Despre sistemul bancar. Tema invalidării alegerilor a pulverizat timp de câteva săptămâni întreaga agendă publică. În paralel, însă, un consorţiu internaţional de investitori pare să fei cu adevărat interesat de procurarea unui pachet de acţiuni important, dar nu de control, în una din băncile de sistem moldovene. Cine stă în spatele misteriosului consorţiu şi ce schimbări decisive pentru sistemul bancar sunt de aşteptat de la venirea lui în MAIB. Discutăm despre aceste lucruri cu expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţă.
Europa Liberă: Invalidarea scrutinului din Chişinău a pulverizat cumva toată agenda publică, dar nu vrem să trecem cu atenţia vreun eveniment important. Am decis să vă întrebăm despre vânzarea a 41.09 – ca să fim foarte exacți – la sută din acţiunile Moldova-Agroindbank. Un precontract de vânzare a fost semnat recent de Agenţia Proprietăţii Publice, în numele Guvernului şi Consorţiul International de investitori care se compune din BERD, Invlada şi Horizon Capital. Ce vă bucură şi ce vă lasă rece în această afacere?
Veaceslav Negruţă: „Toate aceste acțiuni se înscriu în acele declarații și intenții ale autorităților de transparentizare a acționariatului în băncile comerciale din Republica Moldova. Este un angajament pe care autoritățile l-au semnat în dialog cu Fondul Monetar. Fondul Monetar din 2016 a făcut și o foaie de parcurs, un grafic în care anumite acțiuni trebuiau să se întâmple și asta într-un fel e nota bene sau ceea ce noi considerăm că e o măsură necesară de transparentizare, să avem siguranța cine stau în spatele acestor bănci.
Pe de altă parte, vedem anumite lucruri care s-au întâmplat în această perioadă. Aparent s-a rezolvat problema cu un pachet de acțiuni la Victoriabank atunci când Banca Transilvania a devenit proprietar a 39%; pachet de acțiuni cu probleme, pentru care și Victoriabank, și MAIB, și Moldindconbank încă în 2015 au fost incluse în așa-numita supraveghere specială din partea Băncii Naționale și impunând această procedură de transparentizare.
Pe de altă parte, vedem în aplicare zilele acestea o lege care prevede că la alte două bănci, la care încă nu s-a finalizat procedura de transparentizare, sunt impuse alte reguli, care presupun că pachetele cu probleme inițial sunt lichidate și doi – se face o emisie în valoarea acestor acțiuni lichidate, o emisie nouă de acțiuni și, respectiv, sunt expuse spre vânzare, doar că în această formulă este atras și statul, care intervine inițial ca să procure aceste pachete problematice. La Moldova-Agroindbank e vorba de 41%, ca ulterior, într-o perioadă de șase luni, să fie vândute de către stat deja către investitori sau în cazul dat este vorba de un consorțiu din trei entități care vine să procure.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre această formulă?
Veaceslav Negruţă: „Aici trebuie să punctăm câteva lucruri. Pachetul problematic în cazul Moldova-Agroindbank de 41% este urmare a unor preluări, atacuri raider care s-au întâmplat în 2013 și există foști acționari care au fost deposedați urmare a acelor atacuri raider, sub privirile autorităților și instituțiilor statului, unele chiar au fost foarte cooperante cu atacatorii. Deci, acei deposedați în 2013 acum sunt în litigii pentru a-și recupera drepturile de proprietari.
Între timp, ceilalți care au intrat în posesia acțiunilor au fost considerați ca și acționari care au activat concertat și au fost deposedați prin deciziile Băncii Naționale și ale CNPF-ului deja mai târziu, în 2015-2016. Riscurile juridice sunt că, în momentul când statul procură acest pachet de acțiuni, toate problemele de ordin juridic și eventual de ordin financiar rămân în gospodăria statului sau ca responsabilitate a statului, iar noii proprietari – acest consorțiu din trei entități – deja vor fi considerați ca și investitori de bună-credință.
Deci, noi asta am identificat ca zonă de risc, atunci când și proprietarii vechi, cei deposedați în 2013, dar eventual și acești care au activat concertat până în 2015-2016 ar putea să înainteze pretenții cu câștig de cauză și atunci statul din nou devine pasibil de plăți, de litigii care costă.”
Europa Liberă: Dle Negruţă, apropo de consorțiul sus-pomenit. Despre BERD mai mult se cunoaște – e un investitor foarte important în Moldova, dar celelalte componente aveți siguranţa că sunt acționari fără cusur pe care zice BNM că și-i dorește? Nu s-ar putea să fie printre ei vreunul local, nu neapărat cu intenții foarte frumoase?
Veaceslav Negruţă: „Sigur că oricând există astfel de lucruri în condițiile în care se declară transparentizare, dar unele proceduri nu sunt chiar suficient de transparente, iar unele articole apărute și în presă arată că în spatele a cel puțin doi actori care participă în cadrul consorțiului ar sta un lanț întreg de companii offshore din diferite jurisdicții cunoscute aici, în Moldova, ca jurisdicții foarte atractive pentru anumite persoane, cum ar fi Ciprul sau alte jurisdicții.
Este adevărat că BERD este un fel de locomotivă în acest consorțiu și, respectiv, BERD este un investitor cunoscut în Republica Moldova, dar mai mult un investitor strategic. Deci, în trei, cinci, șapte ani – în funcție de evoluție – BERD ar putea să ia decizie de a ceda acest pachet și nu exclud că exact către celelalte două componente, care acum sunt parte a consorțiului.
Aici este un moment interesant că acest consorțiu a decis să creeze o entitate, înregistrată la Londra, care are un fond social doar de o mie de euro, dar trebuie să recunoaștem că ar putea să fie o creatură sau o entitate temporară, provizorie până la finalizarea tranzacției de achiziție a pachetului de la stat și repartizarea ulterioară a acestor 41% între toți trei participanții la această achiziție.”
Europa Liberă: Și aici riscurile care ar fi?
Veaceslav Negruţă: „Cu siguranță riscul mare este în cazul dacă nu are loc finalitatea tranzacției așa cum au intenționat sau cum au pornit autoritățile, pentru că s-ar putea trezi statul ca proprietar sau deținător al acestui pachet. În cazul MAIB n-ar fi chiar mare problemă, pentru că e o bancă activă, e o bancă vie și statul ar putea ulterior cumva să găsească un investitor dacă eșuează formula cu acest consorțiu.
Doi – riscuri noi am identificat posibile litigii de ordin juridic și financiar, dacă foștii acționari – cei care au fost deposedați sau cei care au deposedat în 2013 vin cu anumite pretenții și atunci statul trebuie să facă față la toate aceste pretenții.
Trei – ar fi păcat dacă în procedură de transparentizare peste trei sau cinci ani ne-am trezi cu noi informații și am afla că de fapt beneficiarii reali nu ar fi aceste trei entități care acum aparent cu bune intenții și aparent cunoscute în regiune au acționat în favoarea altor beneficiari ascunși prin offshore-uri la momentul respectiv.”
Europa Liberă: Autorităţile, dle Negruță, începând cu guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, terminând cu ministrul Economiei, Chiril Gaburici, dar şi FMI, alţi parteneri financiari au făcut destul de multe declaraţii extaziate, aș zice, faţă de aceste evenimente din sectorul bancar moldovenesc. Mă refer și la venirea Băncii Transilvania de mai devreme. Unii nu împărtăşesc acest entuziasm. Dvs. din ce categorie faceţi parte? Adică, aveţi siguranţa că transparentizarea chiar se produce sau admiteţi că se mai și mimează niște lucruri?
Veaceslav Negruţă: „Noi pornim de la ideea că transparentizarea acționariatului în băncile din Moldova este o necesitate vitală și în mare parte rolul Băncii Naționale este unul determinant. Cadrul legal care a fost creat inițial impunea o doză de încredere mai mare că într-adevăr se va finaliza cu transparentizare, plus acel grafic de acțiuni care trebuiau să fie întreprinse coordonat sau convenit cu Fondul Monetar ne dădea mai multă încredere. Ulterior au parvenit anumite schimbări în legislație, inclusiv în legislația ce ține de activitatea băncilor, mai târziu a apărut și o inițiativă cu această formulă de includere a statului în lanțul respectiv de transparentizare, care ne dă tot mai multe bănuieli sau ne aduc mai multe riscuri pe masă, pe care noi încercăm să le punem în spațiul public, ca respectiv și autoritățile să aibă mai multă grijă de a comunica, de a informa și de a ne asigura că într-adevăr ulterior vom avea bănci transparente, știm cui depunem banii și știm ulterior de la cine să cerem în cazul dacă se întâmplă lucruri urâte cu banca căreia i-am încredințat banii. Întrebări există, din păcate, nu în măsură și răspunsuri la toate întrebările care apar acum.”
Europa Liberă: Dle Negruță, înainte de semnarea acestui precontract Guvernul a modificat la propunerea BNM legislaţia, una din legile modificate fiind cea supranumită Creangă-Candu, care prevede implicarea statului în tranzacţiile cu acţiunile din băncile-problemă... Acţiunile vor putea fi vândute şi pe bucăţi, cu reducere de preţ. De ce a fost nevoie de această modificare?
Veaceslav Negruţă: „Știți, în formula inițială, așa cum au promovat Candu și Creangă anul trecut, legea practic excludea posibilitatea de a crea un astfel de consorțiu sau participarea câtorva entități la achiziție. În cazul de față, bine, cu MAIB s-a creat acest consorțiu, s-a creat și o entitate special dedicată acestei tranzacții cu sediul la Londra. Londra probabil că din considerentul că oficiul de bază al celor de la BERD e la Londra, dar mai există și altă bancă care e în aceeași situație sau poate chiar un pic mai complicată, cu pachet problematic de 64 la sută. E vorba de Moldindconbank, iar căutarea și identificarea de potențiali investitori este un proces mult mai complicat, pentru că există pete negre în activitatea acestei bănci. Ca și business în trecut a avut situații complicate, inclusiv cu implicarea în spălătoria de 22 de miliarde de dolari, respectiv investitorii nu sunt chiar atât de deschiși de a prelua pachetul respectiv și în cazul dat modificarea și posibilitatea de divizare respectiv ne duce cu gândul că ar putea să apară nu doar unul, ci mai mulți, poate doi, trei, zece care ar dori poate pe bucăți să cumpere acest pachet de 64 la sută mai târziu.”
Europa Liberă: Ultima întrebare, dle Negruță. Cât de mare este probabilitatea venirii următoarei tranșe FMI, care depinde în mare măsură, așa cum știm, de evoluțiile din sistemul bancar, adică există riscul periclitării acestui dialog cu FMI, urmare a ceea ce se întâmplă cu invalidarea scrutinului? Asta aș vrea să știu.
Veaceslav Negruță: „Probabil că aici nu ar trebui să fie o legătură directă între tot ce se întâmplă pe filiera Fondul Monetar și pe partea nevalidării scrutinului electoral. Azi, la Washington se discută cazul Republicii Moldova. Precondițiile cu greu, cu greu, dar au fost realizate la insistența Fondului Monetar. Acum câteva zile au fost raportate sau au fost bifate că anumite lucruri au fost realizate, inclusiv publicarea acelei strategii de recuperare, deși Fondul a bifat doar existența ei, nu și esența și ce conține acea strategie.”
Europa Liberă: Așa, și la ce decizie vă așteptați?
Veaceslav Negruță: „Decizia este că Moldova va avea și în continuare program, iar următoarea tranșă va fi probabil că aprobată azi pentru Republica Moldova.”
