Apropiatul scrutin parlamentar anticipat readuce în discuție factorul geopolitic, foarte prezent în mai toate alegerile de până acum. Din mesajele lansate deja de mai mulţi oponenţi politici se poate desprinde că bătălia pentru fotoliul de deputat va fi inclusiv despre R. Moldova între Est și Vest. Sociologul Vasile Cantarji de la CBS-Axa consideră că importanța viziunilor şi lozincilor geopolitice se estompează în fața preocupărilor reale ale electoratului.
Europa Liberă: Aproape la fiecare scrutin se zice că votul cetățeanului rămâne a fi unul geopolitic. De ce?
Vasile Cantarji: „Votul are și el un anumit cost pentru politicienii care luptă pentru guvernare. La noi, poate și din cauza culturii politice joase, cel mai des, alegătorul așteaptă și politicienii oferă lozinci goale, nu discuții și dezbateri de substanță. Ultimele decenii, un mecanism relativ ieftin pentru politicieni a fost această carte geopolitică, utilizată pe larg în scopuri electorale. Care, totodată, cred eu, se erodează.”
Europa Liberă: Dar direcția în care trebuie să se îndrepte R.Moldova, oricum, e o preocupare pentru cetățeanu, care la alegeri e cu buletinul de vot în mână.
Geopoliticul a jucat un rol politic exagerat de mare la noi în țară.
Vasile Cantarji: „E o preocupare, dar exagerată, din motiv că decizia în mâinile cui să dăm guvernarea într-o țară trebuie să se bazeze pe mult mai multe considerente și nu doar pe opțiunile geopolitice. Că relațiile externe sunt preocuparea doar unui singur minister din multele pe care le avem, mult mai multe aspecte trebuie să luăm în calcul. De aceea geopoliticul a jucat un rol politic exagerat de mare la noi în țară, în alegerile, scrutinele de până acum și, totodată, dacă luăm în calcul prezidențialele care au trecut, totuși începe a se eroda importanța viziunilor și a lozincilor geopolitice în electorale.”
Europa Liberă: Cel mai probabil, cetățeanul cu drept de vot, atunci când trebuie să aleagă, el se gândește și la politicienii care ar avea o relație bună și cu Estul, și cu Vestul, la cei care ar putea să atragă mai multe investiții, să aducă mai multă asistență, pentru că s-ar putea scăpa și de sărăcie, și de o justiție nereformată. Probabil asta e miza omului cu drept de vot?
Vasile Cantarji: „Miza e impusă fals, pentru că cheia rezolvării majorității problemelor cetățeanului simplu se află aici, în R.Moldova, nu la Bruxelles, Washington sau Moscova. Pe fundalul politicii integraționiste din ultimele două decenii, cel puțin în R.Moldova, mulți politicieni reușeau cu un succes mai mare sau mai mic, dar relativ ieftin, din punct de vedere al costurilor politice și chiar financiare din electorale, să exploateze promisiuni legate de direcția și viteza de integrare fie cu Estul, fie cu Vestul.”
Europa Liberă: Dar cum se poziționează partidele care vor să intre în cursa electorală, nu că unele sunt prorusești și altele prooccidentale?
Vasile Cantarji: „Exact. Chiar și catalogate, grupate sunt forțele politice participante la electorală și după acest principiu. Or, profilul cetățenilor care se anunță a fi pro Est sau pro Vest coincide și cu profilul cetățenilor în funcție de preferințele lor pentru partidele convențional de stânga sau de dreapta. Să precizez: la noi doar convențional putem vorbi despre viziuni de stânga sau de dreapta.
Doar convențional putem vorbi despre viziuni de stânga sau de dreapta.
Avem un amalgam și un cocktail de idei uneori contradictorii, care se îmbină în mentalul nostru colectiv, și le găsim în lozincile unora și aceleași partide, cum ar fi atitudinea deschisă față de ideile comuniste și pledoaria pentru creștinism și valorile tradiționale. Avem partide și socialiste, și liberale, și comuniste fiecare după viziuni, comportament, invocație, care la diferite etape, nu au nimic în comun nici cu liberalismul clasic, nici cu socialismul sau cu ideile expuse de Karl Marx. Sunt doar niște paravane, în principiu. Iar în raportările cu direcția de integrare a țării, aceste partide deseori au fost votate sau, deopotrivă, nu au fost votate de părți ale electoratului, mai mult pe motiv că se anunță proruși, pro-UE sau proamericani, decât pentru faptul că se declară susținători ai ideilor liberale, socialiste etc.”
Europa Liberă: Să încercăm să facem portretul-robot al alegătorului care dă preferințe politicienilor cu viziuni de stânga, proruse și a celor care au opțiuni prooccidentale.
Vasile Cantarji: „În preferințele politice colective de la noi, aceste portrete au fost cele mai de neclintit în ultimii ani. Dar când vorbim despre un portret statistic, e o anumită aproximație bazată pe raporturile procentuale. Nu e neapărat că, dacă vom spune că tinerii preferă o anumită viziune, nu vom găsi și persoane în vârstă care au aceleași viziuni. Vorbim doar în sensul că mai mulți sau mai puțini. În primul rând, dacă vorbim despre cetățeanul mediu, statistic, care preferă Federația Rusă, acesta, evident că, mai degrabă, aparține unei minorități etnice, minorități lingvistice, proporțional, mult mai mare, va fi o persoană mai în vârstă, într-o proporție mai mare locuitor rural, cu un nivel de studii moderat sau scăzut și nivel social-economic la fel. Altfel spus, acestea sunt și categoriile socialmente mai dependente de stat. În schimb, cetățenii care susțin vectorul de integrare spre Vest sunt ceva mai tineri, într-o anumită măsură, e mai mare proporția bărbaților în rândul lor, dar, iarăși, e legat de vârstă, sunt cu un nivel de studii mai sporit și nivel socio-economic la fel. Cam aceleași sunt și trăsăturile susținătorilor partidelor, respectiv, care se declară pro Est sau pro Vest.”
Europa Liberă: Din sondajele pe care le faceți Dvs. reiese că, de exemplu, la Comrat, simpatiile alegătorilor sunt, iarăși, pentru partidele de stânga.
Vasile Cantarji: „Exact. Aici vorbește factorul etnico-lingvistic.”
Europa Liberă: Dar în regiunea UTA Gagauz-Yeri, acolo s-au făcut multe investiții occidentale, inclusiv românești, s-au reparat grădinițe!
Vasile Cantarji: „Acest gen de probleme sunt legate de caracterul spațiului nostru informațional, puternic dominat de producția mediatică din Federația Rusă, o mare parte a căreia are un caracter manipulativ, care ajunge să impună niște realități imaginare, care deseori nu corelează cu starea de fapt a lucrurilor, când în percepția publicului larg, niște donații sub formă de combustibil pentru fermierii din Găgăuzia, ca ajutor pe timp de secetă, venite din Federația Rusă, mediatic, sunt net mai mult promovate decât milioanele, sutele de milioane, deja, de investiții europene sau americane, care au fost realizate de partenerii de dezvoltare din Vest. Aici este problema!
Suntem vulnerabili din perspectivă informațională!
Îmi amintesc, cu câțiva ani în urmă realizasem cu niște colegi o analiză de conținut a producție mediatice consumate de cetățeni și viziunile lor politice, în care am arătat cât se poate de clar că, în condițiile în care un lider politic din Federația Rusă este pomenit, în general, și pomenit pozitiv, de zeci și sute de ori mai des decât liderii politici din alte țări. Acest lucru vorbește despre ceva! Vorbește despre faptul că suntem vulnerabili din perspectivă informațională!”
Europa Liberă: În timp ce politicienii joacă cu sentimentele geopolitice ale cetățenilor, cercetările pe care le faceți arată că omului cel mai tare îi este frică să-și piardă locul de muncă, să trăiască în sărăcie, să ofere mită. Depopularea statului e o altă problemă pe care se focusează respondentul. De ce, totuși, problemele acestea nu sunt puse cu insistență de cetățean politicianului care vine să-i ceară votul?
Vasile Cantarji: „E vorba de o cultură politică scăzută, de un istoric politic relativ scurt. Paradoxal e că cetățeanul votează deseori politicieni sau formațiuni politice din cauză că aceștia sunt cu rușii sau cu românii, în același timp așteptându-se că ei vor face bine, că vor rezolva problemele care îi dor: salariile, sărăcia, corupția. Aceste sunt de multe ori niște dezbateri fals impuse și în toți acești, puțini, relativ, ani de independență, în care am tot avut scrutine electorale, a lipsit cel mai des discursul de conținut atunci când se dezbătea în cadrul electoralelor și tot mai mai mult cetățeanul a fost îndemnat cu catalizatoare informaționale, gen frica de unionism sau de unirea cu România, ca un fapt dorit sau necesar, de tancurile NATO, de serviciile secrete americane. Dar eu cred că e un proces relativ normal. Ne coacem. Au trecut puțini ani de când avem un sistem multipartit în țară, încât trebuie să ne învățăm a fi cetățeni conștienți.”
Europa Liberă: Igor Dodon zicea că în această campanie electorală, prioritar, ei vor insista pe păstrarea statalității, menținerea ortodoxiei și ca Moldova să nu adere la NATO. Maia Sandu, dacă ne amintim de alegerile prezidențiale, a câștigat cu mesajul anticorupție. Cel mai probabil, PAS va prelua mesajul și va continua să vorbească despre acest lucru în această campanie pentru anticipatele parlamentare. E greu pentru cetățean să pună pe cântar promisiunea unora și altora, ca să vadă care e mai realistă și care mai mult zdruncină statalitatea R.Moldova?
Vasile Cantarji: „Pentru unii e mai greu, pentru alții e mai ușor, dar, iarăși, ați spus cine a câștigat alegerile prezidențiale, iar unii dintre participanți n-au învățat lecția din aceste alegeri. Totuși, cetățeanul, încet-încet, începe a înțelege și se erodează eficacitatea acestor sperietori gen NATO, atentate la familia tradițională și la creștinismul nostru ortodox declarat. Nu știu dacă merită să comentăm asemenea declarații, atâta timp cât sunt niște sperietori în spatele cărora nu stă absolut nimic. Nimeni nu atentează la neutralitate, cu atât mai mult statutul că statutul de neutralitate este în Constituția R. Moldova și astăzi. Nimeni nu atentează la creștinismul nostru declarat și nici la familie. Acestea sunt niște chestii care nici nu țin, cred eu, de alegerile parlamentare, prezidențiale etc.”
Europa Liberă: Pomenile electorale mai pot aduce voturi?
Vasile Cantarji: „Mai pot aduce, dar, cu cât trece timpul, tot mai puțin și mai puțin. Supuneți cheltuielile operate de formațiunile politice la ultimele câteva scrutine cu numărul de voturi și veți ajunge la concluzia că pentru unele partide, care au cheltuit enorm de mult, inclusiv pe pomene electorale, costul votului este unul cosmic.”
Europa Liberă: Credeți că cetățeanul se întreabă un vot pentru un politician?
Costul unui vot pentru politician este expresia corectitudinii și eficienței campaniei.
Vasile Cantarji: „Nu, eu vorbesc despre altceva. Costul unui vot pentru politician este expresia corectitudinii și eficienței campaniei lui, pe ce se bazează el. Și tocmai că unele partide care n-au fost observate cu pomeni electorale sau cu lozinci goale obțin votul cetățeanului cu mult mai puține costuri. De ce mă refer la costuri aici? Fiindcă este un alt handicap al sistemului nostru politic. sistemul nostru politic este generator de corupție. Atunci când sunt actori politici care nu pot da substanță și, efectiv, cumpără voturi, e nevoie de mulți bani. Și atunci, pentru a se menține în politică, ei ce fac? Generează corupție! Pentru a ajunge în politică și ajungând sus pun mâna pe anumite instrumente și instituții ale statului și generează în continuare corupție pentru a se menține la guvernare!”
Europa Liberă: Și încă o dispută care se poartă într politicieni, care se poartă referitor la votul din diasporă.
Diaspora, la ultimele scrutine, a arătat tot mai mult că poate dicta rezultatul alegerilor.
Vasile Cantarji: „Diaspora, la ultimele scrutine, a arătat tot mai mult că poate dicta rezultatul alegerilor, de aceea este absolut firesc să fie discutat acest subiect între politicieni. Trebuie să înțelegem că R.Moldova este cumva inedită, cel puțin astăzi, la capitolul diasporă și importanța acesteia. R. Moldova e cap de listă în ultimele decenii la capitolul cantitate de populație, în raport cu cei rămași acasă, care se află peste hotare. Importanța acestei diaspore pentru R. Moldova, ca piață, ca economie, diaspora joacă un rol important, e un actor pe care nici pe departe nu poți să-l neglijezi când e vorba despre cum funcționează economia moldovenească.”
Europa Liberă: Adică e bazată în mare parte și pe remitențele care vin de peste hotare?
Vasile Cantarji: „Exact, prin susținerea consumului intern prin remitențe. Drept urmare, chiar argumentele invocate de unii politicieni, că de ce cetățenii care locuiesc în alte țări, nu mai stau în R.Moldova, trebuie să dicteze cine să guverneze aici țara, aparent, par logice și având sens. În realitate, însă, luând în calcul importanța diasporei pentru ceea ce se întâmplă în realitate în R.Moldova, luând în calcul dimensiunile diasporei, devine tot mai clar, de exemplu, că trebuie să implementăm sistemul de vot online, pentru a facilita implicarea diasporei în a-și spune ce are de spus, la capitolul ce-și doresc să se întâmple în R.Moldova.”
Europa Liberă: La alegerile prezidențiale de anul trecut, cel puțin unul din patru
cetățeni cu drept de vot aflați peste hotare și-au exprimat opțiunea.
Vasile Cantarji: „Că e unul din patru, nu se știe, fiindcă nu există...”
Europa Liberă: 253 de mii de cetățeni din străinătate au votat, din acel milion care se zice că s-ar afla peste hotare.
Vasile Cantarji: „Despre care se zice – asta îmi place. O asemenea prezență poate fi numită record, luând în considerare condițiile în care aceștia votează, dar ne amintim că a fost și o mobilizare enormă la ultimele scrutinue, nu doar în cel prezidențial. Ne amintim de cozile imense, pe alocuri oamenii au stat toată ziua în speranța că vor vota, ceea ce vorbește despre un nivel impunător de motivație, de care acești oameni, cetățenii noștri, dispun.”
Europa Liberă: Va fi un legislativ mai purificat, așa cum se insistă?
Vasile Cantarji: „După orice alegeri, dacă nu sunt bazate pe șmecherii, ca parlamentul din 2019, după orice alegeri se produce o anumită purificare în parlament. Dar acum e prea devreme pentru a anticipa cine va intra în acest nou parlament.”
Europa Liberă: Sondajele arată cine intră: cel mai probabil, PAS, PSRM, partidul lui Renato Usatîi și partidul lui Ilan Șor.
Vasile Cantarji: „Sunt două luni de campanie electorală. Prognozele se fac pentru a nu se adeveri, de fapt.”
Europa Liberă: Sondajele influențează votul cetățeanului?
Prognozele se fac pentru a nu se adeveri, de fapt.
Vasile Cantarji: „Sondajele nu influențează votul cetățeanului, sondajele influențează însăși politicienii, mai bine zis, sponsorii partidelor și activul de partid. Politicienii încearcă să se manipuleze unii pe alții, deseori utilizând rezultatele unor sondaje, măsluite, chiar. Politicienii caută să-și mobilizeze activul de partid în campaniile electorale, apelând, inclusiv, și la sondajele de opinie. Aici, da, politicienii invocă datele sondajelor când își prezintă oferta către potențialii lor sponsori.
Cetățeanul simplu, când se decide să voteze, fie că ia în calcul lucruri absolut departe de sondaje, fie sondajele se află printre multiplele aspecte pe care cetățeanul le ia în calcul. E imposibil, practic, să faci o listă completă de argumente, care stau la baza votului unui cetățean. Eu dădeam des drept exemplu alegerile bașcanului Găgăuziei. În primăvara anului acela, noi adresam întrebări de genul: ați accepta o femeie în calitate de bașcan al Găgăuziei? Peste 80 la sută au spus că nu, că un bărbat trebuie să fie bașcan, pentru ca în toamnă, la niciun an distanță, s-o aleagă din primul tur pe dna Vlah.”
