: Vino, măi, acasă.”

Europa Liberă: De ce vorbiți cu lacrimi în ochi? Și credeți că îndemnul Dvs. o să-l audă, o să vină acasă?

– „Nu știu...”

Europa Liberă: De câți ani e acolo?

– „De zece ani...”

– „Din 2008, îs 13 ani, și fata, din 2003.”

Europa Liberă: Ambii copii îs plecați?

– „Da. Fata a plecat în Canada, a revenit în Elveția, băiatul a plecat în Canada și a rămas în Canada. Nu pot să mă iscălesc pentru el că o să vină în țară, ce condiții și ce stare au ei acolo, nu cred că la noi o să ajungem așa.”

Europa Liberă: Dar ați mers la ei?

– „Da, sigur, sigur...”

Europa Liberă: Și câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la standardele celea din Canada, din Elveția?

– „Foarte mulți, nici nu știu dacă pot să mă exprim în ani, dar foarte mulți ani îi trebuie Moldovei ca să ajungă, fiindcă au stagnat, au stagnat ei, politicienii care au stat la putere, ei au știut să fure, dar nici să aibă grijă de popor, îmi pare rău.”

Europa Liberă: Dar această dezamăgire în clasa politică a crescut pe parcursul timpului, că cetățenii le-au dat vot de încredere celor care au guvernat?

– „Desigur, doamnă, că și eu la fel am crezut întâi în Roșca, și-apoi am crezut în Ghimpu, dar asta este ultima redută, dacă ne mai dezamăgesc și aceștia, cred că nu mai avem alta, asta-i ultima.”

Europa Liberă: Dvs. ați ascultat pe ce vor ei să pună accentele cele mai mari, care sunt prioritățile?

– „Justiția și corupția.”

Europa Liberă: Și salarii mai mari, pensii mai mari.

– „Și salarii mai mari, și acestea, și acestea...”

Europa Liberă: Credeți că e atât de ușor să faci ordine în justiție?

– „Nu e atât de ușor, dar îmi pare că sunt un grup de oameni cinstiți cei care au nimerit acum, chiar avem cea mai mare speranță în ei.”

Europa Liberă: Cine vă insuflă cea mai mare încredere?

– „Cine ne insuflă? În primul și primul rând îi Maia Sandu.”

Europa Liberă: De ce?

– „Dacă a zis că ea va dizolva parlamentul – uite, ea a fost prima care a făcut-o, a dizolvat parlamentul, în ce condiții era, când nimeni nu s-a mai gândit că ea o să facă lucrul acesta și uitați-vă că l-a dizolvat. Deci, oamenii a meritat să-și dea votul pentru așa un partid și așa o femeie, să zicem așa, micuță, dar foarte energică, puternică, activă, nici nu se discută. Eu ascult toate discursurile ei, tot-tot-tot ce spune ea și chiar vorbește din suflet.”

Europa Liberă: Dar de ce vă insuflă încredere?

– „Are idei, idei bune, pentru asta și a votat-o tot poporul.”

– „Integritatea sigur că contează.”

Europa Liberă: Au crescut așteptările cetățenilor ca pe drojdii, e o povară grea totuși pe care și-o asumă actuala guvernare. Dacă întârzie un pic rezultatele lumea ce o să zică?

– „Corect. Eu cred că nu o să fie strașnic dacă o să întârzie un pic, chiar nu contează, fiindcă foarte multe au de făcut băieții și fetele acestea din parlament, eu le zic așa cum este, băieți și fete, îs ale noastre. Da, sunt multe de făcut, și chiar dacă o să întârzie un pic, noi totuși sperăm că ei o să aibă rezultate până la urmă.”

Europa Liberă: Dvs. cum o să sărbătoriți 30 de ani de independență?

– „30 de ani de independență o să-i sărbătorim cu sufletul curat, că, uite, am ajuns să sărbătorim nu ca atunci când, dacă vă aduceți aminte, anul trecut ori când a fost la Ștefan cel Mare, când au fost alungați de acolo, târâiți pe pământ, cred că anul acesta nu o să mai fie așa ceva și o să sărbătorim...”

Europa Liberă: Dar vă mândriți că sunteți cetățean al Republicii Moldova?

– „Da! Ne mândrim că avem un popor atât de bravo, care s-a trezit parcă dintr-un somn de moarte, sincer vă spun, chiar ne gândeam, dacă noi acum nu luăm reduta asta atunci nu mai avem la ce spera, chiar mă mândresc cu poporul acesta. Și copiii plecați peste hotare ne-au dat o mână de ajutor foarte mare, dar și oamenii de aici din țară. Chiar mă uitam la bătrâneii aceștia care tot timpul credeau în comuniști, în socialiști, uite că și-au dat seama că nu acesta e idealul nostru. Nu, cu minciuna nu-nu! Deci, idealul nostru este Europa, integrarea europeană, Unirea cu România.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție la Ungheni. Ce ne puteți spune despre acești 30 de ani de independență, cum au fost ei?

– „Nu știu, am fost câțiva ani plecată.”

Europa Liberă: De ce ați fost nevoită să plecați peste hotare?

– „Nu ne ajunge, salariul mic, când te căsătorești la început, un cuplu nu are casă, ca să-ți faci o familie și un viitor trebuie mai întâi să ai un locușor al tău și de asta nevoile te impun să pleci, lași copiii, lași părinții, lași rudele și pleci.”

Europa Liberă: Câți ani ați muncit peste hotare?

– „Am vreo opt ani și tot ce am făcut peste hotare am investit aici, am luat casă, am investit în terenuri.”

Europa Liberă: Dacă nu ați fi fost peste hotare, v-ați fi descurcat aici?

– „Cam greu. Unul din cuplu trebuie să plece, dar dacă pleacă unul, nu se știe dacă va rezista familia în timp, multe cupluri s-au despărțit. Noi copiii i-am lăsat cu mama, am născut acolo și la un an am adus copilul încoace și mama a avut grijă de el. Foarte greu!”

Europa Liberă: Și iată acum la 30 de ani vedeți viitorul altfel?

– „Noi sperăm poate cu parlamentul care acum s-a ales de popor, sperăm la o viață mai bună, toată nădejdea-i că ei poate vor face o schimbare. Până acum, în ultimii ani tot din ce în ce mai greu.”

Europa Liberă: Ce înseamnă o adevărată schimbare?

– „Un salariu pe care să-l primească omul și să-i ajungă să-și cumpere produsele necesare, să-și permită să meargă la un film sau la o expoziție cu copilul, să-și procure o carte, să meargă la odihnă. Noi nu ne putem duce la odihnă, tot lăsăm, poate la anul, poate la anul, tot cu speranța că la anul va fi mai bine.”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să primească un cetățean în Republica Moldova ca să considere că are o viață decentă?

– „Dacă ar primi, de exemplu, cam 1.000 de euro consider că i-ar ajunge.”

Europa Liberă: Și acum, iată, aveți copii de școală?

– „Am doi, unul e a 12-a, ultimul an face, și al doilea a trecut în a șaptea.”

Europa Liberă: Și câți bani vă trebuie ca să-i trimiteți la școală?

– „Numai pentru școală, rechizitele cu ghiozdanul la 1.000 de lei de copil, plus hainele, că le trebuie un costum, pantofi, pantofii de la 350 în sus, costumul e 1.000, de exemplu, trebuie două cămeși. Pentru 1 septembrie, vreo 4.000-5.000 de lei ca să-l duci, dar pe urmă se începe iarna - o scurtă mai groasă, cizme groase, căciulă, iarăși mii de lei.”

Europa Liberă: Sunteți tânără, cum vedeți viitorul Republicii Moldova?

– „Uneori, știți, mă gândesc, de ce n-am rămas, am așa gânduri...”

Europa Liberă: Și pe urmă, renunțați la ele?

– „Când te uiți că aici ai băgat atâția bani, asta te ține.”

Europa Liberă: Și ce viitor vreți să aibă Republica Moldova?

– „Fără corupție, să fie respect față de cetățean, poliția să fie ca un ajutor cetățeanului, să se respecte legile, nu cineva să fie mai presus și cineva nu, toți să fim egali în fața legii, ai greșit – răspunde pentru greșeală.”

Europa Liberă: Ați avut o ședere mai lungă peste hotare, în ce țară ați fost?

– „În Portugalia am stat și în Franța.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la acele standarde?

– „Nu știu, cred că vreo 50, precis. Mentalitatea la om încă nu-i schimbată, poate tinerii aceștia, dar mulți din tineri pleacă și nu se întorc, foarte mulți pleacă și nu se întorc. Mă uit la băiat în clasă, acesta mai mic, familii tinere și-au luat doi-trei copii și au plecat cu totul din țară, s-au dus cinci-șase copii din clasă cu tot cu familie. Și toți îs tineri, până în 40, aveau aici cât de cât casă, copiii tot mari, de școală, toți au plecat, vor ceva mai bun, vor condiții de trai.”

Europa Liberă: Dar poate și cerințele îs prea mari?

– „Chiar și la noi în sat eu să iau la lucru pe cineva, ei toți așteaptă banul repede, dar nu prea vor să lucreze.”

Europa Liberă: Și când ziceți „la mulți ani, Republica Moldova!”, unde vă duc gândurile?

– „Dar nici nu știi la ce să te gândești. E frumos, plaiul e frumos, e verdeață, mă uitam, anul acesta cu atâta ploaie tot e verde primprejur, noi ne ducem în sat de la Ungheni la piață și înapoi și tot te uiți primprejur, e frumos ca în alte țări. Când te duci și în România vezi peisaje frumoase, și la noi tot sunt, trebuie de păstrat și valorificat și o conducere înțeleaptă care să lucreze pentru cetățean, nu pentru buzunarele lor.”

Europa Liberă: Dar există politicieni azi în care aveți încredere?

– „Da, foarte puțini. Noi ne punem speranța, dar nu știm.”

Europa Liberă: În cine puneți cea mai mare speranță?

– „Ne punem în președinte, ne punem poate în aceștia aleși, dar, știți cum, nu bagi mâna în foc pentru omul pe care nu-l cunoști.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Ungheni, și întrebăm cetățenii cum sărbătoresc a 30-a aniversare de la proclamarea independenței: cum au fost acești ani pentru stat, pentru cetățean?

– „Toată lumea știe în ce sărăcie noi am trăit și sperăm că acum, venind altă guvernare la putere, totul va fi mai bine, sperăm. Cred eu că o să fie schimbări.”

Europa Liberă: Cei care au luat puterea au promis că vor face ordine în justiție, că vor încerca să aducă prosperitate prin majorare de pensii, în primul rând, de la 1 octombrie, după asta salarii, locuri de muncă. Nu-și asumă prea mare responsabilitate ca după asta să se pornească dezamăgirea?

– „Își asumă, dar știți cum, într-un an de zile nu o să facă totul, aici este nevoie de timp și răbdarea oamenilor, oamenii gândesc că dacă a venit Maia Sandu la putere ori dacă a venit partidul acesta, PAS, o să le ridice pensia din a doua zi și o să le...”

Europa Liberă: Din 1 octombrie. Cel puțin, premierul Gavriliță asta a spus, că se vor ține de cuvânt.

– „Da, se vor ține de cuvânt, dar au mari datorii la buget și o să trăim și vom vedea, dar eu totuși sper că partidul acesta, PAS, și cu dna Maia Sandu o să facă ordine în țara Moldova.”

Europa Liberă: De ce vă insuflă încredere dna Sandu?

– „Eu pe dânsa tare mult o stimez, pentru că dumneaei este o femeie foarte deșteaptă și luptă pentru dreptate.”

Europa Liberă: A fost atât de mare

nedreptatea în Republica Moldova?

– „A fost, a fost, a fost! Că vedeți cumătrism, nănășism, dar eu vă spun, eu dintotdeauna am stimat-o pe dna Maia Sandu.”

Europa Liberă: Și care e calea cea dreaptă pe care trebuie să se îndrepte Moldova azi?

– „Calea cea dreaptă eu cred că este calea spre Europa.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova ca să ajungă la standardele din Uniunea Europeană?

– „Mulți ani în care noi n-o să mai fim, dar măcar copiii noștri, nepoții să apuce altă viață.”

Europa Liberă: La mulți ani, Republica Moldova!

– „Da, la mulți ani, să trăiască neamul!”

* * *

Opinii adunate la Ungheni. La 30 de ani de independență, cetățenii vor să nu se mai vorbească despre o tranziție interminabilă și de o continuă oscilare între Est și Vest. La alegerile parlamentare din 1994, în diasporă erau doar șase secții de votare, iar în 2021 la alegerile legislative au fost deschise 150 de secții de votare. Cei mai mulți votanți din istorie totuși au fost la prezidențialele din 2020, în turul doi al scrutinului în secțiile deschise în străinătate au votat 262 de mii de alegători, printre aceștia și Vasile Calmîș, care după ani mulți munciți în Rusia a decis să se stabilească în Occident.

Europa Liberă: Atunci, în nu tocmai îndepărtatul an 1991, anul proclamării independenței Republicii Moldova, Dvs. ce vârstă aveați?

Vasile Calmîș: „Eu îs din ‘59, socotiți și Dvs., 32 de ani.”

Europa Liberă: Și atunci, cum ați văzut viitorul țării?

Vasile Calmîș: „Știți, era dezastru mare. Toți ne-am bucurat că în sfârșit am scăpat, ne-am eliberat, dar nu știam că ne așteaptă foarte mari greutăți, foarte mari și de fiecare dată când se schimbau parlamentarii, tot speram că mâine, la anul și tot așa, dar cu speranța am ajuns de la 32 la 62 și de-abia acum mă întorc la speranța veche.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să spuneți problemele care au fost ca o piatră legată la piciorul acestei statalități, care au fost cele mai mari probleme ale societății?

Vasile Calmîș: „O problemă se trage de la primul parlament. Primul parlament a făcut și niște schimbări, dar ele au venit automat, adică, odată cu căderea Uniunii Sovietice, noi am primit Declarația de Independență, dar ei au făcut foarte multe greșeli.

De exemplu, m-am uitat cum în Țările Baltice au făcut sistemul lor, că au minorități și ei ca și noi, dar ei le-au zis la oamenii care dețineau funcții că, dacă vor să rămână în funcții mai departe, trebuie să învețe limba de stat și pe urmă, în 10 ani de zile, vedem care-i situația și mergem înainte. Bravo! La noi, bine, că noi avem prieteni, rude vorbitori de limba rusă, nu-i nicio problemă, nu le facem piedici, dar când un deputat de la tribună vorbește în limba rusă și nu-l înțelege nimeni e o problemă mare pentru stat. Eu am lucrat în Rusia 11 ani, la construcții se cere ca cetățeanul să știe limba rusă, trebuie să treci un test. Uitați-vă, la construcții, unde trebuie să ridici, să cari și atât, nu faci nimic deosebit...”

Europa Liberă: Dar de ce ați ales să mergeți să munciți în Federația Rusă?

Vasile Calmîș: „Pentru că a fost mai ușor cu actele, ți-ai luat bilet, te-ai urcat în tren și-ai plecat.”

Europa Liberă: Și ce au însemnat acei ani de ședere în Federația Rusă pentru Dvs.?

Vasile Calmîș: „Cu gândul și cu ochii eram pe pașaportul românesc, l-am obținut nu ca să pot circula în baza lui, căci mai târziu au apărut ideile acestea. Pe atunci l-am obținut pe bază de conștiință, că taică-meu tot era patriot; mătușa mea, sora lui taică-meu a trăit la Alba Iulia. Am fost pe la ei în vizită. Eu, bunăoară, am fost chiar acolo, am făcut bișniță în Alba Iulia. Foarte frumos oraș, la cetate acolo...”

Europa Liberă: În acești 30 de ani de independență, Republica Moldova a pierdut, într-un fel, dacă se poate spune așa, aproape un milion și jumătate din cetățeni care au fost nevoiți să ia calea pribegiei. Cum vedeți Dvs. acest fenomen al migrației?

Vasile Calmîș: „Știu răspunsul de mulți ani la această întrebare, pentru că am trecut și eu prin aceasta, pe calea pribegiei, tânăr mi-am lăsat copiii și am plecat. Am plecat cu speranța că să avem un trai mai bun și mă uit că copiii au crescut, am deja nepoți care au câte 17 ani și ei tot stau cu gândurile spre drumuri. Și când stai și te gândești la ce rost îi creștem și la urmă îi petrecem, dar, totodată, ne bucurăm că câștigă un ban și adică au trai mai bun.

Trebuie să alegem, ori că stăm în sărăcie și în mizerie cu copiii lângă noi, sau îi trimitem singuri, sau să le dăm voie ca să ducă un mod de viață mai bun, să se dezvolte și sperăm poate odată să revină și să contribuie la statul nostru. Tare sper că nu vor sta definitiv acolo.”

Europa Liberă: Migrația populației nu a încetat în ultimele două decenii, mai mult de 20 de ani, ci dimpotrivă a continuat să crească în intensitate pe an ce trece, încât se poate spune că o parte din Republica Moldova s-a mutat în afara granițelor țării. Moldovenii au ales și mai aleg să plece oriunde, numai să le fie un pic mai bine, să aibă un venit decent și siguranța zilei de mâine. Dvs. care aveți o ședere de lungă durată peste hotare - și în Est, și în Vest -, pentru că ați amintit că ați muncit 11 ani în Rusia, apoi v-ați mutat și mulți ani activați în spațiul Uniunii Europene, v-ați stabilit în Germania acum, povestiți-ne despre soarta de migrant.

Vasile Calmîș: „Mai întâi am ales și eu Rusia, căci a fost mai ușor, adică îți luai bilet, urcai în tren, acolo limba noi o cunoaștem și era mai ușor, dar cu câți am discutat, toți vin în Occident, în Italia mai puțini acum, chiar și italienii vin în Germania, dar băieții noștri – în Londra, chiar și al meu băiat muncește în Londra.”

Europa Liberă: Bine, dar 11 ani totuși ați câștigat bani în Federația Rusă?

Vasile Calmîș: „Da, da, nu pot să zic nimic, am câștigat bani, dar și de muncit s-a muncit. Vă spun cinstit, s-a muncit mult, adică nu stăteam pe-o leafă și așteptam să treacă luna, dar mergeam la metrou, cu două genți, cu toate sculele electrice, unde montam instalațiile sanitare (și în prezent tot cu asta mă ocup). Și trebuia să montez, să demontez, tot ce era nevoie, dar trebuia să circul mult, adică cu toate sculele la metrou, că fără mașină, pentru că dacă aveam mașină cu numere moldovenești iarăși era o problemă, la orice colț de stradă plăteai bani. Ca să compari Occidentul cu Rusia, e foarte mare diferență. Eu am lucrat la negru, am muncit atâția ani, 11 ani, și pentru anii mei de muncă n-o să am o copeică din Rusia la pensie. Când am venit aici, din prima zi am fost angajat oficial. La vârsta de 61 de ani am fost angajat și dacă văd că te isprăvești și-ți faci meseria, ești remunerat și îți ridică leafa.”

Europa Liberă: Este diferență și cum se respectă legea?

Vasile Calmîș: „Foarte mare diferență! Ei sunt educați de mici ca să fie regulă peste tot locul. La volan, chiar dacă nu sunt mașini, tu trebuie să faci așa cum e scris în regulile lor de circulație și mie tare îmi place că se respectă lucrurile la ei. Toți, toți le respectă.”

Europa Liberă: Cum ar fi arătat Republica Moldova fără remitențele trimise de peste hotare de către moldoveni?

Vasile Calmîș: „Mă gândesc că foarte greu. Cu toate că noi am fost numiți de dl Dodon oameni străini ai statului...”

Europa Liberă: „Electorat paralel”...

Vasile Calmîș: „Da, că noi nu avem dreptul la vot, dar eu știu că pe baza migranților noștri, adică noi, cei care am emigrat, s-a menținut statul, dar hoții s-au folosit de schemele lor și l-au sărăcit, că dacă banii aceștia îi puneau în circulație, făceau măcar o centură în jurul orașului. Uitați-vă ce ambuteiaje, mașinile de la Urgență stau în ambuteiaje. Bani foarte mulți s-au făcut și s-au adus, nu pot să dau cifre, mă rog...”

Europa Liberă: Cam a cincea parte din Produsul Intern Brut, așa estimează experții.

Vasile Calmîș: „Bani care se cunosc, dar care s-au adus așa, adică pe care oamenii nu i-au declarat sau îi țin pentru zile negre sau de rezervă, acolo cred că se mai ridică vreo 30%.”

Europa Liberă: Haideți să vă reformulez întrebarea: ce s-ar fi întâmplat cu Republica Moldova, dacă toți acești oameni rămâneau acasă?

Vasile Calmîș: „Dacă rămâneau, eram la pământ.”

Europa Liberă: Poate se creau mai multe locuri de muncă aici, acasă, poate era mai mare presiunea asupra celor care guvernau, dacă cetățenii atât de mult au fost supărați pe cei de la putere în acești 30 de ani?

Vasile Calmîș: „Un an de zile, dna Valentina, când am venit din Rusia în 2014, am stat pe Piață aici, în fiecare duminică. Ne adunam, pe urmă mergeam până la casa (nu știu exact cum se numește) unde sta Plahotniuc, acolo în vale, lângă Gară, mergeam până acolo cu lozinci și strigam... Atât.”

Europa Liberă: Dar e suficient doar să învinuiești clasa politică, pentru că și cetățenii și-au dat votul pentru cei care au ajuns la guvernare?

Vasile Calmîș: „Da, mă uit de multe ori cum reacționează cetățenii noștri din raionul Orhei când merge vorba despre alegeri și cum îl susțin pe Ilan Șor. Hoțul acesta a furat banii statului și-i minte pe oameni că el a făcut, dar n-a făcut nimic, el le-a furat banii și-i minte. Și asta pe mine tare mă distruge, oamenii sunt în centrul Moldovei și nu cunosc situația, dar oricum oamenii vor ceva mai bun, o schimbare în mai bine.”

Europa Liberă: Și iată că în anul celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței s-a produs această schimbare în urma alegerilor parlamentare anticipate. Ce așteptări aveți Dvs. de la cei care au câștigat puterea?

Vasile Calmîș: „Eu sunt optimist și sper, dar știu sigur că într-o zi nu se face totul, trebuie parlamentarii proaspeți să muncească, pe toți hoții să-i dea jos, pe toți, chiar și procurorul general care până în ultima zi se ține de pantalonii lui Platon și ai altora, fiindcă știe că dacă cad aceștia, cade și el și mai are o speranță, dar nu cred că i-a mai rămas mult.”

Europa Liberă: Dar de ce sunteți supărat și Dvs. pe procuror?

Vasile Calmîș: „Păi, doamnă, uitați-vă, hoții cineva îi bagă la închisoare, dar altcineva îi scoate. Pe Ilan Șor câți ani dosarele au tot fost amânate, amânate? Ședințele de judecată de la Cahul de câte ori s-au tot amânat, până i-au dat voie să plece? Acum dacă mă prinde pe mine, să zic așa într-o glumă, cu o găină sau dacă fac un abuz în stradă, eu voi fi pedepsit și-mi vor găsi dosar și articol. Păi pentru el, că aveau probe, ce așteptau? Ca să fugă? Asta se vede deschis, de aceea trebuie de curățat totul. Ca să elimini o boală, trebuie de curățat totul până la rădăcină și să-i se dea voie să se dezvolte organismul sau despre ce merge vorba în continuare, dar nu așa, de la mijloc să luăm, nu facem nimic. Să rămână el, păi, el are schemele lui, asta-i 100%, știm toți, dar cred că dovezi avem mai puține.”

Europa Liberă: Cine vă insuflă cea mai mare încredere acum?

Vasile Calmîș: „Maia Sandu.”

Europa Liberă: De ce?

Vasile Calmîș: „Fiindcă ea, știți, parcă părea că stă în umbră și nu e văzută femeia aceasta, dar ea a avut un calm foarte puternic și rezistent, care i-a făcut pe mulți să aibă încredere și ea a ajuns unde a ajuns. E o istorie, vă spun cinstit, așa ceva n-a mai fost, fiindcă e o doamnă curajoasă și nu s-a temut de nimeni.”

Europa Liberă: Acum se plasează tot greul acesta pe spatele dnei Sandu sau și ea are nevoie și de sprijinul cetățenilor?

Vasile Calmîș: „Noi o s-o susținem. Și toți așteaptă că în curând vom vedea schimbări. Las’ să fie în doi ani, eu mă gândesc că nu se poate chiar în așa scurt timp să schimbăm, să facem ceva.”

Europa Liberă: Dar pentru că veniți din Vest, iată, dacă ar fi să faceți o comparație cu ceea ce este acolo, pentru că condițiile de trai vă aranjează cel mai mult, salariile decente, pachetul social, infrastructura, toate luate la un loc, câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la acele standarde?

Vasile Calmîș: „Ca în Occident nu cred și nu sperăm, dar să ajungem cât de cât, măcar, să zicem, vreo 10-15% cum trăiesc ei și cum sunt legile lor respectate, trebuie toți să ne luptăm pentru asta, fiindcă acum avem șansa asta să ne luptăm și să mergem înainte, nu trebuie de iertat acum hoții. Mă uit Bolea cum acolo strigă, Țîrdea, acești oameni numai strigă, dar n-am văzut niciun proiect, nimic. Care rupe harta României în sală, care vorbește în limba rusă, dar n-am văzut ceva pentru populație. Ce a făcut Dodon? Eu nu am văzut nimic.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. schimbarea de unde începe?

Vasile Calmîș: „Justiția în primul rând. Dacă au să fie legi, hoții trebuie să se teamă. Cum au promis parlamentarii, casele, mașinile și toate bunurile care nu pot fi justificate să fie confiscate, toate.”

Europa Liberă: Al doilea pas după justiție care ar trebui să fie ca prioritate?

Vasile Calmîș: „Bătrânii și copiii orfani. Mi-e milă de ei și trebuie să avem grijă de ei în primul rând, fiindcă până când vom face noi drumuri, până vom face uzine durează, dar oameni aceștia vor să mai trăiască. Vine iarna, le trebuie lemne și multe altele, trebuie să ne gândim, căci chiar și cu două mii de lei pe care le-a promis guvernul...”

Europa Liberă: Dar ce idei aveți Dvs. ca să fie un ajutor pentru ei?

Vasile Calmîș: „Eu am o idee, un proiect gândit de mine, adică m-am gândit să mă consult cu cineva, că diaspora ar putea să ajute acești bătrâni într-un mod oarecare.”

Europa Liberă: Cum?

Vasile Calmîș: „Adică să deschidem un cont bancar, dar să fie transparență, că acum oamenii noștri nu mai cred în hoți. Uitați-vă câți suntem noi – aproape un milion, vreo 600-700 de mii oficial –, câte un euro nimeni nu-ți face transferul, trebuie măcar 10-15. Și dacă vom dona câte 10-15, înmulțim la 600-700 de mii, asta vorbim de o lună, dar și luna viitoare se poate de donat. De ce nu? Oamenii trebuie astăzi să trăiască. Eu sunt pentru, că eu am vorbit și băieții sunt de acord. Ar fi un beneficiu, că în multe țări se face lucrul acesta, donează și nu câte 10 sau 15 euro, dar donează bani buni.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți om bogat acum?

Vasile Calmîș: „Nu, dar cu ceea ce am dobândit mă mulțumesc.”

Europa Liberă: Ce le spuneți oamenilor care sunt în lupta asta ca să agonisească tot mai mult?

Vasile Calmîș: „Asta-i o greșeală foarte mare, foarte mare. Oamenii pleacă pe lumea cealaltă, banii rămân, se pierd sau ajung la copii care pe baza banilor și-au pierdut și sănătatea, i-au cheltuit pe droguri, pe mașini, dar, dacă suntem oameni și avem suflet, trebuie să mai și donăm câte ceva.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

Vasile Calmîș: „Eu aș vrea zâmbetul să apară pe fața bătrânilor noștri, să-i văd pe stradă zâmbind. Se putea aici, în țărișoara noastră să fie o țară cea mai bogată, dar vedeți că schemele s-au făcut așa ca să ascundă totul.”

Europa Liberă: S-au făcut două lumi paralele?

Vasile Calmîș: „Da, pentru că ei și-au pus neamurile la posturi foarte bune și în toate schemele acestea nu puteai, cred că era foarte greu de depistat neajunsurile, fiindcă unul pe altul se acopereau. Și de asta și a ajuns că s-a făcut un cancer total în sistemul financiar, bancar și de aceea cei care au plecat își mai ajută părinții și le spun că ei au scăpat și li-i bine, dar cei care nu au copii și au rămas singuri e un dezastru pentru ei.”

Europa Liberă: Dar cine sunt prietenii și dușmanii Republicii Moldova?

Vasile Calmîș: „Noi nicidecum nu scăpăm de propaganda rusească. Prin propagandă acolo și banii se învârt, se spală bani mari, dar înăuntrul este multă populație care pentru o anumită sumă este gata să iscălească orice listă, adică să închidă ochii și să facă, dar acum băieții trebuie să se apuce de treabă.

Folosindu-mă de moment că vorbesc de aici de la Dvs., le-aș sugera dlor Bolea și Țîrdea să lase oamenii aceștia să muncească, fiindcă noi am văzut cum au muncit ei. Numai să strige, iertați-mi expresia, să urle de la tribună și să încurce – atât, ei mai mult nu pot face nimic. Să-i lase să muncească, eu sper că o să facă treabă, că nu degeaba s-a ridicat atâta populație și i-a dat vot de încredere dnei Sandu și o s-o susținem și pe viitor.”