Emmanuel Macron a descris, marți seara, 20 septembrie, pe podiumul ONU, războiul din Ucraina drept o revenire la „imperialism”, relatează New York Times, care evocă „unele dintre cele mai puternice remarci [ale președintelui francez] împotriva invaziei ruse. ”.
Două discursuri — două lumi diferite și opuse ieri seara, așadar: discursul lui Emmanuel Macron la ONU, în fața Adunării Generale (prezentat în această dimineață în detaliu de întreaga presă franceză, precum aici în conservatorul și catolicul cotidian Le Figaro); în partea cealaltă: Vladimir Putin, ascuns în buncărul său, care trebuia să țină ieri seara un discurs adresat națiunii ruse, discurs în care erau așteptate și anunțuri importante, precum poate o mobilizare generală, sau în orice caz anunțul oficial al referendumurilor în cele patru provincii din Ucraina pe care Rusia caută să le anexeze (anunțate și de presa rusă, precum Kommersant).
«Referendumuri» numite o «parodie» de Emmanuel Macron, la New York, la sediul ONU, cum o amintește Le Monde. La fel, The Daily Telegraph subliniază hotărârea totală a SUA, dar și a Marii Britanii, de a respinge legalitatea acelor presupuse «referendumuri».
In loc de asta, tăcere subită din partea lui Putin. Atât Pervîi Canal cât și Russia Today (RT) au retras brusc în timpul serii anunțul alocuțiunii lui Putin. Asta a făcut-o pe marea jurnalistă americancă Anne Applebaum (soția fostului ministru polonez de externe și actual europarlamentar Radosław Sikorski) să exclame retoric pe Twitter: “Putin nu era hotărât ce să spună? A avut altceva mai bun de făcut?”
Veninul războiului
Adevărul este că Putin are multe griji pe cap în acest moment. Eșecurile repetate ale armatei ruse în Ucraina par a le fi arătat dictatorilor mai mărunți din fostul spațiu sovietic că Rusia este acum deodată slăbită și că nu mai poate impune o mediere. Cum o rezumă Le Monde: «Ciocniri între Tadjikistan și Kirghizia, ofensiva Azerbaidjanului la granița cu Armenia... Slăbită de conflictul din Ucraina, Moscova se luptă să-și păstreze rolul de arbitru pe care pretinde că încă îl deține în statele din fostul spațiu sovietic.»
Putin e încolțit, constată și The Atlantic, peste ocean, scriind: «Președintele Volodimir Zelenski joacă rolul unui Churchill ucrainean, fără câteva dintre fantasmagoriile aceluia și în plus cu un regim de antrenament fizic infinit mai eficace. Asemenea lui Churchill în 1940, el este omul indispensabil într-o criză mortală, omul fără de care țara sa ar fi putut foarte bine să fie distrusă și a cărui elocvență i-a strâns împrejur nu doar pe concetățenii săi, ci întreaga lume democratică.»
Revenirea lui «Strelkov»
James Kilner, în The Daily Telegraph îl citează pe prezumtivul criminal de război Igor Ghirkin (cf. foto), un fost comandant rus în Donețk și ofițer FSB acuzat că ar fi fost la originea doborârii avionului de pasageri MH17 al Malaysia Airlines, care spune că Rusia este condamnată să piardă războiul dacă nu anunță o mobilizare generală și că alte înfrângeri militare ar însemna „sfârșitul lui Vladimir Putin”.
Într-un videoclip, Ghirkin, mai cunoscut sub numele de Strelkov, le spune celor mai mult de jumătate de milion de followers ruși pro-război ai săi că un șoc economic sau militar ar putea pune capăt președinției lui Putin.
„Va fi nevoie doar de o accelerare a inflației sau de alte câteva înfrângeri militare pentru a-l termina”, proclamă el, având în spate, atârnând pe perete, steagul roșu și albastru al Novorossia, fantezista formațiune statală naționalistă rusă pe cale de a fi creată forțat în Ucraina.
Ghirkin e un fost colonel FSB care a condus rebeliunea pro-rusă din Donețk, in 2014. Influența lui a crescut de când a început războiul și el este adesea văzut ca un etalon pentru sentimentele radicale pro-ruse.
După doborârea avionului MH17, Ghirkin a alunecat în obscuritate, însă invazia Ucrainei de către Kremlin în februarie l-a întinerit și el s-a reinventat ca analist militar.
El critică permanent Kremlinul, considerând că invazia este sortită eșecului, dacă nu se trece la o mobilizare completă.
Rusia caută să recruteze pușcăriași pentru a lupta în Ucraina
Înainte de a ajunge însă la mobilizarea generală, Rusia recrutează printre pușcăriași. The Guardian, la Londra, are un reportaj în colonia penitenciară nr. 8, în regiunea Tambov, la 500 km de Moscova, unde Evgheni Prigojin, fondatorul și șeful formațiunii de mercenari Wagner, a mers să le ofere deținuților iertarea de pedeapsă dacă se înscriu în forțele sale pentru a lupta în Ucraina. Titlul reportajului: «Noi, hoți și asasini, luptăm acum în numele Rusiei».
Libération, în Franța, scrisese de asemenea despre asta, estimând însă că este vorba acolo și de o tentativă a lui Prigojin de a-și face singur publicitate.
Scrie The Guardian, în acest fascinant reportaj: „Nu ne venea să ne credem ochilor, că el ar fi venit cu adevărat până la noi”, spune Ivan, care se află la jumătatea unei pedepse de 23 de ani pentru crimă și, ca și alți deținuți intervievați, a cerut să folosească un pseudonim, pentru siguranța lui. „Dar în fața noastră era chiar el: Prigojin, în carne și oase, îndemnându-ne să ne alăturăm grupului militar privat Wagner și să luptăm în Ucraina.”
Toți deținuții intervievați de The Guardian au spus că li s-a promis grațierea prezidențială după șase luni pe front și câte o soldă de 100.000 de ruble (1.600 de euro) pe lună. Episodul a fost confirmat de site-urile rusești de investigații Important Stories și Meduza.
The Guardian scrie că unul ca «Ivan» regretă acum că nu a acceptat pe loc: «Spune că va accepta dacă Prigojin vine înapoi. „Mai am 11 ani de petrecut în închisoare”, a spus el. „Fie mor în rahatul ăsta, fie mor acolo, nu mai contează atât de mult. Cel puțin voi avea șansa să lupt pentru libertate. Cu toții comparăm asta cu ruleta rusă.»
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
