După lungi tratative la distanță, guvernul de la Chișinău a reușit să ajungă la un acord preliminar, de personal, cu experții FMI, axat pentru prima dată, cum o remarcă însuși premierul, pe justiție și anti-corupție. Dar dacă actualele numiri din justiție vor fi problematice, guvernul riscă să piardă victoria scump dobândită în lupta pentru resurse, cred observatorii, printre ei expertul Transparency International, Veaceslav Negruță.
Veaceslav Negruța: „Evident este că subiectul justiției și reforma justiției sunt parte a acestor înțelegeri și presupun că această decizie anunțată printr-un comunicat de presă, probabil că vine urmare a discuțiilor avute nu doar cu guvernul și cu premierul în ultimele mai bine de 10 zile, ci și urmare a discuțiilor care au fost probabil cu conducerea parlamentului și cu președintele, lucruri care s-au întâmplat săptămâna trecută. Din acest punct de vedere, este important că într-un nou aranjament cu FMI am putea să avem un capitol destul de esențial și principial, aș zice eu, care vizează sectorul justiției și reforma acestui sector.
Este adevărat că în cazul Fondului Monetar, accentul în programe se punea pe aspecte economice, financiare și sociale și nicidecum problematica justiției, dar având în vedere experiența din regiune, dar și problema cu care se confruntă inclusiv statul Republica Moldova – când ziceam de regiune, aveam în vedere Ucraina –, deci, acest subiect, reforma justiției, devine unul important și o condiție care urmează să fie realizată pentru a obține finanțările de la FMI.”
Europa Liberă: Ce schimbă, de fapt, acest lucru, că apare justiția în negocierile cu FMI?
Veaceslav Negruța: „De fapt, fără o justiție și fără un stat de drept, fără a avea instituții funcționale în domeniul dreptului, fără a avea un stat de drept unde supremația legii prevalează, este foarte greu să te aștepți la politici economice și financiare consecvente și eficiente.
Republica Moldova trebuie să-și asigure stat de drept și instituții funcționale...
Din punctul acesta de vedere, e bine că Fondul Monetar a ajuns la această concluzie că Republica Moldova trebuie să-și asigure stat de drept și instituții funcționale care țin de domeniul justiției, în primul rând, ca ulterior, prin politici economice și financiare, să putem asigura credibilitate, dezvoltare și creștere aici, în Republica Moldova. Se schimbă mai multe lucruri și orice politici din domeniul economic și financiar trebuie să aibă la bază necondiționat existența statului de drept.”
Europa Liberă: Ce ar putea cere FMI, ce condiționalități legate de justiție vă așteptați să apară în memorandum?
Veaceslav Negruța: „Dacă e să luăm exemplul Ucrainei de acum câțiva ani, aceste condiționalități au vizat chiar și constituirea unei entități speciale în combaterea corupției. Rezistența în Ucraina a fost enorm de mare, asta a costat Ucraina câțiva ani buni de lipsă de finanțare. E vorba de un an și jumătate când autoritățile din Ucraina se împotriveau acestor condiționalități pe domeniul justiției impuse de către Fondul Monetar. Până la urmă, aceste înțelegeri au fost realizate, iar ulterior, după ce au primit și o parte din finanțare, ca de obicei cum se întâmplă aici în regiune, autoritățile din Ucraina au considerat necesar să umble la acele înțelegeri și, prin introducerea de modificări în legislație, să blocheze înțelegerile anterioare.
Respectiv, asta creează un deranj, asta creează incertitudine și angajamentele odată fiind asumate trebuie să fie realizate. În cazul Republicii Moldova, cel mai probabil pe justiție, dar nu numai pe justiție, ci și alte condiționalități la care s-a convenit cu FMI, au trebui să iasă autoritățile și să le explice tuturor actorilor din societate la ce s-au angajat și ce ne așteaptă în următorii trei ani, inclusiv pe domeniul justiției. Exact așa ar trebui să fie o explicație și pe cele 6 condiționalități convenite în cadrul noii formule de finanțare macrofinanciară cu Uniunea Europeană, pentru că acolo tot sunt momente legate de justiție. Iată e timpul, e timpul ca autoritățile să iasă și să comunice publicului, chiar până a avea finalitate, să zicem, decizia Board-ului din septembrie în cazul dacă va fi. E nevoie acum de pregătit societatea pentru anumite lucruri care urmează, dacă există voință politică atât de necesară pentru a realiza angajamentele convenite sau semnate.”
Europa Liberă: M-ar interesa aprecierea Dvs., în ce măsură apariția justiției în capitolul de negocieri cu FMI complică situația guvernului.
Veaceslav Negruța: „Nu complică situația guvernului, ci complică situația celor care profită de pe urma actului de guvernare, acelor grupuri oligarhice sau politice, sau de altă natură care stau în spatele unor guvernări, care scot foloase din guvernarea actuală sau din cele care au fost.
Nu complică situația guvernului, ci complică situația celor care profită de pe urma actului de guvernare...
Acolo e deranjul, pentru că guvernul propriu-zis reprezintă cumva acele interese, chiar dacă am admite că există funcționari sau oameni în funcție bine-intenționați, există acele interese care le creează agenda de care se conduc guvernările din Republica Moldova și, din păcate, acele agende nu sunt tocmai cele oficiale, există o dedublare, să zic așa, de interese și de foi de parcurs pentru guvern. Deci, acolo e deranjul și pe exemplul Ucrainei s-a văzut foarte clar că acele condiționalități, până la urmă acceptate de guvernul oficial, au deranjat grupurile care stau în spatele acelei guvernări. Fix așa și aici, în Republica Moldova, rezistența la reformele din sectorul justiției vă creează deranj pentru beneficiarii guvernărilor.”
Europa Liberă: Să ne uităm un pic într-adevăr la realitățile moldovenești. Autoritățile actuale nu sunt nicidecum considerate a fi foarte determinate în a reforma justiția, cel puțin, opoziția critică în termeni foarte duri lipsa de măsuri în ceea ce privește justiția. Mai mult, acum se întâmplă niște lucruri care dintr-o parte multora le creează impresia că se pune cumva, se dă lupta decisivă pentru preluarea controlului asupra justiției. Dacă ne uităm la aceste realități, cum estimați șansele guvernului să poată obține și finanțarea FMI, și cea de la Uniunea Europeană, care cumva va fi legată de finanțarea FMI?
Veaceslav Negruța: „Noi aici, de fapt, ne dorim, în primul rând, să avem acest angajament și această asumare din partea guvernării, indiferent care este ea. Pe de altă parte, până a obține finanțarea de la FMI, până la acea decizie a Board-ului, a Consiliului director, care urmează să fie în septembrie la Washington, mai e un set de condiționalități, așa-numitele acțiuni preliminare pe care trebuie să le realizeze, ca să convingă Board-ul că, într-adevăr, mergem în direcție corectă. Și, presupun eu, că atât FMI, cât și partenerii de dezvoltare vor avea o mare rezervă până la prima debursare de resurse, dacă aceste asumări au și susținerea necesară politică, am în vedere în parlament, dar și la președinție, pentru că legile care urmează a fi adoptate, aprobate trebuie să fie și promulgate de președinție.
Deci, suportul politic pentru astfel de pachet vast de reforme, susținut și financiar de donatori, trebuie să aibă susținerea politică...
Din punctul acesta de vedere, suntem în plină campanie electorală, avem alegeri în noiembrie, de aceea, probabil că și instituțiile finanțatoare sau partenerii de dezvoltare vor lua în calcul și vor avea o prudență maximă vizavi de declarații, pe de o parte, și acțiuni, pentru că, de regulă, în campanie electorală distanța dintre declarații și acțiuni este atât de mare că, din păcate, toate lucrurile se termină trist ulterior.”
Europa Liberă: În virtutea acestor lucruri pe care tocmai le spuneați, credeți totuși că vorbim despre o decizie finală la Board-ul din septembrie sau s-ar putea să se amâne pentru o dată anterioară alegerilor?
Veaceslav Negruța: „Dacă președinția și politicul insistă pe anumite concursuri trucate, numirea persoanelor cu mari probleme de integritate la conducere în sistemul judecătoresc sau în sectorul justiției, evident, aceste lucruri care se întâmplă în aceste zile ar crea o mare dificultate pentru a convinge lumea cu decizia de la Washington sau de la Bruxelles, dar totuși există o necesitate pentru Republica Moldova - și nu mă refer la politic sau la guvernarea actuală -, o necesitate de a avea un set de reforme, care să fie foaie de parcurs pentru următorii trei ani aici, în Republica Moldova. Din acest punct de vedere, eu sunt totuși optimist că vom avea decizii, iar partenerii de dezvoltare vor fi alături de Republica Moldova următorii ani, inclusiv financiar.”
Europa Liberă: Dar nevoia de bani este suficient de mare ca, iată, să forțeze niște autorități, care nu neapărat au fost observate până acum că vor cu adevărat transformări în justiție, să le forțeze să facă aceste lucruri?
Veaceslav Negruța: „Nu e doar nevoie de bani, ci e o foamete de bani. Asta este situația astăzi în sectorul finanțelor publice, și mă refer la deficitul bugetar pentru 2020, care are nevoie de un suport considerabil, de un efort financiar considerabil din afară, pentru a depăși această situație dificilă pe care o parcurge Republica Moldova.
Deci, resursele financiare oferite de partenerii de dezvoltare ar oferi un fel de amortizator pentru a nu pierde economia integral. Această sete de finanțare la buget din exterior ar putea să determine orice guvernare - actuală sau care urmează – să devină mult mai cooperantă, mult mai profesionistă, mult mai deschisă angajamentelor pe care și le asumă și le urmează ulterior.”
Europa Liberă: O precizare față de un gând pe care l-ați expus anterior. Eu v-am înțeles corect că credeți că, prin actualele numiri din justiție, asupra cărora deja s-au ridicat mari semne de întrebare, guvernul riscă să compromită aceste discuții?
Veaceslav Negruța: „Riscă să deranjeze, cel puțin la această etapă, care ar necesita, eventual, unele explicații ulterior, până la ședința Consiliului din septembrie.”
Europa Liberă: Și ultimul aspect - experiența Ucrainei pe Dvs. personal vă face optimist în vederea faptului că se pot obține și lucruri în justiție pentru acești bani care sunt foarte necesari Republicii Moldova?
Veaceslav Negruța: „Experiența Ucrainei este una contradictorie, dar la momentul când au fost acceptate anumite condiționalități și a fost pornită realizarea acestora optimismul a fost mai mare ca și observatori dintr-o parte, doar că acea rezistență care a apărut ulterior pe intern undeva dezamăgește. Pe de altă parte, mult contează în orice reformă dacă există și persoane competente care pot să conducă aceste reforme.
Nu e doar nevoie de bani, ci e o foamete de bani...
Or, în Ucraina au apărut astfel de persoane, fapt ce dă mai multă credibilitate eforturilor sau declarațiilor care s-au făcut la nivel politic și, respectiv, am avea speranța că ar avea și finalitate, doar că proporțiile Ucrainei și Republicii Moldova sunt lucruri diferite, iar în cazul Republicii Moldova lucrurile ar putea să meargă bine mult mai repede și mult mai ușor, dacă: 1. Este deschiderea partenerilor de dezvoltare, și ea este; 2. Dacă este voință politică aici, pe intern și 3. Dacă există personalul pregătit din punct de vedere profesional să realizeze aceste angajamente.”
Europa Liberă: Înțeleg, cu ultimele două condiții aveți anumite dubii?
Veaceslav Negruța: „Da, pentru că prima e mai simplă, partenerii au fost mereu alături.”
