Linkuri accesibilitate

Viața cu HIV în pandemie. „Este cea mai mare rată a mortalității din ultimii cinci ani”


Russia -- HIV russian laboratory

Moderatoarea emisiunii, Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

La Tiraspol s-a încheiat o campanie de testare benevolă la virusul HIV și boli sexual-transmisibile. Noi partide de vaccinuri ajung în Republica Moldova, iar liderul administrației de la Tiraspol anunță un nou lot de Sputnik pentru regiunea transnistreană, după o vizită la Moscova. UE a aprobat modelului așa-numitului pașaport de vaccinare – cine și cum va putea călători în această vară. Și la 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai cunoscuți savanți și disidenți sovietici, Andrei Saharov, autoritățile de la Moscova interzic o expoziție dedicată fizicianului. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Viața cu HIV în pandemie. „Este cea mai mare rată a mortalității în ultimii cinci ani”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, însă, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting, vine duminică, 23 mai, în Republica Moldova „pentru a examina situația actuală în procesul de reglementare transnistreană și a identifica, împreună cu părțile, pașii concreți pentru avansarea reglementării”, anunță un comunicat al Misiunii OSCE în Republica Moldova. Ultima dată, Thomas Mayr-Harting a fost în Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când a declarat că „în ultimii doi ani nu s-au prea făcut progrese în rezolvarea conflictului transnistrean, iar în 2020 procesul a fost complicat de pandemia de COVID-19 și de evenimentele de pe scena politică din Republica Moldova.

Thomas Mayr Harting
Thomas Mayr Harting

În Republica Moldova au ajuns săptămâna trecută 100.620 de mii de doze de vaccin Pfizer, donat prin intermediul platformei Covax. 1500 de doze de vaccin Pfizer au fost administrate sâmbătă în cadrul maratonului de vaccinare organizat de Universitatea de Medicină de la Chişinău. 10 la sută din această donație, adică în jur de 10 mii de doze, ar urma să ajungă în regiunea transnistreană. Liderul regiunii separatiste transnistrene Vadim Krasnoselski a anunțat că, până la sfârșitul lunii, în stânga Nistrului vor veni încă 10 mii de seturi de doze de vaccin Sputnik V, donate de Rusia, pe lângă cele 31 de mii de doze care au ajuns deja luna aceasta în stânga Nistrului. Nu este clar dacă donația, care vine prin aeroportul Chişinău, are și o nouă partidă destinată celorlalte localități ale Republicii Moldova.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, marți, că Rusia va contribui la căutarea „unei soluții juste” pentru problema transnistreană. Putin a făcut declarația la Kremlin, la primirea scrisorilor de acreditare ale noului ambasador moldovean la Moscova, Vladimir Golovatiuc, și altor peste 20 de ambasadori. El a spus că Transnistria trebuie să primească un „statut special, garantat temeinic”, în condițiile „respectării suveranității și asigurării integrității teritoriale a Moldovei”, se arată într-o declarație de pe site-ul Kremlinului.

Acum două săptămâni, ministerul rus de externe a acuzat Statele Unite și Uniunea Europeană de amestec în politica internă moldoveană, înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Acuzația a fost respinsă de ministerul de externe de la Chișinău.

Ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan, a cerut alegeri libere, corecte și transparente în R. Moldova, pe 11 iulie, spunând că Statele Unite le va monitoriza cu atenție.

Ucraina anunță că începând de luni, 24 mai, de la ora 8.00, va redeschide toate cele 31 de puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene, închise pentru a limita circulația persoanelor în perioada pandemiei de Covid-19. 18 din punctele care se redeschid sunt pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. La venirea din Republica Moldova, Ucraina cere prezentarea unui test negativ la Covid-19 și a unei asigurări medicale valabile pe teritoriul ucrainean. Serviciul de frontieră al Ucrainei anunță într-un comunicat că deschiderea punctelor a fost coordonată cu structurile moldovene de control al frontierei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că decizia recentă a Rusiei de a acorda în masă pașapoarte rusești locuitorilor din Donbas este „o mare problemă” și un pas către anexarea regiunii controlate parțial de separatiștii pro-ruși, din 2014. Zelenski a vorbit la 20 mai, în cadrul unei ample conferințe de presă anuale, la Kiev, susținută la împlinirea a doi ani de mandat. „Este în mod clar primul pas, pentru că același lucru s-a întâmplat la un moment dat în Crimeea. Atunci când locuitorilor Crimeii și s-au dat pașapoarte rusești. Și aceasta este o problemă mare”, a spus președintele ucrainean. Zelenski a mai subliniat că rezolvarea conflictului militar care continuă să facă victime în Donbas și „de-ocuparea” peninsulei Crimeea anexată de Rusia rămân prioritățile sale, la fel ca și lupta cu oligarhii. Potrivit Tass, agenția oficială de știri a Rusiei, în Donbas au fost distribuite aproape 530 de mii de pașapoarte rusești, în ultimii doi ani.

Un jurnalist din Belarus, căutat de guvernul lui Aleksandr Lukașenka, a fost arestat după ce avionul cu care călătorea a făcut o aterizare neprogramată la Minsk pe 23 mai, după ceea ce a părut să fie o amenințare falsă cu bombă. Roman Pratasevici a fost luat de polițiști la scurt timp după ce cursa Ryanair, care se afla pe ruta Atena - Vilnius, a aterizat in mod neașteptat în capitala Belarusului. Pratasevici a fost un administrator cheie al canalului Telegram, Nexta-Live, care a relatat pe larg despre protestele care au izbucnit în Belarus după alegerile prezidențiale de anul trecut. Roman Pratasevici riscă pedeapsa cu moartea. Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat că este un „eveniment fără precedent” faptul că un avion civil de pasageri care zboară spre Vilnius a fost obligat să aterizeze la Minsk și a cerut imediat eliberarea jurnalistului. Reacții imediate de condamnare au existat și la nivelul Comisiei Europene.

Belarus a deturnat un avion ca să aresteze un jurnalist de opoziție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:07 0:00

Activistul politic belarus Vitold Așurak, condamnat în ianuarie la cinci ani de închisoare pentru participarea la protestele anti-guvernamentale a decedat într-o închisoare din estul Belarusului. Circumstanțele precise ale morții sale nu sunt clare. Așurak avea 50 de ani, a fost membru al partidului de opoziție al Frontului Popular Belarus și coordonator al mișcării „Pentru libertate”. Într-o reacție la informațiile legate de moartea activistului, lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil, a condamnat autoritățile de la Minsk pentru moartea lui Așurak.

Instituțiile UE au ajuns joi seară la un compromis privind certificatul digital de vaccinare care ar trebui să le permită europenilor vacanțe de vară fără restricții anul acesta. Toți cetățenii celor 27 de țări membre vor avea acces la acest „certificat de sănătate”, în format digital sau pe hârtie, care va conține informații despre statutul lor de vaccinare, rezultatele testelor COVID-19 sau dacă au imunitate după o infecție cu coronavirus. Certificatul ar urma să ia în considerare numai vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor – ceea ce exclude , în acest moment, vaccinurile rusești și chinezești.

***

În regiunea transnistreană a avut loc o campanie de informare dedicată memoriei persoanelor decedate de SIDA, care și-a propus să informeze o dată în plus populația despre riscurile infecției HIV și tratamentele oferite de medicina modernă, dar și despre metodele de profilaxie a bolii. Statisticile din regiune arată că anual în stânga Nistrului sunt diagnosticați aproximativ 220 de noi purtători de HIV.

La 1 aprilie în regiunea transnistreană erau înregistrate 4605 persoane infectate cu HIV/SIDA, dar cifra este departe de situația reală, cifră care ar putea fi și de două-trei ori mai mare, spune activistul civic din domeniul sănătății Roman Sandu. Într-un interviu acordat corespondentului nostru în regiune, Serghei Ursul, activistul a subliniat că foarte multe persoane refuză să se testeze, iar pandemia de Covid-19 a redus și mai mult numărul persoanelor care au depistat infecția.

Roman Sandu: „Pandemia a redus numărul celor care veneau la controale, pentru că marea lor majoritate erau cei care făceau testele standard înainte de intervențiile chirurgicale sau cei care erau confirmați cu tuberculoză. Și având în vedere că majoritatea operațiilor au fost anulate, în consecință, anul trecut au fost depistate doar 140 de noi infectări.

Pe de altă parte, în 2020 rata mortalității persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA a crescut și este cel mai mare din ultimii cinci ani. Au murit 107 oameni, în timp ce în 2019 cifra era de 50 de persoane. Este un indicator destul de ridicat și trebuie analizate atent cauzele.”

Au murit 107 oameni, în timp ce în 2019 cifra era de 50 de persoane...

Europa Liberă: Ce se întâmplă după ce o persoană este testată în regiunea transnistreană și se constată că este infectată cu virusul HIV?

Roman Sandu: „Din fericire, în ultimii ani, în Transnistria a fost pus la punct și funcționează un sistem destul de stabil de asigurare cu tratament profilactic a persoanelor care trăiesc cu virusul HIV. La acest capitol nu sunt probleme și multe lucruri s-au făcut și de către colegii din structurile internaționale. Din fericire, se poate spune că infecția HIV nu este ciuma secolului XX, ci este o boală destul de bine controlabilă la nivelul organismului și, în fiecare an, apar medicamente noi, care ușurează viața și care luptă foarte eficient cu această infecție și o țin sub control. Iată de ce, din punctul de vedere al asigurării medicale, în Transnistria situația este destul de bună.

Problema care apare este mai mult de a convinge oamenii să apeleze la timp la asistență medicală, să facă investigațiile și să urmeze tratamentele. Dar aici deja vorbim mai degrabă despre aspecte psihologice decât despre posibilitățile medicinii, care sunt la un nivel destul de bun, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Care sunt factorii principali de transmitere a HIV/SIDA în regiunea transnistreană?

Roman Sandu: „La începuturi, cel mai mare număr de infectări era în rândul celor care consumau droguri injectabile – acesta era factor determinant în transmiterea infecției HIV. Acum, prevalează calea de transmitere sexuală. Uneori, putea avea o transmitere de la mamă la copil. Din păcate, în primul semestru al acestui an, avem un copil infectat cu HIV pe această cale.

În ceea ce privește fobia societății față de persoanele purtătoare, pot spune că din an în an aceasta este tot mai mică – atât din perspectiva comunicării între oamenii de rând, cât și la nivelul reglementărilor din legi. Practic, nu au mai rămas norme legale care ar limita drepturile oamenilor infectați cu HIV. Adică, în acest moment, infecția HIV poate și pusă pe picior de egalitate cu hepatita, din punctul de vedere al percepției populației.

Și în orice caz, atitudinea oamenilor face de persoanele infectate cu HIV nu mai este la fel de critică cum era acum vreo zece ani. Oamenii știu cum se transmite infecția, deja analizează lucrurile rațional și au o atitudine normală.”

***

La Tiraspol a avut loc recent o acțiune de testare gratuită pentru boli precum HIV/SIDA, hepatita C și sifilis. Centrul pentru profilaxia și combaterea SIDA a invitat toți doritorii să dea analizele gratuit, iar numărul celor care au răspuns la acest apel a fost mai mare decât în anii trecuți, spune Jana Vilhovaia, director executiv al asociației Alianța pentru sănătatea publică, de la Tiraspol.

Jana Vilhovaia: „Această campanie a fost organizată de Centrul SIDA și s-a dovedit a fi una fără precedent pentru că foarte-foarte mulți oameni au vrut să se testeze. Cred că una din explicații este că testul presupune și o analiză la hepatita C, analiză care nu se face chiar oriunde la noi. De obicei, în astfel de campanii vin să se testeze 50-100 de persoane, dar niciodată nu a fost să vină câte 200 pe zi – este un rezultat foarte bun.

Oamenii s-au aflat acasă, nu au lucrat, nu s-au angajat, iată de ce acești oameni nu au ajuns să fie testați...

Testarea se face inclusiv în localitățile rurale, adică încercăm să acoperim categoriile care sunt într-adevăr cele mai vulnerabile. Colaborăm cu miliția – ei ne ajută să distribuim informația printre oamenii de la sate.

Cele mai multe cazuri sunt la sate – acest lucru se explică prin faptul în orașe oamenii se testează totuși din când în când – fie la recomandarea medicului, fie fac testul pentru angajare. În timp ce în sate testarea ajunge mai rar, oamenii vin mai rar de acolo să facă analize”.

Europa Liberă: Cum a influențat pandemia statistica noilor cazuri depistate pentru anul 2020?

Jana Vilhovaia: „Anul trecut, au fost identificate aproape de două ori mai puține persoane infectate cu HIV – am avut doar 140 de persoane, față de aproape 250, câți sunt identificați în Transnistria pe an. Evident că acest lucru are legătură cu faptul că oamenii s-au aflat acasă, nu au lucrat, nu s-au angajat, iată de ce acești oameni nu au ajuns să fie testați.

Această statistică ne face să credem că anul viitor și peste un an cel mai probabil vom avea cifre cu mult mai mari decât 250 de noi infectați pe an. Pentru că sunt mai mulți oameni care nu știu că sunt purtători, vor continua să răspândească virusul.”

***

Din 19 mai, țările Uniunii Europene relaxează treptat măsurile de carantină. Vaccinarea merge în ritm alert, iar în față este sezonul turistic. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender ce vor alege să facă în primul rând în momentul în care se vor deschide frontierele:

Vox:

La pescuit pe cheiul râului Nistru. Plimbare, Tiraspol, aprilie 2021
La pescuit pe cheiul râului Nistru. Plimbare, Tiraspol, aprilie 2021

- Aveam planuri imense înainte de carantină – avem bilete cumpărate în Israel, în Italia. Dar din cauza acestei situații biletele au fost anulate și banii mi-au fost restituiți. M-am întristat foarte mult din acest motiv, dar am crezut în faptul că mai devreme sau mai târziu voi vizita țara visurilor mele. Și, în primul rând, după deschiderea frontierei, vreau să zbor la Roma. Pur și simplu să stau câteva zile la Roma – să umblu pe străduțele de acolo, să intru în localuri, să vizitez o galerie de picturi sau un muzeu…

- După ieșirea din carantină îmi voi vizita mult mai des rudele, mă voi întâlni cu ele fără să-mi fie frică pentru sănătatea mea și a lor. În timpul carantinei, multă lume și-a reevaluat valorile, oamenii au conștientizat care sunt lucrurile cu adevărat importante pentru ei, cât de importante sunt întâlnirile cu oamenii apropiați, contactele…

- Eu și familia mea nu planificăm în viitorul apropiat vă mergem în Egipt sau în Turcia în vacanța de vară – nu este o chestiune prioritară. Dar probabil că odată cu deschiderea frontierelor am obține un anumit confort în deplasare, în călătorii - și rudele noastre ar putea să vină la noi mult mai relaxat, fără a da teste costisitoare. În Transnistria sunt mulți oameni care s-au mutat cu traiul în Rusia, în Ucraina, în țările europene.

Sper să revenim la oportunitățile pe care le aveam în călătorii și în dezvoltarea personală…

- Discutam recent că nu mai avem posibilitatea de a cumpăra produse alimentare. Mergeam în Ucraina aproape în fiecare săptămână după produse – acolo prețurile sunt mai mici. Am pierdut această posibilitate, pe care înainte o aveam la îndemână.

- Când a început să se extindă epidemia m-am panicat că nu am reușit să fac multe lucruri – atât în legătură cu serviciul, cât și la nivel de impresii și călătorii și că suntem nevoiți să stăm cu toții acasă. În plan profesional am regresat cu câțiva pași, aș vrea să-mi continui creșterea profesională și nu să stau să aștept că totul se va aranja în curând. Sper să revenim la oportunitățile pe care le aveam în călătorii și în dezvoltarea personală și să nu mai avem doar opțiunea de a degrada în fața televizorului.

- Imediat ce se vor deschide frontierele voi încerca să-mi asigur întâlniri cât mai dese cu prieteni și rude. Înțeleg că pentru multă lume vor fi noi oportunități, îți vor găsi în sfârșit un loc de muncă, se vor putea deplasa.

- Ne-am dori foarte mult să putem trece fără piedici și limitări punctele vamale, să ne întâlnim mai des cu rudele și apropiații, așa cum era înainte, să nu ne mai gândim la testele care costă foarte mult, având în vedere salariile noastre. Am obosit să stăm mereu în regim de așteptare și să nu știm în ce moment puterea ar putea introduce noi restricții sau să le elimine. Am vrea să fie liberi, să nu depindem de puterea de la noi și de restricțiile pe care le poate impune.

***

Mii de oameni au stat în rând și câte 5-6 ore în week-endul care a trecut pentru a se vaccina – la Chişinău a avut loc primul maraton de vaccinare. Acesta a fost organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie. Vineri au fost administrate vaccinurile AstraZeneca și Sinofarm, iar de sâmbătă dimineața a început să fie administrat și vaccinul Pfizer, donat joi și vineri prin intermediul platformei COVAX. În acest moment, potrivit autorităților, în total 100.620 de doze de vaccin Pfizer/BionTech sunt disponibile în Republica Moldova și vor fi distribuite în zilele următoare.

Maratonul, numit „De la student la student”, a fost inițial destinat studenților și cadrelor medicale, dar a fost deschis ulterior tuturor doritorilor. Și chiar dacă în interiorul Complexului Sociocultural Universitar din strada Testemițeanu au fost organizate 6 fluxuri de imunizare, pe parcursul zilei s-au creat rânduri de sute de metri.

10 la sută din donația de Pfizer, adică în jur de 10 mii de doze, vor ajunge în regiunea transnistreană, la fel cum s-a întâmplat și cu celelalte donații de vaccinuri venite până acum, cu excepția celei rusești. În cazul serului Sputnik V, Transnistriei i-au revenit 31 de mii de seturi complete de vaccin, din cele 71 de mii care au ajuns în Republica Moldova.

Între timp, la Tiraspol Vadim Krasnoselski a anunțat că până la sfârșitul lunii în regiunea separatistă vor veni încă 10 mii de seturi de doze de vaccin Sputnik V, donate de Rusia, pe lângă cele 31 de mii de doze care au ajuns deja luna aceasta în stânga Nistrului. Nu este clar dacă donația, care vine prin aeroportul Chişinău, are și o nouă partidă destinată celorlalte localități ale Republicii Moldova.

Tiraspolul vrea de asemenea să cumpere 50 de mii de seturi de vaccin chinezesc anticovid. Krasnoselski a dat indicații să fie găsiți bani pentru cumpărarea a 50 de mii de seturi de vaccin chinezesc, care constă din două componente. O doză costă, potrivit presei de la Tiraspol, 7 „unități convenționale” – de obicei în regiune „unități convenționale” însemnă dolari.

Potrivit ultimelor date publicate joi, în regiunea transnistreană au fost vaccinate în jur de 21 de mii de persoane, majoritatea, aproape 17 mii, cu vaccinul rusesc Sputnik V, care este administrat în principal pensionarilor, medicilor și altor categorii profesionale care au prioritate.

Responsabila de domeniul sănătății de la Tiraspol, Cristina Albul, a declarat postului oficial de televiziune din regiune că nu au existat reacții adverse majore la niciunul dintre vaccinurile administrate până acum.

Krasnoselski a mai spus că cei vaccinați cu Sputnik vor primi „un certificat de vaccinare de model internațional”. În ceea ce privește posibilitatea de a călători pentru persoanele vaccinate cu Sputnik, Krasnoselski a spus că va fi decizia fiecărei țări în parte dacă va permite accesul tuturor persoanelor vaccinate, sau le va exclude pe cele care sunt vaccinate cu un anumit ser.

***

Instituțiile UE au ajuns joi seară la un compromis privind certificatul digital de vaccinare care ar trebui să le permită europenilor vacanțe de vară fără restricții anul acesta. Toți cetățenii celor 27 de țări membre vor avea acces la acest „certificat de sănătate”, în format digital sau pe hârtie, care va conține informații despre statutul lor de vaccinare, rezultatele testelor COVID-19 sau dacă au imunitate după o infecție cu coronavirus.

Certificatul ar urma să ia în considerare numai vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor – ceea ce exclude , în acest moment, vaccinurile rusești și chinezești.

Aflăm mai multe din rubrica Dicționar European, semnată de Dan Alexe și Alla Ceapai:

Orizontul se luminează în direcția vacanței de vară, după ce Uniunea Europeană a ajuns în sfârșit, joi 20 mai, la un acord definitiv în legătură cu Certificatul Covid digital (“EU Digital COVID Certificate”), un soi de „pașaport sanitar”.

E drept că timpul presa și că țările mediteraneene, în primul rând Grecia și Spania, făceau un lobbying disperat pentru a obține un rezultat pozitiv. Acordul dintre Consiliu și parlamentul European a fost anunțat de comisarul european Didier Reynders, care a spus că e fericit de rezultat, deoarece asta va salva, cel puțin parțial, vara turistică în Europa.

Comisarul european Didier Reynders
Comisarul european Didier Reynders

Certificatul digital va fi gratuit și va trebui în principiu să fie accesibil oricărui cetățean din cele 27 de țări ale UE începând cu 1 iulie. El va fi valabil pentru orice călătorie în UE și în spațiul Schengen și va atesta unul din trei lucruri: dacă purtătorul este negativ, vaccinat și/sau imunizat. Un cod QR va spune dacă posesorul a primit cele două doze de vaccin (în afară de cei injectați cu Johnson&Johnson, vaccin care necesită o singură doză); dacă a făcut un test PCR în ultimele 72 de ore; sau dacă este imun după ce a fost deja bolnav în ultimele șase luni.

În principiu, cele 27 de țări membre se angajează să respecte pașaportul fără a mai impune alte restricții, cum ar fi o perioadă de carantină.

„Pașaportul Covid” nu dă însă dreptul automat persoanelor vaccinate cu seruri nerecunoscute de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) să circule liber prin Europa.

EMA a aprobat patru vaccinuri: BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson...

Asta înseamnă că în cazul acelor maghiari, să spunem, care au primit vaccinuri rusești sau chinezești, va depinde doar de țara de destinație să îi accepte sau nu, chiar dacă este vorba de cetățeni ai UE, iar în cazul Ungariei ai spațiului Schengen. Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat patru vaccinuri: BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Comisia Europeană a promis o sumă de 100 milioane de euro pentru a cumpăra kituri de testare conforme cu certificatul, de folosit pentru cei care traversează frontierele interne ale UE.

A fost nevoie de patru runde de negocieri între Parlamentul European și guverne, deoarece Parlamentul dorea ca și kiturile de testare să fie gratuite. Compromisul găsit este că vaccinurile rămân în continuare total gratuite, dar kiturile de testare vor fi accesibile „la un preț abordabil”.

Parlamentul nu dorea să se ivească o discriminare între persoanele vaccinate și cele nevaccinate, care vor putea călători dacă trec un test. În final, Parlamentul a acceptat compromisul, deoarece guvernele (Consiliul) amenințau că vor adopta certificatul nu ca legislație, ci pe baza unei simple recomandări comune, ceea ce ar fi scos Parlamentul din joc.

Certificatul va fi în vigoare doar un an, până în iulie 2022...

Țările membre în UE pot încă impune o carantină, însă doar la apariția unei noi variante a virusului confirmată la nivel european și trebuie să avertizeze Bruxelles și celelalte țări cu 48 de ore înainte.

Cât despre cetățenii unor terțe țări, cum e Republica Moldova, ei vor putea călători în Europa dacă pot dovedi că sunt vaccinați și dacă vin dintr-o țară în care numărul de cazuri de infectare a fost sub 75 la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile înaintea călătoriei.

Rămâne însă o mare problemă, căreia încă nu i s-a găsit o soluție: încă nu se știe în ce măsură cei care au fost injectați pot fi, în continuare, purtători ai virusului chiar dacă ei sunt, teoretic, imuni.

****

Călătoriile cu destinații europene, ce pot fi considerate de poliția de frontieră drept neesențiale, inclusiv cele turistice, rămân în mare parte inaccesibile pentru cetățenii moldoveni care dețin doar cetățenia R. Moldova. Indiferent dacă s-au vaccinat sau nu împotriva Covid, turiştii moldoveni pot călători într-un număr foarte limitat de ţări europene, şi în state precum Egipt, Turcia sau Maldive fiind obligați să prezinte testul negativ la coronavirus.

Autoritățile din R. Moldova susţin că depun eforturi ca certificatele de vaccinare anti-COVID moldovene să fie recunoscute în UE. Medicul epidemiolog Alexei Ceban de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică spune că certificatul emis de autoritățile moldovene ar trebui teoretic să fie compatibil cu cel european. Ceban precizează că până la aprobarea definitivă a certificatului unic de vaccinare la nivel european, călătoriile cetățenilor moldoveni sunt posibile în baza regulilor stabilite individual de fiecare stat:

Medicul Alexei Ceban
Medicul Alexei Ceban

„Trebuie să se intereseze la poliţia de frontieră dacă i se permite să treacă cu certificatul de vaccinare al R. Moldova, acesta având toate elementele necesare de securitate şi date variabile care sunt incluse, adică este şi QR codul aplicat pe acest certificat de vaccinare. În dependență, sunt țări care permit cu certificatul de vaccinare în două doze, sunt ţăra care impun valabilitatea acestui certificat după două săptămâni de la administrarea dozei doi. Este responsabilitatea fiecăruia de a se informa dacă aceste certificate sunt valide în ţara de destinaţie.”

Certificatul european ar urma să ia în considerare numai vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor...

Certificatul european ar urma să ia în considerare numai vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor, ceea ce exclude , în acest moment, vaccinurile rusești și chinezești. Prin urmare, nu este limpede deocamdată care va fi situația celor care și-au făcut vaccinul rusesc SputnikV sau alte vaccinuri, administrate în R. Moldova, dar neautorizate. De exemplu, Bulgaria, care a ridicat recent restricțiile de călătorie pentru cetăţenii moldoveni, permite accesul pe teritoriul său în baza certificatului de vaccinare, inclusiv a celor are şi-au administrat Sputnik-ul rusesc în două doze. Iar în statul vecin Ucraina deținerea certificatului de vaccinare, indiferent de tipul serului, nu scutește de necesitatea prezentării rezultatului negativ la testul Covid efectuat cu 72 de ore înainte de călătorie.

Și mai neclară rămâne deocamdată situația celor vaccinați în regiunea transnistreană pentru că certificatele de imunizare eliberate de autoritățile secesioniste din stânga Nistrului pot rămâne nerecunoscute indiferent de vaccin, că e Sputnik sau e Pfizer.

***

S-au împlinit o sută de ani de la nașterea disidentului sovietic Andrei Saharov care, după ce a jucat un rol cheie în construcția bombei termonucleare a Uniunii Sovietice, fiind supranumit „tatăl bombei cu hidrogen”, a devenit un mare apărător al drepturilor omului și libertăților în fosta URSS, câștigând nu numai Premiul Nobel pentru Pace, în 1975, dar și numele de „conștiință a umanității”. La Moscova însă autoritățile au încercat să minimizeze această dată și au interzis practic o expoziție dedicată lui Andrei Saharov.

„Conținutul nu este coordonat”. Aceasta este formula prin care administrația orașului Moscova a refuzat Centrului Saharov organizarea unei expoziții de fotografie dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea savantului și activistului pentru drepturile omului Andrei Saharov. Expoziția trebuia să fie deschisă pe 17 mai pe bulevardul Cistoprudnîi din centrul Moscovei.

Centrul Saharov a făcut cererea acum mai bine de un an...

Pe 23 martie 2020 Departamentul cultură al administrației Moscovei a aprobat organizarea expoziției. Planurile însă s-au schimbat peste un an – pe 30 aprilie 2021, exact înainte de lunga vacanță de la începutul lunii mai.

Pe standurile de pe bulevard urmau să apară fotografii de-ale lui Saharov făcute de autori sovietici și ruși și citate din memoriile, articolele și discursurile publice ale savantului, citate despre valorile pe care le apăra, despre drepturile omului, societate, stat, despre știință, rolul savanților și libertatea intelectuală. Urma să fie un fel de dialog dintre locuitorii de acum ai Moscovei și ideile promovate de savant, spune directorul Centrului Saharov, Serghei Lukașevski.

O expoziție interzisă. Autoritățile de la Moscova „marchează” ziua lui Saharov
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:47 0:00

„Nu pot să-mi dau seama care anume din citatele care urmau să fie expuse publicului putea genera îngrijorări, îndoieli sau altceva în mintea funcționarilor primăriei Moscovei. Impresia mea este că cel mai probabil cineva, la un anumit nivel, s-a gândit că, poate, aceste declarații ale lui Saharov sună prea strident sau prea dur în atmosfera generală în care se află acum societatea rusească.”

În 1975 Saharov a primit Premiul Nobel pentru Pace...

Ținuta lui morală a devenit un punct de reper pentru contemporani, iar viziunile au depășit cu mult realitățile timpurilor sale. Acum el este mai actual ca niciodată în Rusia, spune Ana Marinskaia, critic literar, autorul mai multor expoziții dedicate lui Andrei Saharov.

„Nivelul de actualitate al lui Saharov astăzi este copleșitor. Atunci când vorbește despre testarea armelor nucleare, el spune că aceasta este o crimă împotriva umanismului. Astăzi, când ne gândim la Alexei Navalnîi care era pe punctul de a muri în închisoare, nu ne mai rămân alte gânduri decât apelul la umanism. Veți fi uimiți, dar el vorbește despre cultul Zilei Victoriei, care capătă nuanțe totalitare. El spune acest lucru încă în anii 1960, când războiul era o realitate recentă,. Dar Saharov deja vede cum cultul victoriei capătă nuanțe totalitare și este folosit pentru promovarea unor valori străine pentru cei care au luptat. El mai spunea, tot în perioada respectivă, că trebuie eradicat neostalinismul – o spunea atunci când părea că oficial cultul personalității lui Stalin fusese condamnat. Citești aceste lucruri și ai impresia că sunt citate despre realitățile din prezent.”

Încă în 1973 Saharov scria că Uniunea Sovietică a adus istoriei umanității mai multe prejudicii decât foloase și numea URSS-ul „un lagăr de concentrare decent amenajat”.

În 1980 marele fizician a fost deportat într-un lagăr cu regim închis...

Saharov a pledat pentru interzicerea testării armamentului nuclear, pentru anularea legii care permitea persecutarea în URSS a disidenților pentru convingerile lor și a militat pentru restabilirea în drepturi a tătarilor din Crimeea. În 1970 Saharov a fost unul din cei trei fondatori ai Comitetului de la Moscova pentru drepturile omului. Iar în 1980 marele fizician a fost deportat într-un lagăr cu regim închis, unde a fost ținut șase ani și a putut ieși în libertate doar odată cu Perestroika lui Gorbaciov. Potrivit unui studiu sociologic din anul 2000, Saharov a fost recunoscut ca făcând parte din 10 cele mai ilustre personalități ai secolului XX în Rusia.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG