Potrivit intențiilor inițiale, acordul ar fi putut oferi R. Moldova acces la împrumuturi de aproximativ 558 de milioane de dolari, timp de trei ani. Deși FMI anunțase la sfârșitul lunii iunie că a ajuns la o înțelegere „la nivel de personal” cu guvernul Chicu, acea înțelegere mai trebuia să fie aprobată și de conducerea Fondului, la o ședință așteptată în luna septembrie, ceea ce nu s-a întâmplat. Expertul Transparency International de la Chișinău, Veaceslav Negruța, în trecut ministru de finanțe, a spus într-un interviu la Europa Liberă, că eșecul s-ar datora neîndeplinirii mai multor condiționalități din partea Chișinăului. Se pune sub risc, mai spune Negruța, și finanțarea de urgență din partea UE.
Veaceslav Negruța: „Această ședință nu a avut loc deocamdată la Washington din simplul motiv că autoritățile de la Chișinău nu au raportat realizarea precondițiilor convenite în iulie cu echipa de negociatori. De ce nu s-a întâmplat realizarea acestor precondiții? Pentru că nu a fost convocat parlamentul ca să fie o discuție și aprobate modificările la legislație.”
Europa Liberă: Ajutați-ne să înțelegem care sunt precondițiile restante.
Veaceslav Negruța: „Una dintre precondițiile de bază a fost rectificarea de buget. Asta a fost realizată. Un al doilea aspect ține de independența instituției Banca Națională în promovarea politicilor, dar și aspecte ce țin de investigarea fraudelor și asta ține de domeniul justiției. Deci, când vorbim de aceste precondiții nerealizate, proiectele de modificări la legislație sunt prezentate în parlament, ele au trecut procedura de aprobare în guvern, doar că n-au fost discutate și n-au fost aprobate de parlament. Trebuie să înțelegem un lucru: FMI nu mai crede în promisiuni de aprobare de acte sau de modificări doar la nivel de guvern și cere ca aceste modificări să intre în vigoare, ceea ce presupune adoptarea în lectură finală în parlament și promulgarea acestora de către președinte. Doar în acest caz precondiția se consideră una realizată, evident cu publicarea și intrarea în vigoare a noii norme legale. Deci, momentele de independență a instituției Banca Națională și sectorul bancar, plus aspectele ce țin de reforma justiției și în special accentul se pune pe investigarea fraudei bancare. Acestea sunt aspectele sensibile și care nu au fost duse până la capăt ca să fie ulterior discuția la Board-ul FMI.”
Europa Liberă: Pe independența sectorului bancar, ce s-a întâmplat ieșit din comun care ar fi determinat autoritățile să nu îndeplinească această precondiție și FMI, la rândul lui, să constate că nu e îndeplinită această precondiție?
Veaceslav Negruța: „Pentru cei de la FMI prezintă un risc mai multe evoluții care s-au întâmplat pe parcursul anilor, dar și ultimele încercări de a da indicații celor de la Banca Națională vizavi de cum rezervele valutare să fie păstrate și unde sau cum de a le utiliza în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Și asta ținem minte că s-a întâmplat în decembrie anul trecut, când președintele Dodon a intervenit sau alt aspect ce ține de indicații mai recente vizavi de rata cursului de schimb.”
Europa Liberă: Deci, FMI s-ar fi așteptat ca aceste declarații să nu existe sau, mai mult, a avut așteptări...
Veaceslav Negruța: „Mai mult. Declarațiile, până la urmă, declarații rămân, dar sunt niște reglementări legale care ar trebui să dea certitudine autorităților monetare, celor de la Banca Națională că nu vor veni peste ei procurorii abuziv pentru deciziile luate de ei; dacă există o înțelegere sau o ilegalitate admisă, să fie responsabilizată persoana respectivă, dar nu așa cum se mai întâmplă deseori. Este acest moment un deranj. Doi: se mai întâmplă și niște decizii aparent abuzive, care sunt luate vizavi de anumite schimbări de acționariat care s-au întâmplat în Republica Moldova și asta tot creează un deranj pentru investitorii de bună-credință, dar și pentru instituțiile financiare internaționale, cum ar fi FMI, BERD...”
Europa Liberă: Cazul Victoriabank via Transilvania?
Veaceslav Negruța: „Cazul Victoriabank este doar unul care, la fel, prezintă un deranj pentru creditori sau pentru partenerii noștri de dezvoltare. Din punctul acesta de vedere, independența instituțională a Băncii Naționale trebuie să fie asigurată în primul rând de o conducere independentă, care nu acceptă aranjamente și jocuri, ca ulterior această politică monetară, dar și supravegherea să fie una corectă, una credibilă și care să se încadreze în cadrul legal și în normele de bună practică aplicate la nivel internațional.”
Europa Liberă: Să vorbim de consecințe, dle Negruța, dar, întâi de toate, e o decizie definitivă sau când se poate reveni la această discuție, dacă se mai poate?
Veaceslav Negruța: „Nu putem zice de o decizie definitivă, pentru că nu a fost o discuție deocamdată la nivel de Consiliu de administrare al FMI. De regulă, în luna octombrie FMI nu are ședințe pentru a discuta programe de țară, iar în cazul Republicii Moldova e vorba de un program nou pentru următorii trei ani și ar presupune o ședință plenară a Consiliului de directori. Deci, septembrie e pierdut, în octombrie Fondul Monetar are alte activități programate cu mult timp înainte și, din alt punct de vedere, Republica Moldova e în campanie electorală și în noiembrie avem alegeri. Cel mai probabil e că o decizie la FMI, la Washington ar putea să nu existe, să nu apară între timp, iar pentru o revenire la discuții asupra programului cu Republica Moldova ar putea să presupună o nouă misiune de evaluare, care să vină deja după alegeri, în noiembrie poate și atunci anul 2020 practic e descoperit din punct de vedere financiar.
Dacă vorbim de consecințe, evident că lipsa unei decizii din partea FMI ar afecta financiar bugetul Republicii Moldova și nu doar din resursele de la FMI, dar și o parte din resursele de la Uniunea Europeană. Estimările mele sunt că până la sfârșit de an ne vom lipsi de ceva în jur de 150 de milioane de euro, deci noi vorbim de trei miliarde de lei, echivalentul la 150 de milioane de euro, care nu vor intra pe filiera partenerilor de dezvoltare. Mai există și alt dialog interminabil de aproape un an de zile cu acel credit de la Federația Rusă, care ar costa cel mai probabil alte patru miliarde de lei care nu vor intra în buget. Și atunci, din 16 miliarde deficit bugetar, practic 7-8 miliarde de lei sunt neacoperite sau nu vor intra în bugetul de stat. Respectiv, consecințele ar putea să se multiplice nu doar pe filiera nefinanțărilor serviciilor, lucrărilor contractate de către sectorul public, deci agenții economici nu vor fi plătiți, dar ar putea să fie un lanț întreg de consecințe, cum ar fi că, la rândul lor, agenții economici respectivi nu vor putea plăti salariile propriilor angajați sau nu vor putea plăti impozitele la stat, ei făcând anumite lucrări, servicii în interesul instituțiilor bugetare, dar care nu vor putea achita din lipsă de finanțare aceste lucrări și servicii. Dar și mai grav este că suntem într-o ceață, într-o incertitudine și pentru anul 2021, pentru că atunci când vorbim de 2020 plus-minus situația este clară pentru următoarele trei luni, dar nu putem construi un buget real nici pentru 2021, pentru că de finanțarea sau de acordul cu FMI vorbim de perspectiva de trei ani și atunci sub lovitură e și bugetul 2021 care, apropo, deja ar fi trebuit cumva să fie discutat și la guvern, poate și în parlament să apară anumite lucruri, dar deocamdată totul întârzie, fiindcă merge campania electorală.”
Europa Liberă: Guvernul tace, dle Negruța, când s-a ajuns la înțelegerea de personal cu FMI a fost mult mai vorbăreț, acum guvernul tace. Cum credeți Dvs., ce planuri face la ce soluții poate se gândește guvernul acum când a devenit clar că banii de la FMI, cel mai probabil, nu vor veni?
Acest guvern e doar până la alegerile prezidențiale și după noi, măcar și potopul
Veaceslav Negruța: „Este greu să spunem ce gândește și plămădește acest guvern, dar cu certitudine că comportamentul acestei guvernări lasă Republica Moldova într-o izolare și lipsește Republica Moldova de resurse financiare importante atât până la sfârșit de an 2020, dar și pentru următorii 2-3 ani, lipsește Republica Moldova de un program de politici economice și financiare care să aibă și susținerea necesară din partea partenerilor din afară ai Republicii Moldova. Mi se creează impresia că acest guvern abia așteaptă ziua în care să se finalizeze aceste alegeri și să plece în demisie, așa cum au promis în ziua învestirii, că acest guvern e doar până la alegerile prezidențiale și după noi, măcar și potopul. Din păcate, asta este impresia și percepția per total, pentru că sunt teme neînchise, sunt lucruri convenite inclusiv în iunie cu cei de la FMI și toate lucrurile sunt lăsate baltă, ei sunt preocupați de campania electorală, de rezultatul din 15 noiembrie și mai puțin de ceea ce va urma.”
Europa Liberă: Când dl Dodon zice că drumurile continuă să se repare, la ce vă gândiți?
Veaceslav Negruța: „Că acele companii implicate în efectuarea de lucrări nu pun deja la îndoială calitatea proastă a acestor lucrări, zic de partea financiară, deci aceste companii antrenate în aceste lucrări cel mai probabil nu vor fi plătite, nu vor fi achitate așa cum a fost prevăzut în contractele pe care și le-au asumat. Cel mai probabil, având acest gol de surse financiare pentru 2020, toate resursele colectate sub formă de impozite vor fi direcționate strict pentru plată, în încercarea de a acoperi toate plățile salariale, de pensii și sociale și mai puțin toate celelalte contracte descoperite financiar. Ziceam de 7-8 miliarde care sunt total descoperite din punctul de vedere al finanțării.”
Europa Liberă: Și responsabilitatea parlamentului în toată această poveste cât de mare e, că guvernul ar putea zice: noi am vrut, iată, parlamentul nu s-a întrunit?
Ar fi trist dacă unii reprezentanți vor arăta cu degetul spre alți reprezentanți ai aceleiași guvernări
Veaceslav Negruța: „Problema nu este a parlamentului sau a guvernului, problema este a guvernării, care include și guvernul, și parlamentul. Or, de nenumărate ori s-a demonstrat că, atunci când există un interes pe o anumită inițiativă legislativă, foarte repede, de dimineață și până în seară trece toată procedura de aprobare în guvern, comisii parlamentare și în parlament. Asta s-a văzut. Iar când e vorba de interesul Republicii Moldova, cum ar fi acest program pentru următorii trei ani, ar fi trist dacă unii reprezentanți vor arăta cu degetul spre alți reprezentanți ai aceleiași guvernări.”
Europa Liberă: O precizare, dle Negruța, dar banii de la Uniunea Europeană, acea asistență macrofinanciară de 100 de milioane euro destinate crizei COVID, ei vor veni?
Veaceslav Negruța: „De fapt, toate finanțările și formulele financiare oferite de Uniunea Europeană au o precondiție – să existe un program activ cu Fondul Monetar sau, cel puțin, Fondul Monetar să dea o confirmare precum că politicile economice și financiare ale guvernului sunt corecte și sunt în direcția convenită.”
Europa Liberă: Dar în cazul asistenței destinate crizei COVID, nu era vorba de o asistentă necondiționată?
Veaceslav Negruța: „Chiar și asistența necondiționată implică în sine anumite riscuri pe care și le asumă autoritățile de la Bruxelles în cazul în care decid să acorde această finanțare de urgență contra COVID, în condițiile lipsei unui program cu FMI, pentru că riscurile sunt permanent aici, în spațiul respectiv, în Republica Moldova că banii, inclusiv acordați pentru măsuri anti-COVID vor fi strict utilizați pentru acoperirea găurilor bugetare care mai puțin au tangență cu COVID-ul. Dacă banii primiți de la Uniunea Europeană sub această finanțare de urgență nu vor merge pentru combaterea efectelor COVID, dar pentru finanțarea contractelor de „Drumuri bune”, să știți că e o problemă și probabilitatea este că aceste resurse vor fi folosite altfel decât a fost prevăzut și atunci birocrația de la Bruxelles are o problemă, de dat niște explicații contribuabililor din Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Deci, acum când este clar că programul cu FMI cel puțin va trebui să mai aștepte, cel mai probabil nici asistența de urgență a Uniunii Europene nu va veni sau cum?
Veaceslav Negruța: „Deci, ce ține de program, probabilitatea e foarte mare că în 2020, până la alegeri, nu va fi deblocat și nu va fi probat acest program din cauză că autoritățile de aici au pierdut controlul asupra propriilor angajamente și promisiuni și, pe de altă parte, finanțările din Uniunea Europeană, chiar dacă și sunt cu scop de a ajuta și cu statut de urgență, ar putea să fie oferite cu mare prudență, exagerat de mare, având în vedere lipsa unui program cu FMI.”
