Cu aproape două luni în urma a fost semnată o nouă foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între Republica Moldova și România. Guvernul de la Chișinău și cel de la București urmează să se întrunească într-o ședință comună în luna februarie și vor semna mai multe înțelegeri bilaterale. Ambasadorul moldovean la Bucureşti Victor Chirilă se arată convins că parteneriatul strategic dintre cele două state va ajuta la integrarea europeană a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Pe parcursul mai multor ani, atât experții de pe un mal și celălalt al Prutului, cât și politicienii spuneau că la București este prea puțin cunoscut dosarul Republicii Moldova. Dvs. ce ne puteți spune? Cât de bine sunt cunoscute realitățile și problemele din Republica Moldova acolo, în capitala României, dle Chirilă?
Victor Chirilă: „Depinde la ce instituție ne referim. Dacă vorbim de Ministerul Afacerilor Externe de aici, de la București, eu vreau să vă asigur că dosarul Republicii Moldova se cunoaște foarte, foarte bine și în detalii; dacă vorbim despre Președinția României, de asemenea, dosarul Republicii Moldova este în permanentă atenție la Cotroceni și la fel se cunoaște foarte bine despre prioritățile, problemele care există și proiectele care urmează să fie implementate și care trebuie să fie implementate. Deci, lucrurile diferă de la instituție la instituție, probabil. Bine, urmează să am întâlniri și la alte instituții și atunci voi putea spune mult mai argumentat cât de bine este știut dosarul la respectivele instituții și în parlament, dar și acolo sunt funcționari și politicieni care se ocupă în permanență de acest dosar. Săptămâna viitoare voi avea mai multe întâlniri la instituțiile sectoriale, la ministere și, de asemenea, voi cunoaște mai bine nivelul de cunoaștere a dosarului nostru.”
Europa Liberă: O să vorbim despre prioritățile care se regăsesc în agenda comună a celor două state și o să pornim de la acea foaie de parcurs, care a fost semnată la finele lunii noiembrie cu ocazia vizitei pe care președinta Maia Sandu a efectuat-o în România și, după semnarea acelei foi de parcurs, s-a spus că ea este doar reactualizată, pentru că în 2019, când a fost semnată, nu s-a reușit avansarea sau au fost blocate anumite probleme care se regăseau în acea foaie de parcurs și se regăsesc acum. O să pornim de la securitatea energetică, de la darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău și de la problemele energetice per ansamblu. Cât de dispusă este astăzi România să ajute Republica Moldova și cât de insistentă este Republica Moldova ca totuși pe dimensiunea aceasta energetică să se înregistreze rezultate în folosul cetățenilor?
Victor Chirilă: „Republica Moldova este insistentă, subiectul acesta s-a discutat și la întâlnirea dnei președinte Sandu cu dl președinte Iohannis în noiembrie, de asemenea s-a discutat și în timpul vizitei oficiale pe care a avut-o dna prim-ministră a Republicii Moldova aici, la București, cu dl Ciucă. De asemenea, la sfârșitul anului trecut la București s-a aflat și dl viceprim-ministru Andrei Spînu, care la fel a discutat acest subiect cu ministrul energiei din România, Virgil Popescu. Deci, subiectul este în permanență în atenția noastră, în atenția și a Bucureștiului, și a Chișinăului, nu mai vorbesc de șefii diplomațiilor de la București și Chișinău, care se află în permanență în contact și discută subiectul energetic, dar și alte subiecte de interes major pentru noi. Deci, subiectul este în atenție și, având în vedere situația în care ne aflăm, o situație de criză putem să spunem, se caută soluții, soluțiile nu vin foarte rapid, pentru că e nevoie de timp. În ultimii 30 de ani, autoritățile Republicii Moldova au pierdut foarte mult timp pentru a soluționa acest subiect și iată acum ne aflăm din cauza acestor amânări și proiecte neimplementate la timp, inițiative neimplementate la timp ne aflăm actualmente în situația pe care o cunoaștem cu toții. Soluțiile vor veni în următorii ani. Una din soluții desigur este să depozităm gaze naturale în depozitele subterane ale României, și nu doar ale României, dar și ale Ucrainei.
Este nevoie să facem o inventariere a sectorului nostru energetic...
De asemenea este nevoie să facem o inventariere a sectorului nostru energetic și în general, astfel încât să vedem care sunt lacunele atât legislative, cât și infrastructurale, tehnice. Și aici România este gata să ne vină în ajutor cu experți, astfel încât în următoarele luni să demarăm această inventariere a sectorului nostru energetic și ulterior să venim și cu un plan de acțiuni comun pentru a soluționa problemele depistate.”
Europa Liberă: A fost dat în folosință gazoductul Iași-Chișinău, dar, deocamdată, este pus în stand by, în așteptare. De ce?
Victor Chirilă: „Nu e chiar tocmai în stand by, în recenta criză energetică din octombrie datorită gazoductului Iași-Chișinău s-a reușit stabilizarea presiunii în sistemul nostru de gazoducte, astfel încât s-a evitat o aprofundare a crizei, ceea ce demonstrează că gazoductul Iași-Chișinău funcționează. Sigur că este nevoie de identificarea unor noi capacități comune de gaze naturale, astfel încât România să poată să ne asigure o furnizare stabilă a gazelor naturale de care are nevoie Republica Moldova. În următorii trei ani se preconizează explorarea unor noi resurse de gaze naturale din Marea Neagră și atunci România și Republica Moldova vor putea valorifica pe deplin această conductă de gaz, dar, având în vedere că ne propunem să depozităm gaze naturale în depozitele subterane ale României, de asemenea, acest gazoduct va fi esențial pentru a importa aceste volume în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și referitor la proiectele de interconectare energetică, ce ne puteți spune? Câți ani mai trebuie să treacă ca ele să devină funcționale?
Victor Chirilă: „Voință politică există pentru a promova aceste proiecte, în special dacă vorbim de proiectul Isaccea-Vulcănești-Chișinău, de linia de înaltă tensiune, deci știm deja că acest tender pentru construirea acestei linii a fost câștigat de o firmă indiană, lucrările urmează să fie demarate, știm că acest proiect deja este finanțat și de Banca Mondială, în mare parte, dar și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de Uniunea Europeană, care ne-a acordat un grant de 40 de milioane de euro pentru a construi o stație de înaltă tensiune la Chișinău. Deci este un efort comun și al organizațiilor financiare internaționale, dar și al Uniunii Europene. Acest proiect ar urma să fie finalizat în următorii trei ani și atunci Republica Moldova, în cazul unor eventuale noi crize energetice, va avea o garanție că furnizarea energiei electrice din România va fi constantă și, de exemplu, regiunea transnistreană nu va mai putea să ne șantajeze așa cum o face în prezent.”
Republica Moldova va avea o garanție că furnizarea energiei electrice din România va fi constantă...
Europa Liberă: Cele două părți discută și despre un alt proiect – Suceava-Bălți?
Victor Chirilă: „Și acel proiect este în vizorul autorităților noastre, există și un acord deja semnat, dar lucrările urmează să fie demarate, deci probabil că acest proiect va lua un pic mai mult timp.”
Europa Liberă: Să trecem și la infrastructura rutieră, pentru că se insistă foarte mult că Republica Moldova ar putea să ajungă mai repede pe drumuri mai bune spre Uniunea Europeană, dacă se îmbunătățește și infrastructura rutieră dintre cele două state – Republica Moldova și România. Și aici s-au făcut promisiuni că lucrurile nu vor bate pasul pe loc și că, chiar dacă se anunță că aproape către 2030 ar putea să fie realizate aceste proiecte, oricum speranțe se leagă de îmbunătățirea infrastructurii terestre?
Victor Chirilă: „Autoritățile noastre deja au trimis proiectele de acorduri pentru reconstrucția podului de la Galați-Giurgiulești și construirea podului Ungheni-Ungheni, care ne va lega de Autostrada Unirii. Aceste acorduri se analizează aici, la București, și sperăm că în viitorul apropiat aceste două documente importante vor fi semnate și atunci vom putea demara lucrările tehnice pe parcursul acestui an. Lucrurile nu stau pe loc, așa cum afirmă unii experți de la Chișinău, se lucrează, subiectul este în permanentă atenție în ambele capitale.”
Europa Liberă: Cât de mult este explorată dimensiunea economică? Cum vedeți Dvs. dezvoltarea cooperării economice?
Victor Chirilă: „Pentru a da un impuls și mai mare cooperării noastre comercial-economice, este nevoie să îmbunătățim infrastructura de transport, a drumurilor, podurilor și, de asemenea, să eficientizăm lucrul vămilor noastre. Nu întotdeauna suntem mulțumiți de activitatea lor, de felul în care are loc fluxul mărfurilor și al pasagerilor, de aceea se lucrează în prezent, a fost inițiat un proiect de modernizare a vămilor noastre de la Albița și Leușeni, de la Giurgiulești și de la Sculeni. Deci, toate aceste vămi urmează să fie modernizate pe parcursul acestui an, astfel încât în 2023 deja să avem o infrastructură de calitate, de care să beneficieze cetățenii noștri și întreprinderile din ambele țări.”
Europa Liberă: Ar putea fi adus mai mult capital românesc în Republica Moldova și mă refer, în primul rând, la un potențial capital de investiții?
Victor Chirilă: „Sigur! Și acest lucru este în atenția ambasadei, ne propunem pe parcursul acestui an să mobilizăm, de exemplu, antreprenorii noștri care sunt investitori importanți în economia României, să-i încurajăm să se asocieze, astfel încât vocea lor să fie auzită mai bine și ascultată mai bine aici, în România. De asemenea, ne propunem să îmbunătățim contactele noastre cu mediul de afaceri românesc care are interese pentru a investi în țara noastră.
E important să atragem investitorii români în sectoarele strategice ale economiei Republicii Moldova...
De exemplu, în domeniul energetic există companii care ar dori să investească, dar desigur este nevoie ca legislația noastră să fie predictibilă, este nevoie ca potențialii investitori să fie siguri că nu vor fi șantajați de funcționari corupți etc., etc. Deci este nevoie și de anumite reforme acasă, astfel încât să dăm acel nivel de încredere de care au nevoie investitorii din România. E important, de exemplu, să atragem investitorii români în sectoarele strategice ale economiei Republicii Moldova, precum ar fi sectorul energetic, de exemplu, o oportunitate ar fi privatizarea rețelelor de nord ale Republicii Moldova. De asemenea – de ce nu? – în telecomunicații sau, bunăoară, în domeniul de furnizare a gazelor naturale, astfel încât să avem o mai mare competiție în domeniul furnizării gazelor naturale în Republica Moldova și acest sector să nu fie dominat de Moldovagaz.”
Europa Liberă: Ați amintit și de telecomunicații. Din 2019 și până astăzi se discută despre eliminarea roamingului. Mai rămâne actual subiectul acesta, mai are șanse să fie rezolvat, ca nu doar să li se promită oamenilor că, iată, cele două părți au această intenție, dar până la urmă să se întâmple acest lucru?
Victor Chirilă: „Eu cred că se va întâmpla și se va întâmpla pe parcursul acestui an. Nu pot să dau un termen când anume, pentru că nu depinde doar de autoritățile Republicii Moldova, de guvernele ambelor state, depinde foarte mult și de operatorii din domeniul telecomunicațiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Deci avem o piață liberalizată și acești operatori trebuie să caute un numitor comun asupra micșorării tarifelor. Se poartă discuții, în prezent se negociază un acord și sper foarte mult că vom reuși să negociem acest acord și – de ce nu? – să-l semnăm poate cu ocazia viitoarei ședințe a guvernelor. Dacă acest lucru va fi realizat, atunci probabil că de la semnarea acelui acord în termen de câteva luni cetățenii noștri vor putea să beneficieze de tarife europene, reduse, să spunem, la aceste servicii de telecomunicații pe viitor.”
Europa Liberă: Poate fi confirmată ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București?
Victor Chirilă: „Este preconizată pe parcursul lunii februarie, data concretă o vor anunța prim-miniștrii din România și Republica Moldova.”
Europa Liberă: În ultimul timp, șeful diplomației de la București, dl Aurescu, insistă foarte mult pe soluționarea conflictelor înghețate în imediata vecinătate a României, de aici reiese interesul pe care îl are România pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Cum ar putea să ajute mai mult România în identificarea unei soluții durabile pentru acest conflict?
Victor Chirilă: „România este membră a Uniunii Europene, Uniunea Europeană în calitate de observator face parte din formatul de negocieri „5+2”, dar, oricum, în calitate de observator vocea Uniunii Europene contează, mai ales că este deja și un finanțator important al măsurilor de încredere, și un partener important comercial și economic al regiunii transnistrene, este cea mai importantă piață de desfacere, după Republica Moldova, pentru regiunea transnistreană.”
UE este cea mai importantă piață de desfacere, după Republica Moldova, pentru regiunea transnistreană...
Europa Liberă: Mulți întrebau - cum s-a ajuns la această situație?
Victor Chirilă: „Știm foarte bine că datorită Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv de care regiunea transnistreană profită foarte bine, și acest lucru a fost posibil doar după ce Republica Moldova a semnat acest acord. Deci, datorită Republicii Moldova regiunea transnistreană profită de acest acord și are această șansă să-și exporte produsele pe această largă, extinsă piață economică.”
Europa Liberă: Eu de ce v-am adresat această întrebare? Pentru că deseori se trăgea concluzia că, absorbind mărfurile din regiunea transnistreană, ar însemna că susții indirect un regim secesionist la Tiraspol.
Victor Chirilă: „Noi ne propunem reintegrarea acestei regiuni în acest spațiu constituțional al Republicii Moldova, în regiunea transnistreană locuiesc câteva sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, practic majoritatea lor dețin pașapoartele Republicii Moldova, deci, Republica Moldova, autoritățile constituționale de la Chișinău au obligația morală să se îngrijească de bunăstarea lor economică și socială. Din păcate, având în vedere situația din regiunea transnistreană este greu să facem o delimitare între acest regim ilegal și cetățenii noștri. Noi trebuie să-i ajutăm, sunt alte măsuri pentru a impune o anumită presiune necesară asupra acestui regim pentru a se conforma legislației noastre și acordurilor internaționale pe care Republica Moldova le-a semnat și este parte a acestor acorduri.”
Europa Liberă: Cum ați defini Dvs. pe moment situația din această regiune, unde e situată și Republica Moldova, și România? După ce ați înmânat scrisorile de acreditare șefului statului român, ați spus că Republica Moldova și România trebuie să facă în așa fel încât parteneriatul strategic dintre cele două state să devină ireversibil, atât autoritățile de la București, cât și cele de la Chișinău trebuie să profite de contextul regional și să aplice în detaliu prevederile parteneriatului strategic dintre cele două state.
Victor Chirilă: „Mesajul meu este să valorificăm pe deplin foaia de parcurs pe care președinții, șefii noștri de state au semnat-o în luna noiembrie. Interconectarea noastră infrastructurală, fie că vorbim de sectorul energetic, fie că vorbim de rețelele de transport, fie că vorbim de infrastructura noastră vamală, fie că vorbim de economie, de sporirea volumelor comerciale – toate aceste lucruri vor face din parteneriatul nostru strategic piatra de temelie a integrării noastre europene. E clar pentru toată lumea că nu poate fi integrare europeană sau nu putem ajunge membri ai Uniunii Europene dacă nu suntem interconectați în toate domeniile cu România.
Nu poate fi integrare europeană dacă nu suntem interconectați în toate domeniile cu România...
Numai așa cred, având în vedere acel scepticism care există în unele capitale importante ale Uniunii Europene față de eventuala extindere înspre Est, numai așa vom putea acumula argumentele necesare și așii necesari pentru a determina acele capitale să înțeleagă că nu există altă cale decât integrarea deplină a Republicii Moldova – economică și politică – în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre asistența financiară pe care poate să o ofere în continuare România Republicii Moldova. S-a promis să fie renegociat acordul, ați putea să ne spuneți mai multe detalii?
Victor Chirilă: „Acordul se negociază și se află deja în faza de aprobare aici, la București, în instituțiile de resort care sunt avizate. Așteptăm cu nerăbdare ca acest acord să fie transmis la Chișinău, astfel încât să demarăm și noi procedurile investiționale, care iau timp, uneori nu e atât de rapid. Deci așteptăm acest acord, astfel încât să-l aprobăm și să-l avizăm în instituțiile noastre de la Chișinău, inclusiv cu implicarea parlamentului ca în cele din urmă să putem semna acest acord în cadrul ședinței comune a celor două guverne. De fapt, cred că acesta este și obiectivul major al acestei ședințe. Pe lângă multe alte acorduri, protocoale și memorandumuri pe care ne propunem să le semnăm în cadrul acestei ședințe, Acordul de asistență tehnică nerambursabilă este prioritar, este în prim-plan. Deci așteptăm cât de curând să obținem acest acord deja aprobat aici, la București, astfel încât să-l aprobăm și noi la Chișinău și să pregătim toate instrumentele necesare pentru semnare.”
Acordul de asistență tehnică nerambursabilă este în prim-plan...
Europa Liberă: În majoritatea localităților din Republica Moldova se cunoaște despre renovarea grădinițelor, despre renovarea școlilor, despre renovarea anumitor edificii culturale. Iată acum mai nou am înțeles că România este dispusă și are această disponibilitate să ajute Republica Moldova să îmbunătățească situația ce ține de canalizare, de apeducte. Și acest lucru cere bani, și nu bani puțini?
Victor Chirilă: „Vreau să revin la Acordul de asistență tehnică nerambursabilă. Mesajele care vin de la cel mai înalt nivel sugerează că acest acord va fi din nou în valoare de 100 de milioane de euro, sperăm foarte mult că anume așa va fi și cred că un astfel de acord și o astfel de asistență va transmite un mesaj puternic de susținere Republicii Moldova și cetățenilor săi, care așteaptă ca această asistență să fie folosită pentru proiecte strategice, pentru proiecte sociale cu impact asupra calității vieții cetățenilor noștri. V-ați referit la construcția unor apeducte care să unească cele două maluri ale Prutului, recent a fost făcut acest anunț că România a aprobat acel acord care a fost semnat în mai 2021, un acord de construire a unui apeduct care va trece din România pe sub Prut în partea Republicii Moldova. De acest apeduct vor beneficia patru raioane – Ungheni, Nisporeni, Fălești și Glodeni, patru orașe importante și peste 100 de comune, în total, 250 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova în urma construirii acestui apeduct vor avea acces la apă potabilă de calitate.”
Europa Liberă: Deja în spațiul public s-a anunțat că numărul celor care au obținut cetățenia României, au redobândit cetățenia este de aproape un milion, dar mulți cetățeni încă mai așteaptă și deplâng situația că totuși este foarte îngreunată această procedură de a redobândi cetățenia României. Se poate simplifica această procedură, de cine depinde?
Victor Chirilă: „Din discuțiile pe care le-am avut, acest proces lent care are loc în ultimul timp este cauzat de pandemia COVID, pandemia și-a pus amprenta și asupra rapidității acestui proces. În ceea ce ține de alte obstacole legislative, întrebările probabil că trebuie să fie adresate autorităților de la București.”
Europa Liberă: Dar în general, ce părere aveți despre acest număr mare de cetățeni care au și cetățenia României, pentru că unii politicieni spun că această cetățenie este mai mult cerută în scopul ca cetățenii din Republica Moldova să poată să-și găsească un loc sub soare în spațiul Uniunii Europene?
Victor Chirilă: „Eu nu pot să răspund pentru cetățenii noștri care este motivul care îi determină să solicite redobândirea cetățeniei României, eu știu că acești cetățeni contribuie la bunăstarea economică și socială a Republicii Moldova, a cetățenilor care rămân în Republica Moldova, fie că ei lucrează în România, fie că lucrează în Italia, Spania sau în alte state, în baza acestui pașaport, ei contribuie la bunăstarea și, într-un fel, își demonstrează solidaritatea cu cetățenii și rudele care au rămas în Republica Moldova. Deci, ei aduc o contribuție esențială, pozitivă, enormă, aș spune, la stabilitatea economică, socială, așa cum este ea, dar este o anumită stabilitate a Republicii Moldova. Și din acest punct de vedere cred că noi trebuie să-i aplaudăm. Plus la aceasta, acești cetățeni nu sunt doar ai României, sunt și cetățeni ai Republicii Moldova, dar și cetățeni ai Uniunii Europene. Mulți din ei, de exemplu, participă activ la viața comunităților locale din diferite state, fie că vorbim de Portugalia, avem exemple din Italia, din Spania, din alte state. Deci, ei își aduc contribuția în calitate de cetățeni europeni, în același timp cetățeni moldoveni, la bunăstarea și Uniunii Europene. Ei contribuie la o imagine mai bună a Republicii Moldova, a cetățenilor săi în Uniunea Europeană și în acest fel își aduc contribuția la integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Cred că numărul mare de cetățeni moldoveni cu cetățenie europeană va fi de asemenea un argument esențial pentru eventuala decizie de a integra deplin țara noastră în calitate de membru în Uniunea Europeană.”
Cred că numărul mare de cetățeni moldoveni cu cetățenie europeană va fi de asemenea un argument esențial...
Europa Liberă: Până în 2019, dar mai cu seamă în 2019, foarte multe primării din Republica Moldova s-au înfrățit cu primării din România. La nivelul administrației publice locale, aceste parteneriate ajută ca să fie rezolvate o parte din problemele cu care se confruntă cetățenii în localitățile lor. Acum se pune mare miză că anume ajutând administrația publică locală ar putea Republica Moldova mai ușor să aducă bunăstare și prosperitate în comune. Va fi continuat acest lucru?
Victor Chirilă: „Este îmbucurător și trebuie susținut acest proces de înfrățire, ceea ce ne dorim cu toții este ca aceste înfrățiri să nu rămână doar pe hârtie. Multe din ele pur și simplu nu ajung la elaborarea unor proiecte comune, proiecte care să fie finanțate, de exemplu, fie cu asistența Uniunii Europene, fie cu asistența României, dar acest regret, din păcate, l-am auzit de la oficialii din România. Și multe din aceste înfrățiri nu-și aduc roadele la care se așteaptă cetățenii și locuitorii din aceste localități. Deci, eu îndemn primarii să nu se oprească doar la semnarea unor acte de înfrățire, dar și la elaborarea unor proiecte comune, proiecte de care să beneficieze cetățenii noștri.”
Europa Liberă: Pentru că România repetă că rămâne a fi avocatul important al Republicii Moldova pe calea integrării europene, iată, acest statut, acest rol de avocat pe deplin este exercitat de către România?
Victor Chirilă: „Pe deplin! Eu cred că România mereu, indiferent de evoluțiile politice de la Chișinău, mereu ne-a susținut, a fost alături de noi la Bruxelles și în alte capitale europene. Chiar și la reuniunea ambasadorilor cu președintele României, Klaus Iohannis, dl Iohannis a reiterat susținerea necondiționată pentru Republica Moldova pe calea integrării europene, a vorbit despre acest lucru în contextul necesității ca Uniunea Europeană să extindă aria de prosperitate, de democrație și securitate dincolo de actualele hotare, ceea ce înseamnă să nu se oprească pe Prut. Și a vorbit despre Republica Moldova anume în acest context, și a reiterat susținerea sa personală, dar și a autorităților din România pentru viitoarele reforme, pentru proiectele care urmează să fie implementate între statele noastre, dar și pentru soluționarea inclusiv a crizei energetice cu care se confruntă Republica Moldova și a conflictului transnistrean pe o cale pașnică, într-un mod durabil și cu respectarea dreptului internațional, ceea ce presupune, în primul rând, respectarea integrității noastre teritoriale, a dreptului nostru de a ne decide soarta, de a ne alege partenerii, de a ne decide politica noastră externă, de a ne alege aliații, fie că vorbim de Uniunea Europeană, fie că vorbim de aliații noștri din România. Și România mereu a fost și este cu noi. Sigur că dacă vorbim, de exemplu, despre asistența financiară pe care ne-o acordă România, condiționalitățile pe care le-a anunțat, de exemplu, anul trecut România sunt aceleași condiționalități pe care le enunță Uniunea Europeană – să promovăm reformele democratice, să combatem corupția, să avem o guvernanță mai bună, conform standardelor europene și desigur să nu uităm că parteneriatul strategic care ne leagă are la fundament o identitate comună, o limbă comună, o cultură comună, o istorie comună. Și acest lucru trebuie consolidat, fără acest fundament sigur că parteneriatul strategic va șchiopăta și integrarea noastră europeană la fel.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. ați spus un sprijini necondiționat pe calea integrării, dar o asistență financiară condiționată de implementarea reformelor, condiții rămân?
Victor Chirilă: „Condițiile sunt aceleași cu ale Uniunii Europene. România este membră a Uniunii Europene, ea nu poate face abstracție de condiționalitățile care sunt în Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Și care au devenit angajamente pentru statul Republica Moldova.
Victor Chirilă: „Da, sunt angajamente. Exact aceleași condiționalități, atunci când vine vorba de asistența financiară, le cere și România.”
Europa Liberă: Să mai amintim doar că există și foarte multe proiecte care țin de domeniul educației, de domeniul culturii. În ultimul timp, foarte mult se pare că se discută și despre protecția socială a cetățenilor care vin să muncească în România, pentru că unii antreprenori își transferă afacerile în România, dar și mulți tineri care cred că acolo totuși condițiile de viață sunt un pic mai bune, ei aleg România.
Cultura nu este uitată și de asemenea vom acorda suficientă atenție acestui domeniu...
Victor Chirilă: „Suntem într-o lume globalizată, cetățenii noștri au posibilitatea să circule liber acum, fie în baza pașaportului european, românesc, fie în baza pașaportului biometric al Republicii Moldova. Deci, ei acum au șansa să aleagă unde să învețe, să-și continue studiile, unde să lucreze, unde să locuiască. Sigur că acest subiect se află în atenția noastră, contactele pe care ni le propun cetățenii noștri aici vom aborda aceste subiecte și vă asigur că la ambasada noastră, la echipa pe care o reprezint cetățenii noștri vor găsi un sprijin important pentru ca acele doleanțe legate de protecția socială să fie aduse la cunoștința autorităților din România și soluționate într-un viitor apropiat. Ce ține de cultură, vă asigur că există foarte multe proiecte, bine, noi nu le putem monitoriza pe toate, dar legăturile sunt dinamice. Ministrul culturii urma să vină săptămâna aceasta la București, dar iarăși din cauza pandemiei care a afectat și anumiți membri ai delegației s-a amânat această vizită, dar ea va avea loc, sunt trasate mai multe acțiuni comune pentru acest an și de asemenea urmează să fie semnat și un protocol de colaborare între cele două ministere. Săptămâna aceasta, bunăoară, la București se va afla Teatrul Național „Mihai Eminescu” de la Chișinău, preconizăm expoziții de artă, de pictură să organizăm aici, la București. Deci vă asigur că cultura nu este uitată și de asemenea vom acorda suficientă atenție acestui domeniu, care, repet, este la fel foarte important, ca și energia, ca și transportul, ca și economia.”
