Guvernul a decis, ieri, să aloce din fondul său de rezervă pentru organizarea alegerilor anticipate 70 de milioane de lei în loc de cele 125 de milioane solicitate de CEC. În decizia sa, guvernul a recomandat CEC să-și revizuiască devizul de cheltuieli spunând că în fondul de rezervă nu au mai rămas destui bani. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a precizat totuși că se vor căuta alte posibilități financiare dacă va fi nevoie. Consilierul prezidențial pentru economie, Veaceslav Negruța, a spus într-un interviu Europei Libere că lipsa banilor pentru alegeri este o problemă falsă.
Veaceslav Negruța: „Bine, este un ping-pong între instituții – o instituție abilitată cu drepturi exclusive de a organiza procesul electoral și cea de-a doua instituție, care e guvernul, abilitată cu funcția exclusivă prin lege de a finanța tot ce se numește activitatea primei instituții, a Comisiei Electorale Centrale (CEC). Din punctul acesta de vedere, clar este că: 1) guvernul este obligat să asigure finanțarea deplină în organizarea procesului electoral; CEC este obligat, cum reiese din lege, să asigure buna desfășurare a acestui proces democratic - alegeri anticipate -, indiferent acasă sau în afară, trebuie să fie asigurat acest drept de exercitare a votului. Acum, când vorbim de acest ping-pong între două instituții, e un fel de târg, un târg, în care partea solicitantă de fonduri, care a făcut devizul de cheltuieli, - CEC- a calculat că ar avea nevoie de vreo 125 milioane de lei pentru întreg procesul.
Pe de altă parte, și acest lucru este cunoscut, în această sumă e inclusă și o parte din materiale, consumabile, care țin nu de procesul electoral propriu-zis în condiții normale, ci de partea de asigurare a măsurilor anti-COVID și în Republica Moldova au fost o bună parte din donații, ajutoare umanitare sub formă de viziere, măști, dezinfectante, stocate în depozitele guvernamentale, în special e vorba de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Deci, logic, guvernul poate să ia decizii ca o parte din această sumă solicitată de 125 de milioane să o ofere sub formă de materiale pentru a asigura această inofensivitate, să zic așa, a procesului, având în vedere condițiile COVID.
Pe de altă parte, avem o dinamică, care spune foarte clar că, în toate alegerile care au existat în Republica Moldova, din suma solicitată și bugetată pentru CEC, pentru alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale sau alegeri locale a existat mereu o supraevaluare, adică o solicitare a unei sume mai mari decât efectiv a fost consumat. Deci, rezerva respectivă – și asta în cifre se poate de văzut, toată informația este disponibilă în instituțiile statului și la CEC, și la Ministerul Finanțelor, și la guvern –, această rezervă este de 15-20, chiar și 25 la sută.
Pe partea de solicitare există loc de cedare...
Așadar, când vorbim de 125 de milioane, trebuie să luăm în calcul această experiență care există de suprasolicitare a fondurilor, ar fi din nou o rezervă de 15-20 de milioane cu care ar putea fi redus acest deviz de cheltuieli, dacă se petrece în condiții normale și având în vedere experiența de bugetare anterioară la CEC. Respectiv, pe partea de solicitare există loc de cedare ca și sumă – 125 de milioane minus echivalentul în materiale consumabile, minus această rezervă de suprabugetare care poate fi constatată în alegerile anterioare și, pe de altă parte, guvernul care trebuie să identifice sursa de finanțare a acestor alegeri anticipate, având în vedere că în 2021 aceste alegeri sunt anticipate și n-au fost bugetate inițial. Guvernul are la dispoziție fie fondul de rezervă, are la dispoziție și alte programe, care sunt, poate, mai puțin prioritare sau pot fi rectificate ulterior, ele nefiind implementate integral în prima jumătate a anului.
Deci se poate de revenit la aceste programe și de restabilit finanțările ulterior prin rectificare de buget, dar guvernul are procedee stabilite în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care spune că, în limita a 10 la sută, între programe poate avea loc realocarea de resurse la discreția guvernului. Deci, din punctul ăsta de vedere, chiar și cu un sold de 98 milioane în fondul de rezervă, este suficient spațiul atât pentru guvern, cât și pentru CEC ca să-și asigure îndeplinirea, pe de o parte, a atribuțiilor de organizare a alegerilor, iar pe de altă parte, de a asigura deplina finanțare a bunei desfășurări a acestui procedeu democratic, numit alegeri anticipate. Deci, ping-pongul respectiv mai mult e un fel de artificiu mediatic care convine, poate, anumitor forțe politice, ca să arate că, uite, nu avem resurse, uite, alegerile anticipate ne consumă fonduri și alte lucruri. Cred că este un fals.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, miza acestui ping-pong între instituții care ar putea fi? Există voci care se întreabă: dacă nu cumva, drept consecință, Republica Moldova s-ar putea trezi cu mai puține secții de votare în străinătate sau nu ar putea deschide mai multe secții decât s-au deschis în alte alegeri și s-a văzut clar că nu toți cetățenii în străinătate pot vota când există puține secții de votare?
Veaceslav Negruța: „Sigur că manipulări și interese ar putea fi în spate și nu-i exclus că, într-adevăr, astfel de motivații există în mințile anumitor actori politici, care cumva se văd amenințați prin faptul că cetățenii vor ieși activ la vot, inclusiv în diaspora și ar putea să exercite fel de fel de presiuni sau influențe asupra guvernului atunci când vor fi luate deciziile de creare a secțiilor de votare, dar totuși este și de datoria societății, de datoria tuturor actorilor politici și a tuturor instituțiilor să aibă la bază o bună argumentare în care țări, câte secții de votare să fie deschise, câte buletine să fie repartizate și care este varianta de rezervă în cazul când se epuizează stocul de buletine de vot pe parcursul zilei relativ repede și atunci să fie spațiu de a interveni, de a redirecționa fluxul de votanți către alte secții, unde poate e mai lejer.
Dar trebuie de luat în calcul numărul și geografia înregistrărilor de peste hotare și, respectiv, să fie asigurate aceste secții de votare cu volum de lucru pe întreaga zi de vot, să nu se întâmple că în unele secții același personal implicat în acest proces electoral practic nu are de lucru, iar în alte secții de votare de la prima oră și până la ultima oră se muncește la greu, inclusiv cu finalizare de buletine. Trebuie să fie bine repartizată această povară, această responsabilitate de către guvern și dacă aceasta se va reuși, atunci toate presupunerile care există acum vor fi date peste cap și ne vom asigura că, într-adevăr, procesul a fost unul democratic și cu acces pentru toți la vot.”
Nimeni nu a zădărnicit și nu a avut cum să zădărnicească procesul...
Europa Liberă: În tot cazul, cu decizia de azi a guvernului de a aloca primele 70 de milioane de lei Comisiei Electorale Centrale pentru organizarea scrutinului, această decizie înseamnă că banii s-au găsit și procesul poate fi pornit?
Veaceslav Negruța: „Procesul deja e pornit, nimeni nu a zădărnicit și nu a avut cum să zădărnicească procesul care ține de organizarea acestor alegeri anticipate. Asta e de competența CEC, ei sunt în deplină activitate, resursele alocate - 70 de milioane de lei - sunt suficiente pentru a asigura aproape întreg procesul electoral, pentru că vor fi și unele plăți, probabil, ulterior zilei de vot, inclusiv partea salarială sau anumite chirii, anumite consumabile care se folosesc, inclusiv poate factura pentru energia electrică, alte lucruri care de regulă se achită nu neapărat până la data de 11 iulie, ci ulterior. Din punctul meu de vedere, suma alocată este una consistentă, una serioasă, care nu ar trebui să mai genereze întrebări vizavi de finanțare din partea celor de la CEC.”
