Până în anul 2050, Republica Moldova ar putea pierde un milion de locuitori, fiind în top cinci țări din Europa de Est cu cea mai rapidă rată de depopulare. Cel puțin, asta arată estimările Națiunilor Unite, care par să îngrijoreze atât statisticienii, cât și guvernanții. În ajunul Zilei Internaționale a Migranţilor, care este consemnată pe 18 decembrie, corespondenta Europei Libere a discutat cu demograful și doctorul la Academia de Studii Economice Valeriu Sainsus despre prezentul și viitorul Republicii Moldova, în condițiile în care că exodul intelectual continuă.
Valeriu Sainsus: „Am cred că mai mult teama și temerea că riscăm să devenim o țară în vid. Tinerii oricum se vor antrena în procesul migrațional. Vorbesc de faptul că marea majoritate a tinerilor nu-și văd realizate aptitudinile aici, în țară. Asta este teama cea mai mare din contextul perspectivei demografice. Noi deja ajungem la etapa când avem mai mult de 15, de 20 la sută din generațiile care sunt cuprinse între 20-30 de ani, care iau calea migrației. Chiar dacă în acest context adeseori se induce ideea că totuși migrația ne aduce dezvoltare, ea ne aduce dezvoltare...”
Europa Liberă: ...prin remitențele pe care le trimit cei aflați la muncă peste hotare...
Valeriu Sainsus: „...pentru că noi supraviețuim prin aceasta. Pe de altă parte, experiența lor nu este valorificată în interiorul țării și asta este teama cea mai mare din perspectiva de lungă durată.”
Europa Liberă: Moldova este considerată o țară-lider de unde cea mai multă populație continuă să plece. Se făcuse și un sondaj, care arăta că aproape o sută de persoane ar părăsi zilnic țara. Pe cine pune în gardă acest lucru?
Valeriu Sainsus: „Cel mai mult ne pune în gardă pe noi, cei care ținem de știință, pentru că nu
La noi n-a devenit o practică ca cercetarea științifică să stea pe masa guvernanților ...
întotdeauna tot ceea ce cercetăm noi este parte a deciziei guvernanților. La noi n-a devenit o practică ca cercetarea științifică să stea pe masa guvernanților. Și atunci când aceasta va fi o situație integră, atunci probabil că de cele mai dese ori și cetățeanul se va simți ca parte a guvernării sau a statului.”
Europa Liberă: Dar Dvs., care lucrați cu aceste cifre, cunoașteți bine situația, ce pronosticuri faceți? În următorii ani, dacă se înjumătățește numărul populației, Moldova are viitor ca stat?
Valeriu Sainsus: „Mă tem că, după un miliard, n-o să avem încă un milion de oameni.”
Europa Liberă: După un miliard... dispărut?
Valeriu Sainsus: „După un miliard de bani dispăruți din bănci, probabil că n-o să avem un milion de oameni. Migranții sunt niște persoane destul de sensibile, pentru că ei foarte bine simt dacă a avut sau nu a avut loc schimbarea și atâta timp cât migrantul pleacă și vine, dar el nu simte că în țara lui au loc schimbări, probabilitatea lui de a se reîntoarce este foarte mică. Deseori
Unul din zece nu rezistă într-o eventuală migrație...
guvernarea induce ideea că totuși o bună parte din cei care pleacă se întorc, iar eu vreau să subliniez că acestea sunt unități, unul din zece nu rezistă într-o eventuală migrație.
Legătura cu țara de origine sau cu rădăcinile este foarte puternică, iar dacă și acest individ este destul de emoțional, probabilitatea lui de a exista într-o eventuală migrație în afară de rădăcini, rude, neamuri, frați, surori, practic e imposibilă. Trebuie să spun că am trecut și eu prin asta. Și eu am fost cel care am spus în familie că mai mult de o sută de zile de lângă copii și familie nu plec, pentru că, în primul rând, îmi iubesc foarte mult țara, dar probabil că mai mult patria în care m-am născut. Pe de altă parte, vreau să spun că țin cel mai mult la valorile familiei, cea mai multă tihnă îmi găsesc în familie.”
Europa Liberă: Cei plecați în străinătate, în marea lor dorință să-și aibă și copiii alături, încep să-și integreze familiile acolo, peste hotare.
Valeriu Sainsus: „În continuitate vreau să spun că eu tot nu sunt cel care aș putea să spun cu certitudine în contextul în care voi rămâne sau nu voi rămâne în țară, pentru că, pe de altă parte, în migrație există alți factori, care împing populația spre migrație și în contextul în care îmi pierd un loc de muncă sau nu am o sursă de existență, indiferent de faptul că m-ar satisface sau nu m-ar satisface, nu este exclus că voi fi antrenat într-o eventuală migrație.”
Europa Liberă: Datele oficiale, puse la dispoziție de Biroul Național de Statistică, arată că 70% din toți emigranții sunt din mediul rural. Ce se întâmplă cu satul moldovenesc astăzi?
Valeriu Sainsus: „Este o tragedie în contextul în care 60% din populație trăiește în spațiul rural, pentru că nu au surse de existență, pentru că și cei care dezvoltă niște activități economice nu au siguranța eficienței muncii. Mă refer și la exemplul cu situația în producția de mere din anul acesta, în care a fost de izbeliște lăsat producătorul în raport cu statul.
Pe de altă parte, cultivarea sfeclei de zahăr, care a adus pierderi enorme pentru oamenii care au investit în acest domeniu. Mă refer și la alte activități din agricultură, pentru că, în primul rând, cel mai mult suferă populația din sate, iar explicațiile sunt foarte clare, pentru că nu au o sursă de venit stabilă pe o perioadă de un an de zile, activitatea lor este mai mult sezonieră. Deseori o bună parte din ei sunt antrenați în egală măsură și în migrație sau ei se reîntorc pentru a-și face activitatea agricolă în perioada sezonului agricol, în rest rămân antrenați în migrație, fie în Est, dar în prezent cea mai mare parte a lor rămân antrenați în Vest, pentru că le permite mobilitatea circulatorie migratorie cu spațiul Uniunii Europene și asta le oferă o prioritate nouă în contextul în care situația economică nu merge spre o latură pozitivă.”
Europa Liberă: Rusia rămâne a fi o țară atractivă pentru brațele de muncă din Republica Moldova, arată și remitențele care vin de acolo, din Federația Rusă, că sunt în creștere.
Valeriu Sainsus: „Cred că aici putem aduce mai multă lumină, pentru că predomină mai mult vectorul vestic al migrației, iar explicațiile sunt că în ultimul timp dividendele economice sau banii pe care îi fac migranții noștri în Rusia și în genere nu numai în Rusia, dar în tot spațiul CSI a diminuat foarte mult, ține de devalorizare. Bani ei fac, dar atunci când transformă acești bani în echivalentul leului moldovenesc, practic pe alocuri ei sunt în pierderi enorme. Cunosc mase de populație, mai ales din spațiile rurale din aria nordică, care de mult s-au reprofilat spre direcția Vest, fiindcă este mult mai sigură.”
Europa Liberă: Guvernanții spun că încearcă să creeze locuri de muncă, să mărească salariile, să le majoreze. De ce nu-i motivează acest lucru pe moldoveni să rămână acasă?
Valeriu Sainsus: „Întotdeauna guvernarea spune câte locuri de muncă a deschis, dar întrebarea mea este: care guvernare a spus vreodată câte locuri de muncă a închis, ca noi să înțelegem cât de bună este guvernarea? Este foarte bine că ați deschis o mie de locuri de muncă. Întrebarea mea ca cetățean simplu este: câte locuri de muncă ați închis, ca să înțeleg – sunteți mai buni
O bună parte din cei care acced la guvernare nu conștientizează nici pe departe că realizările vor fi contabilizate într-un termen și interval foarte scurt...
decât cei care au fost sau sunteți cu mult mai răi și atunci noi o să înțelegem cine de facto ne minte și cine de facto ne vrea binele.
Probabil că o bună parte din cei care acced în puterea politică, acced în guvernare nici pe departe nu conștientizează că realizările vor fi contabilizate într-un termen și interval foarte scurt. Patru ani nu este o perioadă atât de lungă. Pe de altă parte, patru ani este și o perioadă în care ai putea crea credibilitate în contextul în care muncești cu nesaț pentru binele poporului sau binele națiunii.”
Europa Liberă: Se bat clopotele. Potrivit unor estimări ale Fondului ONU pentru populație, Republica Moldova ar putea ajunge o țară bătrână, bolnavă și aproape pustie la jumătatea acestui secol.
Valeriu Sainsus: „Faptul că vin din acest domeniu mă face să fiu pesimist. Cu atât mai mult că situația s-ar putea redresa în contextul în care ar fi implementate politici demografice coerente.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste politici?
Valeriu Sainsus: „Dna Valentina, guvernanții întotdeauna privesc lucrurile de ansamblu, superficial. Ceea ce înseamnă că deseori politicile nu sunt direcționate spre cetățeanul concret. Adeseori când vorbim de politicile
Statul pe alocuri lasă familia de izbeliște, cu copiii, cu problemele, cu lipsurile sale ...
acestea și chiar legile care sunt elaborate, ele sunt elaborate pentru un spectru foarte larg de populație, astfel eficiența lor este desigur că destul de mică sau practic minimală. Statul pe alocuri lasă familia de izbeliște, cu copiii, cu problemele, cu lipsurile sale ș.a.m.d. Eu mi-aș dori ca totuși coerența politicilor familiale să fie nu numai adaptate tendințelor, dar adaptate și noilor cerințe pe care le are familia.”
Europa Liberă: Statisticile arată că femeile pleacă la muncă în străinătate într-un număr mai mare decât bărbații, iar mulți părinți se feresc să aibă al doilea copil fie din cauza sărăciei, fie pentru a-și păstra jobul, serviciul, locul de muncă.
Valeriu Sainsus: „Este o modă nouă, să zicem, în contextul în care în ultimul timp de rând cu bărbații se manifestă să se realizeze și femeile. Și este o tendință bună.”
Europa Liberă: Dar eu vă întreb: dacă pleacă femeile care sunt reproductive?
Valeriu Sainsus: „Impactul este enorm, enorm, pentru că noi, demografii, ne așteptăm de la aceste familii doar cu un singur copil, iar medicii în contextul în care spun că intervalul dintre o naștere și cea de-a doua care urmează este mai mare de cinci-șapte ani, aici probabilitatea apariției copilului este aproape nulă.
Dar cunoaștem și care este sănătatea
În Republica Moldova fiecare a cincea familie este sterilă...
reproducerii populației, reieșind din faptul că în prezent în Republica Moldova fiecare a cincea familie este sterilă. Pe alocuri lumea încearcă să ne inducă nouă ideea că nu suntem potențiali să elaborăm niște politici demografice care să aducă dividende demografice, iar explicația mea este: pentru că pe alocuri nici nu înțelegeți care sunt problemele din interiorul populației. Pe care populație s-o punem să nască în contextul în care fiecare a cincea familie la noi este sterilă, fie că este temporar, fie că este pe tot restul vieții?”
Europa Liberă: Se zice că peste o generație sau cel puțin începând cu anul 2030, pe piața muncii vor intra copiii născuți în perioada tranziției?
Valeriu Sainsus: „Sunt deja în etapa când eu îmi
În prezent suntem în etapa când dispar universitățile și credeți-mă că au să dispară...
pierd lucrul, pentru că câțiva ani în urmă atenționam că vor dispărea liceele și am trecut peste etapa asta. În prezent suntem în etapa când dispar universitățile și credeți-mă că au să dispară.”
Europa Liberă: Pentru că nu sunt suficienți copii?
Valeriu Sainsus: „Corect. Zilele trecute citeam ceva în presa rusă că în Odesa se va închide una dintre cele mai mari universități a orașului milionar Odesa. Și atunci, eu întreb: dar pe noi ce ne așteaptă? Probabil că același mers, pentru că în ceea ce privește perspectiva demografică generațională, mă refer la generațiile mici, este destul de sumbră.”
Europa Liberă: Dvs., ca demograf, admiteți că peste câțiva ani piața forței de muncă ar putea să o ocupe străinii?
Valeriu Sainsus: „Admit, în contextul în care are loc extinderea lumii musulmane.”
Europa Liberă: Adică, cei de aici pleacă și vin alții?
Valeriu Sainsus: „Exact! Dar eu simt. De exemplu, Botanica mea este destul de dominată de populație în care ele sunt moldovence, iar ei sunt musulmani. Și atunci probabil că în contextul în care se simte un vid, se simte un gol, o bună parte din aceste populații ne vor accepta. Apropo, vreau să vă spun de toți cei care vin în Republica Moldova. Ei spun că există condiții bune de trai aici și ei, indiferent care sunt cerințele, s-ar integra aici.
Probabil că o să ne confruntăm cu ceea ce se confruntă astăzi Rusia în partea siberiană, unde la peste 10 milioane de populație în prezent sunt aproape cinci milioane de chinezi. Și atunci din această perspectivă pun și eu întrebarea: Siberia cui va aparține – celor care au cucerit-o sau celor care o vor recuceri?”
Europa Liberă: Exact asta a întrebat și un doctor de la Dondușeni: cui va aparține Republica Moldova peste câțiva ani?
Valeriu Sainsus: „Nu am un răspuns, pentru că am și eu un copil care este peste hotare, iar al doilea mi-a răspuns și mai dur...”
Europa Liberă: Că pleacă și el?
Valeriu Sainsus: „Că pleacă și el, iar eu nu pot să-l opresc din simplul motiv că are niște năzuințe vizavi de viața pe care el o are în perspectivă. Și de câte ori încerc să-l conving de faptul că noi am început viața de familie de la puțin și tot ceea ce am obținut, am obținut prin muncă asiduă, iar el mi-a zis: „Tată, eu totuși sunt din altă plămădeală.”
Europa Liberă: Alt aluat?
Valeriu Sainsus: „Din alt aluat.”
Europa Liberă: Dacă Valeriu Sainsus ar fi într-o funcție-cheie în statul Republica Moldova, ce politici ar elabora pentru ca cetățenii să se simtă confortabil aici, în țara lor?
Valeriu Sainsus: „Probabil că prima măsură, prima direcțiune a politicilor ar fi că, indiferent care este profesia, activitatea pe care o desfășoară, statul are nevoie de această activitate. Acesta ar trebui să fie un criteriu de bază al politicilor, pentru că azi se induce ideea că unul este parlamentar, celălalt este jurist, iar eu pun întrebarea: dar de un agricultor nu aveți nevoie? Indiferent de faptul care este munca pe care o prestează fiecare cetățean, ea este necesară statului. Mai departe politicile trebuie să se axeze pe faptul că fiecare cetățean contează. Din acest unghi ar reieși și perspectiva existenței statului din care eu fac parte.”
