Scăderea prețurilor la petrol a provocat o depreciere semnificativă a rublei ruseşti. Temerile că se pot repeta efectele din 2014 sau 2008 plutesc cumva în aer, inclusiv, prin ricoșeu, pentru R. Moldova. Chiar dacă economia moldoveană nu este conectată atât de mult de economia Federației Ruse, moldovenii aflaţi la muncă în această tară au de pierdut, constată fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţa.
Veaceslav Negruța: „Cert este că această situație pe care o avem cu acest virus afectează marile economii. Și vedem, China care este unul dintre liderii mondiali economici a fost grav afectată. Practic, 2020, primele trei luni, această țară e în paralizie și anumite activități economice s-au încetinit. Sigur că vedem și alte efecte care se întâmplă mai aproape deja de noi – Italia și Germania, două țari care sunt în topul țărilor din care și remitențele concetățenilor revin aici, în Republica Moldova. Mai există și o altă țară de unde avem remitențe multe ca și volum, comparativ cu alte țări, și anume Rusia. Iar Rusia, chiar dacă e poate oficial mai puțin atinsă de această criză legată de virus, urmare a anumitor neînțelegeri cu OPEC ce țin de prețul la petrol și cantitățile extrase, are o problemă de devalorizare a monedei naționale, ori devalorizarea…”
Europa Liberă: Și această depreciere a rublei rusești are un impact și asupra veniturilor cetățenilor Republicii Moldova, și a remitenților care vin din Federația Rusă în țară?
Veaceslav Negruța: „Da, trebuie să spunem că din Rusia sunt cele mai multe remiteri transferate aici, e în topul țărilor de unde vin remiterile acasă. Doi: deprecierea rublei rusești puternic afectează veniturile în termeni reali ale concetățenilor noștri acolo, adică cu rublele încasate din muncă se cumpără tot mai puțină valută sau poate să fie cumpărată mai puțină valută. Problema nici măcar nu e asta, problema e că cu rublele obținute nu poate deja omul să se întrețină acolo, în Rusia și, respectiv, tot mai puțin va fi posibilitate de a transmite bani acasă. Deci, noi avem o situație destul de complicată, fiindcă atunci când vorbim de piața petrolului tot lovitura vine din cauza coronavirusului, pentru că mai puține avioane zboară, activități economice mai puține, transport pasageri, încărcături tot mai puțin și mai puțin, consumul de carburanți a fost redus și, respectiv, s-a început acest „război” între țările membre OPEC, pe de o parte și, pe de altă parte, Rusia.
Rusia e în topul țărilor de unde vin remiterile acasă...
De aici s-a și întâmplat această situație în cazul Rusiei, dar suntem abia la început de această criză generată de coronavirus. Noi vedem ce se întâmplă în România, tempoul de creștere este unul alarmant; vedem în Franța anumite tendințe, deja am zis și de Germania, unde din nou avem conaționali care fac și remiteri aici. La noi, în Republica Moldova, deocamdată sunt depistați un număr relativ mic, dar starea de spirit care există aici e cu multă neîncredere, cu multă incertitudine, iar coronavirusul este ceva nou pentru noi. Știm cum sistemul este pregătit sau, de fapt, mai puțin pregătit de a face față unor astfel de situații noi pentru toți. Lumea caută soluții, între timp…”
Europa Liberă: Mulți cetățeni, mai ales cei care au intrat într-o ușoară panică, cred că rezervele financiare pe care le au ar trebui să le ducă la magazin și să-și facă provizii de alimente, pentru că, nu dă Doamne, prețurile ar putea să explodeze.
Veaceslav Negruța: „În Moldova nu cred că avem această situație cu criză de produse alimentare sau de niște lucruri de primă necesitate pentru o perioadă, fie chiar și pentru două-trei săptămâni, lumea trebuie să fie sigură că astfel de lucruri oricând vor fi la dispoziție. Faptul că lumea are acces la anumite informații care pot fi ușor obținute fie din Italia, fie din alte țări, unde situații similare se mai întâmplă, unde lumea a golit rafturile și nu e cazul să-i urmăm prin astfel de gesturi, pentru că panica nu e bună. Doi: toate cantitățile necesare, ele vor fi și azi, și peste trei zile la dispoziția cumpărătorului, nu e neapărat să cumpere azi trei sau patru cantități, pentru că asta creează un disconfort pentru ceilalți.”
Europa Liberă: Poate frica asta vine și că nu cumva să fie sistate importurile și dacă nu se va importa marfă, atunci lumea e îngrijorată?
Veaceslav Negruța: „Este adevărat, doar că în țări ca Republica Moldova, unde consumatorul nu este prea pretențios și poate să-și permită două-trei săptămâni să stea pe anumite produse alimentare elementare, să zic așa, nu cred că anume sistarea importurilor este o problemă, mai degrabă e problema de anumite informații care dezinformează. Și atunci rolul important revine autorităților ca să preîntâmpine astfel de comportamente și nu să constate ulterior sau să încerce să oprească acest val care s-a întâmplat vedem că într-o zi. Lumea, la Chișinău, în Moldova e relativ asigurată cu anumite produse cu câteva zile înainte sau săptămâni și chiar nu era cazul de a ne lăsa conduși de anumite evenimente care se întâmplau în altă parte. Totodată din nou revin la ideea că autoritățile trebuie să dea informație veridică, să dea informație care dă certitudinea că totul este sub control. Din păcate, comunicarea a lăsat de dorit. E adevărat că au revenit mulți în această perioadă de timp, multă lume a rămas fără activități, în special în Italia. Și acești oameni, cel mai probabil că o anumită perioadă de timp vor fi cumva lipsiți de activități în Italia, trebuie cumva să vedem ce poate oferi statul Republica Moldova aici și ca asistență medicală, și ca activități pentru viitor, ca să nu ne trezim într-o bună zi cu altfel de probleme, deja de ordin social, deja de ordin economic, forță de muncă neasigurată și altele.”
Europa Liberă: Coronavirusul ar putea să influențeze accesarea mijloacelor financiare pe care le așteaptă Republica Moldova din afară?
Veaceslav Negruța: „Ce ține de accesarea mijloacelor din afară, nu coronavirusul e de vină, de vină sunt autoritățile de aici care, practic, au izolat și au lipsit Republica Moldova, prin politicile lor, de resursele de la Uniunea Europeană și de la alți parteneri de dezvoltare.”
Europa Liberă: FMI a transferat banii în haznaua statului.
Toate cantitățile necesare, ele vor fi și azi, și peste trei zile la dispoziția cumpărătorului...
Veaceslav Negruța: „Bine, cu FMI este, să zic așa, un ultim accent într-un program de trei ani și era normal să fie o finalitate a acestui program cât de cât cu cinste, dar suma transferată sau ultima tranșă de 20 de milioane este foarte mică comparativ cu acele cinci miliarde de lei neacoperite din deficitul de 7,4 miliarde. Și aici apare altă întrebare, pentru că cineva a promis că totul va fi în construcții, totul va fi șantier.”
Europa Liberă: Vă referiți la linia creditară pe care o așteaptă guvernarea de la Federația Rusă, cele 200 de milioane de dolari din cele 500 de milioane?
Veaceslav Negruța: „Da, și aici e o problemă, pentru că această activitate care a fost anunțată cu mult fast – „intrăm în șantiere” – nu are nicidecum nicio acoperire financiară, și despre asta s-a știut când s-a aprobat bugetul pentru 2020. Apropo, Fondul Monetar în declarația de ieri, când a anunțat că acordă tranșa, a atras atenția că problema mare este bugetul 2020 sau, mai bine zis, deficitul neacoperit pentru proiectele de infrastructură anunțate. Or, Federația Rusă... Bine, noi am mai vorbit despre acest subiect, de mai multe ori au fost declarate sume enorm de mari într-un context politic anume, care până la urmă s-au adeverit a fi zero ca și debursare în favoarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cel puțin, autoritățile acum dau garanții că prima tranșă de 200 de milioane va intra în buget.
Veaceslav Negruța: „Azi suntem tot mai aproape să zicem că nimic nu va intra din această tranșă în buget și problema este într-adevăr în deficitul deja al bugetului Federației Ruse, care e în creștere pe fundalul veniturilor tot mai mici din petrol și gaze naturale. Vorbisem anterior despre această situație, cheltuielile au fost umflate enorm de mult și nu au acoperire deja în bugetul Federației Ruse, respectiv linia de buget dedicată Republicii Moldova de la 500 la 200 și nu exclud să ajungem la același zero, cum a fost și în anul 2009, atunci, cândva.”
Europa Liberă: La microfonul Europei Libere șeful executivului, Ion Chicu, a zis că negocierile au intrat pe ultima sută de metri și că această linie de creditare va fi una avantajoasă pentru Republica Moldova, pentru că e până la 2% dobânda.
Problema este în deficitul bugetului Federației Ruse...
Veaceslav Negruța: „Da, având în vedere, de fapt, ce va primi, dacă va primi din Federația Rusă și ce pierde Moldova în cazul în care se insistă pe astfel de finanțări, Moldova pierde mult mai mult din asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene și alte proiecte de suport bugetar care trebuiau să vină aici, în Republica Moldova. Nu mai zic de faptul că au fost la o etapă suficient de avansată și discuția cu Guvernul din București pentru o nouă asistență financiară la o dobândă chiar mai joasă decât ceea ce vorbește premierul actual. Totuși, autoritățile strategic au gafat atunci când au intrat în hora acestui credit rusesc și, practic, totul s-a făcut în detrimentul parteneriatelor tradiționale pe care Republica Moldova le-a avut pe parcursul multor-multor ani.”
Europa Liberă: Vă referiți la UE și la donatorii tradiționali?
Veaceslav Negruța: „Da, la Uniunea Europeană, Banca Mondială, donatorii tradiționali. Și e păcat, pentru că o să ajungem în cele din urmă când vom constata că și creditul rusesc, de fapt, e sub semnul întrebării sau nimic nu va veni. Deci, nu e deloc de neglijat situația care există în Rusia, când vorbim despre creditul rusesc promis Republicii Moldova, lucrurile se schimbă și, din păcate, nu în favoarea Rusiei. Zi cu zi, fiecare zi de „război petrolier” între OPEC și Federația Rusă costă, costă bugetul Rusiei. Să nu uităm, Rusia este și în anumite activități de război, oricând războiul costă, iar cheltuielile respective anterior erau cu o finanțare indirectă din exportul de produse petroliere sau din prețul exagerat de mare care era la produsele petroliere. Acum acest profit, acest venit s-a cam epuizat, resursa respectivă nu mai există și atunci e vorba și de salarii care mâine-poimâine vor fi o problemă de a fi plătite în Federația Rusă. În Rusia sunt niște evenimente politice care ar putea să dea peste cap construcția bugetară, azi se forțează de a ajunge cât mai repede până în aprilie la acel referendum cu modificarea Constituției, iar după asta, toate lucrurile fiind aranjate așa cum a vrut puterea de la Moscova, putem să ne trezim cu surprize mari în ceea ce ține anume de stabilitatea financiară a acestui stat.”
