Linkuri accesibilitate

Ştiri

Vicepremierul Spînu: Anunțul Air Moldova privind reluarea curselor spre Moscova - iresponsabil

Air Moldova a anunțat că va relua operarea zborurilor spre Moscova începând cu 1 octombrie.
Air Moldova a anunțat că va relua operarea zborurilor spre Moscova începând cu 1 octombrie.

Anunțul companiei Air Moldova privind reluarea curselor Chișinău-Moscova este iresponsabil, afirmă ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

„Noi credem că astfel de zboruri sunt riscante și eu rog cetățenii să nu se lase cumva amăgiți de acest anunț, pentru că încă nu este nimic clar ”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la Moldova 1. Acesta a precizat că Autoritatea Aeronautică Civilă va investiga posibilitatea efectuării curselor și va ieși cu clarificări în perioada următoare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu a califica anunțul Air Moldova drept „o minciună”, iar persoanele din spatele declarației ar avea interes de destabilizare a situației din R. Moldova.

„Este o minciună lansată în spațiul public ca multe altele care au menirea de a ridica niște așteptări la unii și de a crea tensiuni. A fost un instrument de manipulare și de dezinformare a acestei companii care este încă a unor pușcăriabili”, spus Igor Grosu la emisiunea „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

În dimineața zilei de vineri, 9 septembrie, compania aeriană Air Moldova a anunțat că va relua operarea zborurilor spre Moscova începând cu 1 octombrie.

Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a anunțat că s-a autosesizat și va examina posibilitatea efectuării zborurilor spre Federația Rusă sub aspectul securității pasagerilor.

Air Moldova deține autorizație valabilă pentru a efectua curse în Federația Rusă, iar potrivit directorului AAC, Vasile Șaramet, zborurile în Federația Rusă nu au fost interzise.

R. Moldova și-a închis spațiul aerian imediat după izbucnirea războiului în Ucraina, inițial până la 4 martie, iar ulterior s-a decis că AAC poate autoriza utilizarea spațiului aerian în anumite cazuri. Pe 21 martie, o porțiune a spațiului aerian național a fost redeschisă pentru aeronavele civile și de stat, astfel fiind posibilă reluarea transportului regulat de pasageri. Toate zborurile au direcția spre și dinspre România, evitând deci Ucraina.

Vezi ultimele știri

Britanicii spun că China furnizează Rusiei arme letale, în vreme ce Moscova anunță un nou avans în Donbas

Lansator rusesc de rachete „Grad” în acțiune pe frontul din Ucraina, într-o fotografie distribuită la 21 mai de ministerul rusesc al Apărării, fără localizare.
Lansator rusesc de rachete „Grad” în acțiune pe frontul din Ucraina, într-o fotografie distribuită la 21 mai de ministerul rusesc al Apărării, fără localizare.

China livrează Rusiei asistență letală, de folosit în războiul împotriva Ucrainei, a spus miercuri ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, insistând că această colaborare contrazice efortul Beijingului de a se prezenta ca un factor de pace.

Oficialul britanic a făcut dezvăluirea la o conferință ținută la Londra, spunând că se bazează pe datele serviciilor de informații britanice și americane.

„Astăzi pot revela că avem dovezi că Rusia și China colaborează la echipamente de folosit în Ucraina”, a spus Shapps.

El a precizat că s-a hotărât să facă publică implicarea chineză împotriva Ucrainei ca să convingă guvernele occidentale care mai stau pe gânduri să trimită de urgență asistență militară țării invadate pe scară largă de Rusia.

DPA notează că declarația vine după ce președintele rus Vladimir Putin a vizitat China la începutul lunii mai, ridicând în slăvi starea relațiilor bilaterale.

Și mai recent, Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a spus că China continuă să vândă rușilor tehnologie de drone și ingrediente pentru praf de pușcă, printre altele.

Între timp, Rusia a anunțat miercuri o nouă victorie pe frontul din estul Ucrainei, recucerind Klișciivka, unul din cele câteva sate pe care Kievul le controla din nou după contraofensiva sa din 2023.

Klișciivka, recucerită de ucraineni în septembrie, se află în regiunea Donețk, unde armata ucraineană s-a găsit în ultimele două săptămâni sub presiune sporită, pe fondul ofensivei rusești de la Harkov.

AFP scrie că satul este aproape la marginea de sud a orașului distrus Bahmut, controlat acum de ruși, și avea 500 de locuitori înaintea războiului.

Ucraina nu a comentat de îndată anunțul rusesc, dar președintele Volodimir Zelensky a recunoscut în adresarea sa video de marți că situația de pe linia frontului este „extrem de dificilă”. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii moldoveni care muncesc în Spania vor putea solicita pensii și îndemnizații, de la 1 iunie

Un Acord în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.
Un Acord în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.

Cetățenii moldoveni care muncesc sau au muncit în Spania și au plătit contribuții sociale vor putea să valorifice perioada lucrată nu numai în această țară, dar și în Republica Moldova, începând cu 1 iunie, după ce un acord privind securitatea socială dintre cele două țări va intra în vigoare.

Fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională, precizează Casa Națională de Asigurări Sociale.

Cetățenii moldoveni vor putea solicita de la autoritățile spaniole pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaș.

De aceleași drepturi vor beneficia și cetățenii Spaniei care muncesc sau au muncit în Republica Moldova.

Solicitanții de pensii și alte prestații sociale prevăzute de noul acord vor putea să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale din Chișinău sau la instituția competentă din Spania.

Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Spania a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.

În prezent, CNAS aplică prevederile a 16 acorduri în domeniul securității sociale semnate cu următoarele state: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Elenă și Italia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova va avea acces la fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu (stânga), și Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi social, Nicolas Schmit, după semnarea acordului dintre UE și R. Moldova, Bruxelles, 21 mai.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu (stânga), și Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi social, Nicolas Schmit, după semnarea acordului dintre UE și R. Moldova, Bruxelles, 21 mai.

Republica Moldova va avea acces la fonduri europene pentru realizarea politicilor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a semnat marți, la Bruxelles, un acord cu Uniunea Europeană pentru participarea Republicii Moldova la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+).

Acordul ar avea menirea să crească oportunitățile de angajare și promovarea inovării sociale în Republica Moldova.

„Este un pas extrem de important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru continuarea reformelor începute, în special în domeniul ocupării forței de muncă și inspecția muncii”, a declarat ministrul Alexei Buzu, citat de serviciul său de presă.

Fondul social european își propune să sprijine asigurarea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, a unei protecții sociale echitabile și a unei forțe de muncă calificate și reziliente, pregătite pentru piața muncii din viitor, precum și a unor societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune, ce urmăresc să eradicheze sărăcia și să pună în aplicare principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, potrivit sursei citate.

Totodată, acordul ar permite Republicii Moldova să participe la diverse inițiative și proiecte europene, menite să sprijine reformele în domeniul muncii și protecției sociale.

Cu ocazia semnării acordului cu UE, autoritățile de la Chișinău și-au reafirmat angajamentul de a promova incluziunea socială, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a crea oportunități egale pentru toți cetățenii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un parlamentar britanic a revenit la lucru după ce i-au fost amputate mâinile și picioarele

Mackinlay spune că vrea să candideze la un nou mandat, la alegerile de anul acesta.
Mackinlay spune că vrea să candideze la un nou mandat, la alegerile de anul acesta.

Craig Mackinlay, membru în parlamentul Marii Britanii din partea Conservatorilor, a intrat neajutat de nimeni în sala de dezbateri, miercuri, în aplauzele și ovațiile celor prezenți, la 6 luni după ce a rămas fără mâini și picioare.

În toamna trecută, parlamentarul de 57 de ani a intrat în comă din cauza sepsisului (o formă agravată a septicemiei), iar doctorii au fost nevoiți să-i amputeze mâinile și picioarele.

„De obicei nu permitem aplauzele”, a spus miercuri spicherul Lindsay Hoyle, în vreme ce soția și fetița de patru ani a lui Mackinlay priveau de la galerie întoarcerea lui la serviciu. „Dar asta este o excepție”.

Mackinlay a spus că vrea să fie cunoscut de acum ca „parlamentarul bionic” și că va face campanie pentru depistarea timpurie a simptomelor septicemiei și sepsisului. El a mai promis să facă eforturi să convingă sistemul național de sănătate NHS, care l-a tratat, salvându-i viața, să ofere tratament și proteze încă și mai bune oamenilor care și-au pierdut mai mult de un membru.

Associated Press relatează că parlamentarul a povestit într-o serie de interviuri cum a fost dus la spital pe 28 septembrie după ce i s-a făcut rău. La spital, a spus el, s-a colorat în „albastru aprins” odată ce sepsisul a blocat circulația sângelui înspre membrele sale.

Atunci, doctorii i-au spus soției lui Mackinlay că șansele lui de supraviețuire sunt de 5%. La 1 decembrie i-au fost amputate mâinile și picioarele. „Am avut noroc că mi-au salvat destul deasupra coatelor și genunchilor”, a spus parlamentarul.

Mackinlay, care reprezintă în parlament, din 2015, un district din sudul Angliei, spune că vrea să candideze din nou, anul acesta.

„Oamenii habar n-au cât de vesel pot să fiu”, a declarat el în Daily Telegraph. „Nu prea am avut motive de bucurie în ultima vreme, dar asta este firea mea. Dar, pe de altă parte, când nu poți face mare lucru într-o anume chestiune, nu are rost să te consumi prea tare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anca Dragu: Firmele românești sunt tot mai interesate să investească în R. Moldova

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei

Firmele românești sunt tot mai interesate să investească în Republica Moldova, în condițiile în care economia moldoveană se află pe o traiectorie pozitivă, a declarat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, la o conferință de la București dedicată pieței financiar-bancare.

„În special, văd interes din partea companiilor din România, care sunt fie companii românești, fie companii cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită acum cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operațiunile în Republica Moldova”, a spus Anca Dragu.

Guvernatoarea a declarat că BNM urmărește să îmbunătățească rating-ul de țară și să extindă agențiile de rating care evaluează riscul în cazul Moldovei, ceea ce ar atrage mai mulți investitori. „Desigur, un rating mare atrage și nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care investitorii îl au”, a menționat Anca Dragu, la conferința „Piaţa financiar-bancară”, citată de Agerpres.

Inflația la nivel scăzut și o rată a dobânzii de politică monetară de 3,6% - sunt elemente care „dau încredere” şi „perspective bune” unor investiții în Republica Moldova, a spus guvernatoarea.

„Economia Moldovei în acest moment arată bine, aș putea spune. Indicatorii macroeconomici sunt pe o traiectorie pozitivă. M-aș referi în primul rând la rata inflației, variabilă care este mai mult în curtea BNM. Avem rata inflației de 3,51% pentru luna aprilie, ceea ce ne-a permis să reducem rata de politică monetară până la 3,6%”, a menționat Anca Dragu.

Ea a relevat că BNM a redus şi rezervele minime obligatorii, iar pe piață există acum, pe termen scurt, lichidități în exces. „Tocmai de aceea, ne uităm la posibilități de a extinde maturitățile şi de a forma o curbă a randamentelor care să ne ajute în toate procesele de finanțare, atât pe plan intern, cât şi pentru finanțările care vin din exterior şi pentru investitorii străini”, a adăugat guvernatoarea BNM.

Vorbind despre sectoarele în care există oportunități de investiții, Anca Dragu a menționat, în primul rând, domeniul IT.

„Cadrul macroeconomic este unul prietenos cu investițiile, iar zone multe din economie sunt extrem de prietenoase cu investitorii - şi m-aş referi aici la zona de IT. (...) Deci, posibilități de investiții sunt în multe domenii: IT, servicii şi producție, bineînțeles, iar cadrul macroeconomic şi politicile generale ale statului sunt foarte pro-investiții şi susţin mediul privat”, a adăugat guvernatoarea Anca Dragu.

La aceeași conferință, organizată de Ziarul Bursa, reprezentanți ai ministerului român de finanțe au declarat că oferă suport colegilor din Republica Moldova în ceea ce priveşte emisiunea de obligațiuni pentru persoane fizice, un proces care devine din ce în ce mai important pentru cele două țări.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor de la București, Alin Marius Andrieş, a spus că, în perioada următoare, va fi creată infrastructura care să permită achiziția online a obligațiunilor de către românii din diaspora, iar de acest cadru ar fi „foarte interesați” şi reprezentanți din Republica Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sentința în cazul bărbatului care a aruncat cu cocktailuri Molotov în ambasada rusă (video)

Flăcări și fum în curtea Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în timpul votării în alegerile prezidențiale ruse, pe 17 martie 2024.
Flăcări și fum în curtea Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în timpul votării în alegerile prezidențiale ruse, pe 17 martie 2024.

Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în cazul bărbatului care în ziua alegerilor prezidențiale ruse din 17 martie a aruncat cocktailuri Molotov peste gardul Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Magistrații au decis marți să-i aplice bărbatului o pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității de 150 de ore, întrucât cauza penală a fost examinată prin prisma acordului de recunoaștere a vinovăției, semnat de inculpat.

Totodată, judecătorii au inclus în termenul pedepsei perioadele de aflare a acestuia în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, din perioada 17 martie – 6 mai, adică 50 zile, calculându-se o zi de arest preventiv pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Astfel, magistrații au considerat că pedeapsa aplicată sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore a fost deja executată.

Sentința este definitivă, dar poate fi atacată în decurs de 15 zile.

Anterior, autoritățile ruse au cerut Chișinăului să aplice pedepse severe atacatorului.

Pe 17 martie, un bărbat a aruncat două cocktailuri Molotov peste gardul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, perturbând pentru scurt timp procesul votării în timpul alegerilor prezidențiale ruse. Europa Liberă a filmat incidentul.

Poliția l-a reținut imediat după incident, spunând că suspectul are cetățenie dublă moldoveană și rusă. Potrivit autorităților, bărbatul și-a motivat gestul prin „unele nemulțumiri care le are în raport cu acțiunile autorităților ruse”.

Secția de votare de la Ambasada Federației Ruse la Chișinău a fost singura deschisă cu acordul autorităților moldovene, dar Rusia a mai deschis șase secții de votare în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Rusia provoacă confuzie în vecini cu un pretins plan de revizuire a frontierei maritime în Marea Baltică

Militari ruși la exerciții pe malul Mării Baltice în august 2022, la câteva luni după ce invadarea Ucrainei a tensionat și mai multe relațiile Moscovei cu vecinele din NATO.
Militari ruși la exerciții pe malul Mării Baltice în august 2022, la câteva luni după ce invadarea Ucrainei a tensionat și mai multe relațiile Moscovei cu vecinele din NATO.

Agențiile de presă rusești au spus miercuri că Rusia nu are de gând să-și revizuiască frontierele maritime din Marea Baltică, după ce fusese publicat un proiect de decret care părea să prevadă asemenea intenție. Incidentul a tensionat relațiile deja dificile ale Moscovei cu vecinii din NATO.

Agențiile de presă rusești și internaționale au relatat miercuri că ministerul rus al Apărării a propus o revizuire a granițelor apelor teritoriale rusești în Marea Baltică, potrivit unui proiect de decret guvernamental.

Decretul rusesc citat de Reuters, datat 21 mai, prevedea ajustarea granițelor în jurul insulelor rusești din partea estică a Golfului Finlandei și al Kaliningradului.

„Trecerea frontierei de stat a Federației Ruse pe mare se va modifica”, se spunea într-un sumar al decretului.

Din text nu reieșea limpede de ce trebuie modificate granițele, nici cum anume vor arăta ele și dacă s-a ținut vreo consultare prealabilă cu țările din jurul Mării Baltice, care sunt toate membre în NATO.

Ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a reacționat spunând că Rusia ar trebui să se supună Convenției ONU privind Legea Mărilor.

Lituania a spus că anunțul rusesc este o ilustrare a „războiului hibrid” pe care îl poartă Moscova împotriva lumii democratice și mai ales a vecinelor sale.

Dar după puțin timp, agențiile de știri rusești au venit cu o nouă relatare pe aceeași temă, citând o sursă din Apărarea rusă cu declarația că nu există vreun plan de retrasare a frontierelor rusești din Marea Baltică.

Confuzia stârnită de relatările contradictorii ilustrează relațiile extrem de tensionate ale Rusiei cu vecinele sale europene.

Incidentul vine la numai o zi după ce Finlanda a cerut ajutorul Uniunii Europene, a cărei membră este, pentru contracararea fluxului de migranți din țări ca Siria sau Somalia pe care Moscova i-ar „împinge” spre granița ruso-finlandeză.

Rusia neagă că ar face asta.

Anterior, mai multe țări de la Marea Baltică s-au plâns că în spațiile lor aeriene s-au semnalat bruiaje ale sistemului de navigație GPS. Țările baltice au dat vina direct pe Rusia, acuzând-o că pune în pericol siguranța aviației civile. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Mihai Popșoi va întreprinde o vizită oficială la București

Miniștrii de Externe ai României și Republicii Moldova - Luminița Odobescu și Mihai Popșoi, susțin o conferință de presă, în timpul vizitei ministrului moldovean la București, 6 februarie 2024.
Miniștrii de Externe ai României și Republicii Moldova - Luminița Odobescu și Mihai Popșoi, susțin o conferință de presă, în timpul vizitei ministrului moldovean la București, 6 februarie 2024.

Vicepremierul și ministrul de externe, Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la București, în perioada 23-24 mai.

Șeful diplomației moldovene va purta discuții cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, și va participa la un forum dedicat securității de la Marea Neagră - Black Sea and Balkans Security Forum.

În cadrul panelului de discuții „Importanța strategică a Mării Negre. De ce avem nevoie de o Marea Neagră liberă și deschisă?”, ministrul Popșoi se va referi la importanța strategică și economică a regiunii Mării Negre, precizează un comunicat al ministerului de Externe.

Temele principale ale ediției din acest an ale forumului sunt războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra securității în regiunea Mării Negre; integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova și susținerea acestui proces în actualul context european. Pe agendă se mai află chestiuni legate de securitatea energetică și alimentară în regiunea Mării Negre.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, s-a aflat ultima dată la București în luna februarie, la scurt timp după numirea în această funcție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Câteva țări europene recunosc statul palestinian după șapte luni de război în Gaza

Recunoașterea statului palestinian împarte în două continentul european aproximativ pe linia fostei Cortine de Fier: esticii sunt „pentru” din vremea comunismului, vesticii se alătură abia acum.
Recunoașterea statului palestinian împarte în două continentul european aproximativ pe linia fostei Cortine de Fier: esticii sunt „pentru” din vremea comunismului, vesticii se alătură abia acum.

Trei țări europene: Norvegia, Irlanda și Spania, au anunțat miercuri, într-un demers sincronizat, noi pași spre recunoașterea statului palestinian, după mai bine de șapte luni de lupte între Israel și milițiile Hamas în Fâșia Gaza.

La Oslo, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a spus că, recunoscând Palestina la 28 mai, țara sa vrea să dea un impuls nou „forțelor moderate” din Orientul Mijlociu, care „au pierdut teren” în conflictul „brutal și prelungit” din Gaza.

Spania și Irlanda au venit aproape în același timp cu anunțuri similare.

Alte țări europene care se pregătesc să recunoască statul palestinian sunt Belgia, Slovenia și Malta.

Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.

În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și ostile față de Israel.

Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.

Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca pe o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.

Ministrul israelian de Externe Israel Katz a anunțat miercuri rechemarea ambasadorilor țării sale în Norvegia și Irlanda, spunând că mesajul lor către Hamas ar fi că „merită să fii terorist”.

Anunțurile celor trei țări europene au fost salutate în schimb de Organizația pentru Eliberarea Palestinei și gruparea rivală ei, Hamas. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Britanic mort într-un avion singaporez lovit de turbulențe

Interiorul aeronavei lovită de turbulențe după aterizarea la Aeroportul Internațional Suvarnabhumi din Bangkok.
Interiorul aeronavei lovită de turbulențe după aterizarea la Aeroportul Internațional Suvarnabhumi din Bangkok.

Un bărbat britanic vârstnic a murit, iar aproape 30 de pasageri au fost răniți când un avion Singapore Airlines a fost lovit de turbulențe, căzând aproape 2000 de metri în câteva minute deasupra Oceanului Indian, marți.

Zborul Londra-Singapore a fost deviat spre aeroportul din Bangkok, unde răniții au primit îngrijiri medicale.

Autorități citate de Associated Press au spus că bărbatul ar fi putut deceda din cauza unui atac de cord, dar informația nu a fost confirmată.

Avionul de tip Boeing 777-300ER, plecat de la Heathrow, avea la bord 211 pasageri și 19 membri ai echipajului.

Un pasager citat de Reuters a spus că avionul a început să se ridice cu partea din față, după care a părut să cadă brusc, iar mulți pasageri s-au izbit cu capetele de locurile pentru bagaje. Cel mai rău s-au rănit cei care nu erau legați cu centura de siguranță, și cei aflați în spații comune, a mai spus martorul ocular.

Imagine din interiorul avionului Singapore Airlines după aterizarea la Bangkok.
Imagine din interiorul avionului Singapore Airlines după aterizarea la Bangkok.

La Bangkok, după aterizare, în avion au intrat echipe medicale despre care același pasager a spus că au părut surprinse de amploarea impactului.

Datele site-ului FlightRadar24, analizate de AP, arată zborul SG321 mai întâi la o altitudine de croazieră de 11.300 m, apoi căzând la 9.400 m, în numai trei minute. Aeronava a rămas apoi la 9.400 de metri, aterizând la Bangkok la mai puțin de o jumătate de oră după incident. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul cere țărilor „civilizate” să promită că nu-i vor aresta liderii, dacă vor exista mandate pe numele lor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat încă de luna trecută perspectiva unui mandat internațional de arestare pe numele lui drept „acțiune antisemită fără precedent”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat încă de luna trecută perspectiva unui mandat internațional de arestare pe numele lui drept „acțiune antisemită fără precedent”.

Guvernul din Israel a făcut apel la „națiunile lumii civilizate” să se opună cererii procurorului Curții Penale Internaționale (CPI) de a se emite mandate de arestare pe numele liderilor lui și să promită că dacă se va ajunge până acolo, nu-i vor aresta.

Procurorul CPI Karim Khan a cerut deocamdată emiterea unor mandate pe numele liderilor israelieni și ai mișcării Hamas, considerată teroristă inclusiv în SUA și UE, dar nu este sigur că judecătorii instanței internaționale vor decide să le emită.

Procurorul îi acuză pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul Apărării Yoav Gallant de crime de război, prin atacarea și înfometarea deliberată a civililor din Gaza, de la începerea războiului cu Hamas, în toamna trecută.

Liderii Hamas sunt acuzați la rândul lor că au ordonat uciderea, violarea și răpirea civililor, la 7 octombrie.

Israelul, secondat de principalul său aliat, SUA, a condamnat inițiativa procurorului Khan, calificând-o drept o încercare de amestec în campania sa militară împotriva terorismului.

Demersul procurorului a fost apreciat pozitiv doar de câteva țări occidentale, ca Belgia sau Franța.

Teoretic, țările care recunosc CPI ar fi datoare să-i aresteze pe Netanyahu, Gallant sau pe liderii Hamas, odată ce intră pe teritoriul lor.

Întrebat marți dacă liderii israelieni vor evita călătoriile, în eventualitatea emiterii mandatelor, un purtător de cuvânt al guvernului din Israel a spus: „Haideți să nu anticipăm”.

Un expert în CPI contactat de Europa Liberă, profesorul David Bosco de la Universitatea Bloomington, a declarat că vede șanse mai mari ca judecătorii să aprobe eliberarea de mandate pentru liderii Hamas, ale căror acțiuni sunt mai ușor de încadrat penal.

El a mai anticipat că vor fi presiuni politice asupra instanței inclusiv pentru că demersul lui Khan ar putea influența negativ șansele ajungerii la armistițiu în Gaza.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UE aprobă folosirea avuțiilor rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei

Folosirea profitului generat de conturile înghețate ale Băncii Rusiei în interesul Ucrainei a fost discutată luni de zile de țările europene. Unii se tem că ar putea „speria” alte terțe țări care vor să-și țină banii în UE.
Folosirea profitului generat de conturile înghețate ale Băncii Rusiei în interesul Ucrainei a fost discutată luni de zile de țările europene. Unii se tem că ar putea „speria” alte terțe țări care vor să-și țină banii în UE.

Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un plan de a folosi profiturile generate de avuțiile înghețate ale băncii centrale a Rusiei pentru ajutorarea militară a Ucrainei. SUA și Marea Britanie au venit cu un plan încă și mai ambițios.

Măsura aprobată marți de Consiliul European este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.

Planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 10% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte, inclusiv de reconstrucție.

Europenii speră ca avuțiile rusești înghețate în 2022 să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.

Între timp, cum relatează AFP, Statele Unite și Marea Britanie propun un plan similar, mult mai ambițios, în cadrul G7 – grupul celor mai dezvoltate țări din lume.

Planul anglo-american prevede un credit G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu viitoare profituri din avuțiile rusești înghețate în lume.

Dacă va fi aprobat, poate luna viitoare, la un summit G7, scrie AFP, acest plan va fi mai profitabil decât al europenilor.

Măsurile vin pe fondul răspândirii temerilor că Ucraina ar putea fi copleșită de o nouă ofensivă rusească, în vreme ce ajutoarele militare promise de guvernele occidentale întârzie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vine rândul procurorilor anticorupție la vetting

O delegație a Procuraturii Anticorupție, într-o vizită de studiu în Romania
O delegație a Procuraturii Anticorupție, într-o vizită de studiu în Romania

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va transmite comisiei vetting lista procurorilor de la Procuratura Anticorupție care urmează să fie evaluați din punctul de vedere al integrității etice și financiare.

La ședința CSP din 21 mai, membra consiliului, Aliona Nesterov, a prezentat demersul comisiei de evaluare a procurorilor. Ea a explicat că vor fi verificați toți procurorii anticorupție, inclusiv cei delegați acolo din alte procuraturi între 1 ianuarie 2017 și 22 august 2023.

„Consiliul este obligat în termen de cinci zile să trimită comisiei lista procurorilor care urmează să fie evaluați”, a spus Nesterov, precizând că Procuratura Generală deja a întocmit această listă.

Membrii CSP au admis demersul comisiei vetting.

Conform legii, cei care nu vor să fie evaluați își pot da demisia în decurs de 20 de zile după ce au primit notificarea comisiei despre începutul evaluării.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin și demisia Tatianei Răducanu

Pe 14 mai, în presă a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care scria că o membră a două comisii de evaluare a procurorilor și judecătorilor, Tatiana Răducanu, ar fi avut legături cu oamenii de afaceri controversați Veaceslav Platon și Ilan Șor și că există un proces penal pe acest caz.

Răducanu a negat informația, dar și-a dat demisia din comisiile vetting și pre-vetting la câteva ore după publicarea scrisorii. Parlamentul i-a acceptat demisiile pe 16 mai.

Spicherul Igor Grosu a spus Europei Libere că nu crede întâmplător momentul apariției scrisorii. „Noi cunoaștem nervozitatea, tensiunea unora (...) care au mari probleme să-și justifice averile”, a spus Grosu.

La rândul său, Procuratura Anticorupție a spus, într-un comunicat, că „nu are scopul să discrediteze procedura de pre-vetting și vetting”.

Anterior, Veronica Dragalin declarase că este sceptică față de evaluarea procurorilor.

La începutul lunii mai, ea a spus la o emisiune televizată că a primit deja cereri de demisie de la câțiva procurori care nu vor să treacă prin vetting, însă i-a convins să rămână.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană

Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.
Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, spune că Ucraina are nevoie urgentă să-și consolideze apărarea antiaeriană pe fondul atacurilor rusești tot mai intense.

„Situația din Ucraina s-a înrăutățit din nou, odată cu atacurile aeriene masive rusești asupra infrastructurii civile și cu ofensiva rusească brutală din regiunea Harkovului”, a spus Baerbock marți, în cea de a opta vizită pe care o face la Kiev de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022.

„Sprijinul nostru se bazează pe convingerea că Ucraina va câștiga acest război”, a mai spus șefa diplomației germane.

AFP amintește că săptămâna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ofensiva lansată luna aceasta de Rusia ar putea fi doar un „prim val” și că rușii ar urmări să cucerească orașul Harkov.

El a cerut repetat Occidentului să dea Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană – cel puțin șapte, dintre care două să fie amplasate tocmai la Harkov.

Associated Press notează că Germania a promis recent să dea Ucrainei încă o baterie Patriot, a treia, dar oficialii de la Kiev spun că tot nu este destul.

În vizita ei de marți de la Kiev, ministra germană Annalena Baerbock a mai spus că președintele rus, Vladimir Putin speră, probabil, că Ucraina și aliații ei își vor pierde la un moment-dat avântul, dar se înșeală. „Noi suntem rezistenți”, a asigurat ea.

Înaintea sosirii lui Baerbock la Kiev, forțele aeriene ucrainene au spus că au interceptat 28 din cele 29 de drone de atac de fabricație iraniană lansate de Rusia peste noapte, mai ales în zonele de sud și de est ale țării.

Autoritățile orașului Harkov au spus că un bărbat de 53 de ani a fost rănit de o rachetă rusească lansată asupra infrastructurii de transport.

AP scrie că ministra Annalena Baerbock urma să viziteze chiar Harkovul, marți, dar plecarea într-acolo a fost anulată din motive de securitate. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Funeralii prezidențiale în Iran

Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.
Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.

Mii de iranieni s-au adunat marți dimineață în orașul Tabriz la procesiunea funerară în onoarea președintelui Ebrahim Raisi și altor șapte membri ai anturajului său, uciși în prăbușirea unui elicopter la 19 mai.

AFP a relatat că participanții purtau portrete ale fostului șef de stat și steaguri naționale când au plecat în marș dintr-o piață centrală a Tabrizului – orașul din nord-estul Iranului spre care se îndrepta președintele în vârstă de 63 de ani când elicopterul s-a prăbușit.

Și-a pierdut viața de asemenea ministrul de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, membri ai administrației locale din provincia Azerbaidjanul de Est și ai echipei de pază prezidențiale.

Armata iraniană a pornit o anchetă pentru a stabili cauza prăbușirii elicopterului, ale cărui resturi au fost găsite într-o zonă muntoasă.

Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a declarat cinci zile de doliu național și l-a numit ca președinte interimar pe vicepreședintele Mohammad Mokhber, de 68 de ani.

Presa de stat din Iran a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la 28 iunie.

După procesiunea solemnă de marți, trupul lui Raisi va fi dus în provincia Khorasan de Sud joi dimineață, iar apoi în orașul lui natal Mashhad, unde va fi înmormântat joi seară.

O ceremonie funerară cu mii de participanți în onoarea președintelui ultraconservator a fost organizată marți și într-una din piețele centrale ale capitalei Teheran - ca și în mai toate localitățile importante ale țării.

Agențiile de presă notează că la toate adunările, steagul palestinian a fost arborat alături de cel iranian. Iranul este dușmanul declarat al Israelului, pe care vrea să-l distrugă, și sprijină mișcările radicale palestiniene. Milițiile Hamas, angajate de mai multe luni în războiul din Gaza cu Israelul, au fost printre primele care au trimis condoleanțe după moartea lui Raisi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea votului prin corespondență, subiectul unei noi contestații la Curtea Constituțională 

Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență
Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au contestat luni la Curtea Constituțională legea recentă a votului prin corespondență, spunând că aplicarea ei doar pentru alegătorii moldoveni din unele țări occidentale încalcă principiul drepturilor egale pentru toți alegătorii. 

Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.

Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova vrea să-și sporească producția de energie regenerabilă, aderând la o alianță internațională

Autoritățile din Republica Moldova și-au propus să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în anul 2025.
Autoritățile din Republica Moldova și-au propus să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în anul 2025.

Republica Moldova intenționează să se alăture Alianței Internaționale pentru Energie Solară (ISA), o organizație ce reunește 98 de state ale lumii preocupate de extinderea proiectelor de energie solară, a anunțat parlamentul de la Chișinău.

Pe 20 mai, comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană și-a dat avizul consultativ prin care sprijină ideea de aderare la ISA. Autoritățile spun că aderarea „va facilita atragerea investițiilor în producția de energie din resurse regenerabile și va contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei solare”.

Țările membre ISA își propun ca, până în 2030, să mobilizeze 1000 de miliarde de dolari ca investiții în soluții de energie solară, inclusiv pentru activități de inovare, cercetare și dezvoltare.

Guvernul de la Chișinău vrea să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în 2025, față de 10% în prezent, energia solară fiind una dintre aceste surse alături de cea eoliană, hidroelectrică și altele.

ISA a fost creată la inițiativa Franței și Indiei, în anul 2015, având inițial 16 țări-membre. Începând cu anul 2020, organizația și-a deschis ușile pentru toate statele membre ale ONU. În prezent, ISA are 98 de membri cu drepturi depline.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale

Fosta jurnalistă Natalia Morari (prima din stânga) a dat publicității o fotografie de la întâlnirea oponenților Maiei Sandu și ai PAS pe 19 mai, confirmând astfel că aceasta a avut loc.
Fosta jurnalistă Natalia Morari (prima din stânga) a dat publicității o fotografie de la întâlnirea oponenților Maiei Sandu și ai PAS pe 19 mai, confirmând astfel că aceasta a avut loc.

Un fruntaș al partidului de guvernământ, PAS, i-a criticat în termeni duri pe oponenții guvernării, inclusiv Natalia Morari, Igor Dodon și Irina Vlah, care s-au întâlnit săptămâna trecută pentru a găsi un candidat comun contra președintei Maia Sandu pentru alegerile prezidențiale din octombrie.

Vicepreședintele PAS, Radu Marian, a scris într-o postare pe rețelele de socializare luni că participanții la întâlnire ar „lupta cu propria țară”.

O fotografie publicată duminică de fosta jurnalistă Natalia Morari o înfățișează pe aceasta și alți politicieni, între care se mai aflau Ion Chicu, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi și reprezentanți ai primarului capitalei, Ion Ceban, la o întâlnire la care participanții spun că discutat o strategie comună pentru alegeri. Morari se află într-o relație cu Veaceslav Platon, om de afaceri fugar căutat pentru presupuse crime financiare.

Fostul președinte Igor Dodon a spus și el într-un video online că participanții și-au propus fie să găsească un candidat comun la prezidențiale, fie să nu se atace reciproc înainte de primul tur de scrutin și să se unească în jurul unui singur contra-candidat al Maiei Sandu în turul doi, dacă acesta va avea loc.

Radu Marian, primul reprezentant al guvernării care a comentat public întâlnirea, a descris-o drept „o adunare a corupților și trădătorilor”. Cei vizați nu au răspuns imediat.

Dodon se confruntă cu mai multe anchete de corupție, despre care spune că sunt motivate politic, iar un alt participant la întrevedere, fostul premier Vlad Filat, a fost condamnat într-un proces de corupție și și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea.

Guvernarea a folosit un limbaj la fel de aspru contra altei formațiuni a opoziției pro-ruse, „Pobeda”, înființate la Moscova la sfârșitul lunii aprilie de oligarhul fugar, Ilan Șor, care se ascunde în străinătate pentru a evita o pedeapsă de 15 ani de detenție la care a fost condamnat pentru rolul său în „furtul miliardului”, în 2014.

Schimbul de replici are loc la câteva zile după ce majoritatea parlamentară a stabilit pentru 20 octombrie data alegerilor prezidențiale, care vor avea loc concomitent cu un referendum despre aderarea Republicii Moldova la UE. Președinta Maia Sandu a spus că va cere alegătorilor un nou mandat și sprijin pentru integrarea europeană.

A mai anunțat că va avea un candidat comun la prezidențiale cel puțin încă un bloc al opoziției pro-europene, blocul „Împreună”, dar și Partidul Social Democrat European condus de Ion Sula.

(Editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul șef CPI vrea mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas

Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a intrat în atenția presei internaționale mai ales prin efortul de a trage Kremlinul la răspundere pentru crimele din Ucraina. Acum, se concentrează asupra luptelor din Gaza.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a intrat în atenția presei internaționale mai ales prin efortul de a trage Kremlinul la răspundere pentru crimele din Ucraina. Acum, se concentrează asupra luptelor din Gaza.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a spus luni că solicită emiterea de mandate de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și liderii grupării extremiste Hamas în legătură cu crime de război comise în Israel și Gaza.

Procurorul Karim Khan a spus că printre acuzațiile împotriva liderilor israelieni se numără „înfometarea civililor ca metodă de a purta război” și „lansarea intenționată de atacuri împotriva unei populații civile”.

De partea israeliană este vizat și ministrul Apărării, Yoav Gallant. Dintre liderii Hamas, sunt vizați Yehya al-Sinwar, liderul din Gaza al organizației, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, șeful aripii militare a grupării, și Ismail Haniyeh, șeful biroului politic.

La 7 octombrie, Hamas a ucis într-un raid fără precedent 1.200 de israelieni, luând 250 de ostatici. De atunci, Israelul bombardează Gaza, omorând - potrivit celor mai recente date palestiniene - peste 35.500 de oameni.

Acuzațiile procurorului CPI adresa Hamas sunt: omorul, violul, luarea de ostatici, tortura și alte acte inumane. Hamas a respins luni acuzațiile și în general demersul CPI spunând că el pune semnul egalității între victimele palestiniene și „călăul” Israel.

Israelul, care nu recunoaște CPI, a respins și el de îndată acuzațiile procurorului șef Khan, spunând că ele însele ar fi „crime împotriva umanității”.

DPA amintește că în aprilie premierul Netanyahu a numit perspectiva emiterii unui mandat CPI pe numele său drept „un delict fără precedent, antisemit, bazat pe ură”, și a invocat dreptul Israelului de a se apăra în Gaza.

Persoanele pe numele cărora s-au emis mandate de arestare CPI ar trebui să fie arestate odată ce sunt depistate pe teritoriile țărilor semnatare ale tratatului de înființare a instanței internaționale.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Justiția britanică îi dă lui Julian Assange drept de apel împotriva extrădării în SUA

O participantă la demonstrația de sprijin pentru Assange ținută luni, 20 mai, la Înalta Curte de la Londra.
O participantă la demonstrația de sprijin pentru Assange ținută luni, 20 mai, la Înalta Curte de la Londra.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care luptă în instanță să nu fie extrădat în Statele Unite, a obținut o mare victorie luni, când un tribunal din Londra a decis să îi dea drept de apel deplin.

Înalta Curte a Marii Britanii a spus luni că asigurările primite de la SUA în cazul lui Assange sunt nesatisfăcătoare și că el va fi audiat pe larg, în apel.

În martie, Înalta Curte i-a dat provizoriu lui Assange permisiunea de a face apel în trei chestiuni. Tot atunci, Statelor Unite li s-a solicitat să aducă dovezi satisfăcătoare că nu vor cere pedeapsa cu moartea și că îi vor da lui Assange dreptul de a-și construi apărarea pe dreptul la liberă exprimare garantat de Primul Amendament al Constituției SUA.

Luni, într-un verdict succint, doi judecători londonezi de rang înalt au spus că asigurările primite din SUA nu sunt suficiente și vor permite, de aceea, ca apelul lui Assange să meargă înainte.

Numeroși suporteri ai lui Assange au așteptat decizia curții în fața clădirii, purtând pancarte de sprijin.

Un banner plasat de un susținător al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, este ilustrat pe balustrada din fața Înaltei Curți de la Londra, la 20 mai 2024.
Un banner plasat de un susținător al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, este ilustrat pe balustrada din fața Înaltei Curți de la Londra, la 20 mai 2024.

Australianul de 52 de ani se confruntă în SUA cu 17 acuzări de spionaj și una de utilizare frauduloasă a computerului în legătură cu publicarea în urmă cu 15 ani a unor informații secrete referitoare la politica externă americană.

Washingtonul susține că Assange a pus astfel în pericol vieți de americani, dar suporterii lui spun că nu a făcut decât să informeze publicul, în calitate de jurnalist și expert în tehnologie informațională.

Assange se află de cinci ani într-o închisoare britanică cu grad înalt de securitate, după ce s-a refugiat vreme de șapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul vrea să extindă operațiunea militară de la Rafah (ministrul Apărării)

Civilii palestinieni pleacă în grabă din Rafah, pe fondul temerilor că ofensiva israeliană se va intensifica.
Civilii palestinieni pleacă în grabă din Rafah, pe fondul temerilor că ofensiva israeliană se va intensifica.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus unui oficial de rang înalt al Casei Albe că țara sa va extinde operațiunea militară din orașul Rafah, în Fâșia Gaza, deși Statele Unite vor exact contrariul.

„Suntem hotărâți să lărgim operațiunea terestră de la Rafah, în scopul dezmembrării (milițiilor) Hamas și recuperării ostaticilor”, i-a spus Gallant consilierului Casei Albe pentru securitate națională Jake Sullivan, care face un turneu în Orientul Mijlociu.

Israelul susține că Rafah, aflat la granița Fâșiei Gaza cu peninsula egipteană Sinai, ar fi ultimul bastion al organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și de Uniunea Europeană.

Israelul consideră că zeci de ostatici luați de Hamas în incursiunea peste graniță din 7 octombrie ar fi ținuți tocmai la Rafah.

Statele Unite și alte țări occidentale, dar și din lumea arabă și musulmană, spun că o extindere a ofensivei israeliene la Rafah ar adânci și mai mult criza umanitară din teritoriul palestinian ocupat.

Israelul susține că are grijă de civili, la Rafah și în alte locuri din Fâșia Gaza.

Agenția ONU pentru refugiații palestinieni a estimat luni la 810.000 numărul civililor care au fugit din Rafah de la 6 mai, adică posibil mai mult de jumătate din populația de dinaintea războiului.

Israelienii spun că ar fi descoperit la Rafah zeci de tuneluri care fac legătura cu Egiptul, o afirmație despre care Reuters scrie că ar putea reprezenta „un motiv de jenă” pentru Cairo. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

PAS a denunțat la procuratură „împrumuturi abuzive” ale primăriei capitalei

Membrii fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Dumitru Ivanov (stânga) și Sergiu Stoian vorbind jurnaliștilor pe 20 mai 2024.
Membrii fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Dumitru Ivanov (stânga) și Sergiu Stoian vorbind jurnaliștilor pe 20 mai 2024.

Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a depus luni un denunț la Procuratura Generală, cerând procurorilor să investigheze modul în care primarul capitalei Ion Ceban a luat „abuziv” împrumuturi de la bănci comerciale, sporind gradul de îndatorare al primăriei. Ceban a respins acuzațiile.

Doi consilieri municipali ai partidului de guvernământ, Dumitru Ivanov și Sergiu Stoian, au declarat jurnaliștilor că primăria în frunte cu Ceban a împrumutat de la bănci comerciale 1,5 miliarde de lei în anii 2021-2023, iar pentru jumătate din suma împrumutată a lipsit acordul Consiliului Municipal Chișinău (CMC).

Consilierul PAS, Sergiu Stoian, a declarat că, potrivit legislației, contractarea oricărui împrumut din partea primăriei trebuie să fie însoțită de o decizie de autorizare de către CMC. Băncile comerciale „au fost duse în eroare”, fiindu-le prezentate la solicitarea împrumuturilor acte care nu pot înlocui o decizie a CMC, a spus Stoian.

Într-o replică la ședința de luni a primăriei, citată de IPN, Ceban a spus că „totul este legal”, iar consilierii PAS ar vehicula „tot felul de afirmații care nu corespund realității”. Ceban a acuzat la rândul său guvernul central că „a îndatorat statul cu miliarde de lei”.

Deși îl acuză pe Ceban că a mărit rata de îndatorare a primăriei, denunțul consilierilor PAS nu spune explicit că el trebuie să fie ținta vreunei anchete procurorilor. Consilierii PAS cer ca Procuratura Generală să-i „atragă la răspundere contravențională și penală” pe „funcționari publici și de demnitate publică” ai primăriei bănuiți de „abuz de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”.

Acuzațiile survin pe fundalul unui blocaj în privința adoptării bugetului municipal pe 2024, în lipsa unei majorități clare în CMC.

Alegerile locale din noiembrie 2023 au dus la un CMC divizat în care primarul Ion Ceban și rivalii săi din partidul de guvernământ controlează un număr aproximativ egal de consilieri, iar majoritatea este formată ad-hoc cu ajutorul unor partide mai mici, în funcție de chestiunea în discuție.

Principalele subiecte aflate în dispută sunt finanțarea grupelor cu program prelungit în clasele primare; salarizarea asistenților personali; compensații la căldură pentru locuitorii municipiului.

Ceban declara portalului NewsMaker în luna februarie că bugetul pe 2024 va fi adoptat „foarte curând”, dar discuțiile trenează. Consilierii PAS sugerează acum că primăria tergiversează propunerea de buget pentru că ar însemna să prezinte contribuabililor nota de plată pentru creditele din trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul Georgiei va trece peste veto-ul președintei împotriva „legii agenților străini”

Pentru mulți georgieni, președinta Zurabișvili este singura care poate face ceva împotriva legii „agenților străini”. Puterile ei sunt însă limitate.
Pentru mulți georgieni, președinta Zurabișvili este singura care poate face ceva împotriva legii „agenților străini”. Puterile ei sunt însă limitate.

Președintele parlamentului din Georgia a spus luni că legislativul va anula veto-ul pronunțat de președinta pro-occidentală a țării împotriva unei legi pe care criticii puterii o consideră antidemocratică și contrară interesului integrării în Uniunea Europeană.

Legea numită într-o primă variantă „a agenților străini” a fost votată deja de legislativ, pe fondul unor mari proteste de stradă. Ea prevede ca organizațiile neguvernamentale și mass media finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze la poliție ca „servind interesele unei puteri străine”.

Opoziția numește noua lege „legea rusă”, susținând că este inspirată de cea pe care Kremlinul o folosește pentru a-și reduce criticii la tăcere.

Președinta Salome Zurabișvili, aflată în relații tot mai proaste cu partidul de guvernământ Visul Georgian, și-a exercitat sâmbătă dreptul de veto împotriva noii legi, dar formațiunea de la putere are destule voturi în parlament pentru a-l anula.

Șalva Papuașvili, speakerul parlamentului, membru în Visul Georgian, a spus luni: „Sigur că vom anula acest veto”, adăugând că aceasta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare.

Demonstrații împotriva noii legi au loc în Georgia de mai multe săptămâni. La multe dintre ele s-au înregistrat ciocniri cu forțele de ordine.

Legea a fost criticată și de Statele Unite și Uniunea Europeană.

Duminică, într-o declarație comună, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat „regretul profund” față de votarea legii în a treia lectură, finală, avertizând că este o „deviere” de la parcursul european al țării din Caucazul de Sud.

Georgia este, ca și R. Moldova, țară candidată la aderare la UE.

Premierul georgian Irakli Kobahidze a apărat luni din nou adoptarea legii, spunând că ar fi dorită de „60% din populație”, iar majoritatea trebuie să aibă ultimul cuvânt, în democrație. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul președinte din Taiwan nu va provoca China, dar nici nu-i va ceda

Noul președinte din Taiwan, Lai Ching-te (în centru) și fosta președintă, Tsai Ing-we, la ceremonia de inaugurare ținută la 20 mai la Taipei.
Noul președinte din Taiwan, Lai Ching-te (în centru) și fosta președintă, Tsai Ing-we, la ceremonia de inaugurare ținută la 20 mai la Taipei.

Noul președinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a spus luni în discursul său de inaugurare că dorește pacea cu China, dar i-a cerut să renunțe la amenințările și intimidările militare la adresa statului insular pe care Beijingul îl consideră teritoriul său.

„Sper că China va privi în față realitatea existenței (Taiwanului), va respecta alegerile făcute de locuitorii Taiwanului și va prefera, cu bună credință, dialogul în locul confruntării”, a spus Lai după ce a depus jurământul.

El a promis că nu va provoca China, dar nici nu-i va face concesii.

Partidul Progresist Democratic al președintelui Lai nu promovează independența formală față de China, dar susține că Taiwan deja este o țară suverană, informează Associated Press.

Elicoptere ale forțelor armate din Taiwan au survolat în formație centrul capitalei Taipei cu ocazia depunerii jurământului de către noul președinte Lai Ching-te. În plan îndepărtat: Taipei 101, clădirea care a fost o vreme cea mai înaltă din lume.
Elicoptere ale forțelor armate din Taiwan au survolat în formație centrul capitalei Taipei cu ocazia depunerii jurământului de către noul președinte Lai Ching-te. În plan îndepărtat: Taipei 101, clădirea care a fost o vreme cea mai înaltă din lume.

Beijingul a comentat luni învestirea noului președinte, spunând că politicile interne ale Taiwanului nu schimbă cu nimic faptul că insula este „parte a Chinei”.

Un oficial de la ministerul de Externe chinez a spus că independența Taiwanului a intrat pe „drum înfundat”.

Tensiunile legate de Taiwan sunt considerate printre cele mai periculoase din lume, dată fiind puterea militară în creștere a Chinei, intersele marilor puteri occidentale în Orientul Îndepărtat și alți factori de risc.

În vârstă de 64 de ani, Lai preia președinția de la Tsai Ing-we, care a prezidat o perioadă de opt ani de creștere economică și progres social, în ciuda pandemiei și a amenințărilor chineze tot mai dure.

În trecut, China l-a numit pe Lai „separatist periculos” – dar pe baza unor declarații de-ale lui din vremea când folosea o retorică mai radicală, abandonată între timp. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O televiziune transnistreană a publicat o emisiune cu Vadim Krasnoselski subtitrată în română cu grafie latină

Captură de ecran din emisiunea unui post de televiziune din stânga Nistrului, subtitrată în limba română, cu grafie latină, la care a participat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Captură de ecran din emisiunea unui post de televiziune din stânga Nistrului, subtitrată în limba română, cu grafie latină, la care a participat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În premieră de la secesiune, o televiziune transnistreană controlată de administrația de la Tiraspol a subtitrat o emisiune în limba română cu grafie latină, deși regimul din stânga Nistrului recunoaște doar „limba moldovenească” scrisă cu grafie chirilică.

Jurnalista portalului Zona de Securitate, Irina Tabaranu, a observat că patru părți ale unei emisiuni cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski, au fost publicate pe canalul de YouTube al televiziunii „Pervîi Pridnestrovski” cu subtitrare în limba română cu grafie latină.

Această decizie nu este pe deplin clară, având în vedere că postul de televiziune continuă să difuzeze episoade obișnuite ale emisiunii „Cum a fost” («Как это было») în „limba moldovenească” cu grafie chirilică.

Emisiunea cu liderul separatist a fost tradusă și în engleză și a fost publicată în luna aprilie pe același canal de YouTube, a remarcat Europa Liberă.

Moldova, pe atunci încă sovietică, a trecut de la grafie chirilică la grafie latină pe 31 august 1989, când la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională. În 2023, limba oficială a R. Moldova a fost redenumită în Constituție și în toate actele normative și legislative ale țării din „moldovenească” în „română”.

Regiunea transnistreană este unicul loc unde mai este funcțională „limba moldovenească” cu grafie chirilică, așa ca pe timpul Uniunii Sovietice.

Odată cu autoproclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene”, pe care nu a recunoscut-o nicio țară din lume, au fost instituite și limbile oficiale ale pretinsului stat: rusa, ucraineana și „moldoveneasca”.

În 2021, liderul regiunii, Vadim Kransoselski, spunea: „La noi există limba moldovenească, etnia moldovenească și cultura moldovenească. Cât există Transnistria, există și limba moldovenească”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG