Cel mai recent raport „Națiuni în Tranziție” al organizației Freedom House arată că R. Moldova este în continuare o țară cu „regim hibrid” și probleme cronice sau acutizate de democrație. Cercetătorul media și autorul raportului pentru R. Moldova, Victor Gotișan, anticipează că anul 2021 va fi unul crucial pentru democrația din R. Moldova, în special datorită scrutinului parlamentar anticipat din 11 iulie. De fapt, în ultimii doi ani, Republica Moldova obține același punctaj (35 din 100) în topul țărilor analizate de Freedom House. Unii ar spune că stagnarea este mai bună decât retrogradarea. Cercetătorul media Victor Gotișan este însă de altă părere.
Victor Gotișan: „Concluzia este că suntem stabili ca și țară, ca și democrație, dar, dacă e să lăsăm la o parte gluma și ironia, atunci rămânerea pe același loc în clasament nu înseamnă nicidecum stabilitate, ci stagnare, așa cum ați menționat. În timp ce unele țări fac progrese, Republica Moldova își stabilește drept obiectiv nu să avanseze în calea reformelor, ci să nu piardă ce a avut, cum spuneați, acum un an sau doi.
O societate care nu avansează pe calea reformelor, nu face altceva decât să regreseze...
Așa-numita stabilitate, cum s-au grăbit mulți s-o laude, eu aș cataloga-o ca un regres în acest caz, or, cum menționează raportul despre care discutăm, situația din ultimii ani din Republica Moldova nu este altceva decât un fel de turbulență continuă, iar noi, probabil, majoritatea din această țară, de fapt, nu înțelegem ce se petrece și unde ne aflăm. Deci, ca să revin, o societate care nu avansează pe calea reformelor, nu face altceva decât să regreseze, pentru că în procesul de dezvoltare nu ai cum sta pe loc, fie avansezi, fie regresezi. De asemenea, astfel de topuri, rapoarte sau scoruri trebuie analizate în context regional, când o țară avansează sau stagnează, ea avansează sau stagnează față de o altă țară. Noi am stagnat, chiar dacă am rămas cu același scor ca în 2019, iar raportul menționează asta; am stagnat, mai ales dacă citim atent și vedem cât de critic este textul din acest raport la toate capitolele sale și prin faptul că menționează clar și expres că reforme concrete pe cei 7 indicatori de bază în 2020 nu au fost făcute și aici îi putem aminti: guvernarea și administrarea centrală și situația politică, procesul electoral, mass-media, societatea civilă, guvernarea locală și administrația publică locală, justiția și lupta anticorupție.”
Europa Liberă: Republica Moldova este în continuare o țară cu regim hibrid și probleme cronice de democrație. Dacă ar fi să le explicăm ascultătorilor, ce înseamnă, de fapt, un regim hibrid și ce spune acest termen despre țara căreia îi este atribuit?
Victor Gotișan: „Țările cu regim hibrid, așa cum le califică Freedom House, sunt așa-numitele democrații electorale, care îndeplinesc doar standardele minime ale unei democrații adevărate. Deci, instituțiile statului de obicei în astfel de țări sunt fragile, iar funcționalitatea lor este foarte redusă și există provocări mari în ceea ce privește protecția, de exemplu, a drepturilor omului, a libertăților civile și de obicei justiția nu este independentă. De asemenea, posibilitatea ca aceste țări, am în vedere țările cu regim hibrid, să devină democrații liberale în adevăratul sens al cuvântului este una minimă, cel puțin în viitorul apropiat. Un regim hibrid spune că alegerile în astfel de țări sunt mai mult sau mai puțin competitive, dar în campaniile electorale se pot înregistra nereguli substanțiale ce pot împiedica să fie numite aceste alegeri libere și corecte, implicit poate exista presiune și intimidare din partea guvernării în adresa partidelor politice, de opoziție în mare parte. Societatea civilă este independentă în astfel de țări și în creștere, iar drepturile de întrunire și asociere sunt, în general, protejate, totuși atacurile în adresa acestui sector și în adresa organizațiilor civile sunt foarte dese, mai ales din partea instituțiilor de stat și a politicienilor. Sectorul media în astfel de țări este relativ independent și divers, dar predomină interesele speciale, atât politice, cât și economice, care de obicei sunt exercitate de proprietar, în cazul nostru, politicieni și oligarhi asupra politicilor editoriale ale instituțiilor media, care nu duce la altceva decât la o autocenzură a jurnaliștilor. De asemenea, guvernarea locală în astfel de țări este foarte slabă și dependentă de cea centrală, justiția nu este independentă și nu-și face corect treaba, iar corupția este foarte răspândită și prezintă un impediment major, de fapt, pentru dezvoltarea țării, inclusiv eforturile în lupta anticorupție sunt minime sau mimate și inconsistente. Deci, dacă ar fi să suprapunem tot ceea ce am spus mai sus, adică calificativele și situația în toate domeniile despre ce este un regim hibrid, putem spune că avem o radiografie aproape perfectă a ceea ce avem la momentul de față în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, ați analizat un an în care guvernarea de la Chișinău a fost pusă la grea încercare din cauza pandemiei de COVID-19, și nu doar guvernarea de la Chișinău. Dacă totuși ar fi să enumerați câteva lecții la care ar trebui autoritățile moldovene să atragă atenția de pe urma modului în care au gestionat această pandemie, care ar fi acestea?
Victor Gotișan: „Prima și cea mai importantă lecție pe care trebuie s-o învețe autoritățile din Republica Moldova atât cele locale, cât, mai ales, cele centrale este să înceapă să comunice deschis, corect la timp și în timp. Eu, de exemplu, în 2020 nu am văzut ca instituțiile oficiale să facă asta. Am avut niște autorități care, practic, au vorbit fiecare pe limba lui în mesaje și idei diferite. A fost o disonanță, probabil totală, care a transmis societății nu altceva decât confuzie, o confuzie de care, cred eu, avem cel mai puțin nevoie în astfel de vremuri complicate, pandemice. În al doilea rând, guvernarea ar trebui să înțeleagă că a ascunde faptele, informația sau a încerca să-i amăgești pe oameni cu niște promisiuni nu este cea mai bună soluție. Oamenii nu pot fi mințiți la nesfârșit, îți merge o dată, îți merge de două ori, apoi ei încep să se prindă și te taxează. Și am avut aici rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, când Maia Sandu l-a bătut practic pe candidatul socialiștilor, Igor Dodon, care și-a construit campania, de fapt, pe dezinformare și atacuri împotriva contracandidatei, utilizând un limbaj agresiv, chiar la limita suburbană. În al treilea rând, guvernarea trebuie să nu politizeze subiectele ce țin de sănătate și astfel de crize pandemice, pentru că nu este o abordare tocmai corectă. Mă refer aici la faptul cum a încercat guvernarea socialistă să estompeze sau să diminueze importanța suportului oferit de Vest, Uniunea Europeană, România, în special, în lupta cu pandemia, pe de o parte asta am avut și acum au încercat să amplifice informația despre ajutorul venit din Est sau din Rusia și Turcia. Această politizare, după părerea mea, a fost o tactică absolut, totalmente greșită.
În al patrulea rând, guvernarea nu a înțeles că mass-media, dar și Biserica sau alte instituții pot fi aliate, pe care poți să încerci să mizezi într-o luptă cu o astfel de pandemie. Ce a încercat să facă însă guvernarea, a fost în primul caz, adică în cazul media, să o limiteze și mai mult în procesul de informare, ne amintim aici de vestitele hotărâri de majorare a perioadei de oferire a informației publice pentru media de până la 45 de zile sau decizia CA, prin care obliga instituțiile audiovizuale să intervieveze și să publice doar opinii ale oficialilor pe marginea pandemiei de COVID. Ce ține de a doua instituție, Biserica, atunci, pe de o parte, statul nu a încercat în niciun fel s-o implice în combaterea pandemiei, dar pe de altă parte i-a permis oarecum tacit acesteia să prolifice și să amplifice dezinformarea și știrile false, inclusiv să ignore normele sanitare și epidemiologice impuse de comisia specială. Și în al cincilea rând a fost lipsa unui ajutor și facilități fiscale reale și a unui plan de ajutorare a afacerilor mici și mijlocii, mai ales pentru sectoarele care au avut de suferit cel mai mult și au fost lovite de această pandemie. Mă refer aici la servicii, turism, HoReCa. Da, trebuie să admitem că Republica Moldova nu a mai trecut prin astfel de situații, cel puțin în istoria modernă, însă guvernul nu a făcut nimic în acest sens. Cel puțin trebuia să se străduie să comunice mai strâns cu reprezentanții sectoarelor menționate mai sus sau să le ofere ajutor la o primă etapă a pandemiei.”
Europa Liberă: Apropo, vorbind de dezinformare, în 2020, pentru prima dată am auzit și am utilizat termenul de infodemie. Și da, Republica Moldova este singura țară în care dezinformarea s-a răspândit și se răspândește mai rapid decât informația corectă, dar, pe de altă parte, în toată această perioadă primele persoane în stat făceau declarații, aveau un comportament care până la urmă inducea în eroare opinia publică și ați observat și Dvs. mai devreme, și ne amintim de politicieni care mergeau prin școli fără mască, de scrisoarea Mitropoliei Moldovei, care constata, la începutul pandemiei, că tehnologia 5G ar fi stat la baza noului coronavirus și îndemnau oamenii să nu se vaccineze, apropo, la acel moment încă nu era elaborat vaccinul, spunând că astfel se introduce în corpul uman un nanoprocesor. Dvs. aveți o explicație pentru acest fel de comportament?
Nivelul de dezinformare și manipulare a ajuns la cote maxime...
Victor Gotișan: „Am să le iau pe rând. Da, nivelul de dezinformare și manipulare în anul 2020 a ajuns, probabil, la cote maxime. Rapoartele internaționale au plasat Republica Moldova și au calificat-o drept una din cele mai sensibile și vulnerabile țări din Europa în ceea ce privește dezinformarea și știrile false care au venit și vin în mare parte din Est. Contextul pandemiei de COVID-19 a catalizat acest proces, dar pe mine, de fapt, nu m-a mirat acest lucru, consider că oarecum e firesc să avem această situație, fiindcă avem niște actori-instrumente care contribuie la proliferarea acestei infodemii. Mă refer aici la un sector media dominat de contentul produs de media de la Kremlin, de o Biserică Ortodoxă care se bucură de cea mai mare popularitate la noi, care e ancorată și e parte a patrimoniului Patriarhiei Ruse și avem la guvernare un fel de partid proxy, care este susținut și controlat de Kremlin direct, nu este niciun secret. Mai mult decât atât, avem niște politicieni care, cum spuneați Dvs., singuri proliferează dezinformarea, și nu că lansează știri false, ci ei lansează campanii de dezinformare concertate în acest sens. Și mai avem niște instituții de reglementare în domeniu, mă refer aici la Consiliul Audiovizualului, dar și la cele care au dreptul de protejare a spațiului informațional, și aici pot numi SIS-ul, care fac prea puțin în acest sens, ca să nu spun că chiar nimic nu fac, de fapt. Întrebați de comportament și cum se explică acesta? Păi, pur și simplu, cei cu pâinea și cuțitul din țara asta nu fac nimic în acest sens și nu vor să facă pentru că sunt comozi și fac jocul celor care i-au numit în funcții, adică al partidelor sau al partidului de guvernare. Nu se face nimic, de asemenea, din considerentul că instituțiile responsabile nu știu și nu au capacități să ne apere împotriva dezinformării și a infodemiei. Mai mult decât atât, acestea nici nu vor să recunoască faptul acesta și să apeleze la expertiza și la suportul celor care pot face aceasta și știu cum s-o facă. Mă refer aici la ONG-urile din domeniu. Eu, de exemplu, mă întreb de multe ori – de ce nu este taxat comportamentul Bisericii în acest sens? Și răspunsul la fel de simplu este că nimeni nu vrea să se pună cu această instituție, pentru că se tem de ea, iar lupta împotriva ei te poate costa ratingul în sondajele politice, ceea ce este o abordare total greșită, Biserica trebuie taxată la fel ca și toate alte instituții care greșesc în țara asta, altfel avem un fel de instituție paralelă cu statul care are propria agendă și își promovează propriile interese și de multe ori acestea sunt interesele altui stat, ceea ce este foarte, foarte periculos pentru securitatea țării noastre.”
Europa Liberă: Victor, putem spune că suntem în pragul unei noi campanii electorale, mă refer la anticipatele din 11 iulie. După felul în care se comportă cei mai importanți actori politici, ce campanie anticipați?
Victor Gotișan: „În primul rând, se prevede, cred eu, o campanie electorală, cel puțin, la fel de murdară ca și cele trecute. Bunăoară, unele partide și politicieni vor da totul pentru a se asigura că rămân la guvernare, altfel ei își dau seama că vor risca cu capul, adică figurat vorbind, am în vedere de că sunt pasibili de procese penale, ei știu asta, iar pierderea imunității parlamentare sau politice de obicei duce la asta. Deci, mișcările tectonice, după cum ați văzut în ultimele zile, în politica din Republica Moldova au început deja și cum am putut vedea după evenimentele de pe scena politică din ultimele zile s-au început deja – crearea de blocuri electorale, surprinzătoarea apariție a unor personalități integre alături de liderii unor partide care ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește integritatea lor. Sau deshumarea politică, să spunem așa, figurat vorbind, a unor politicieni care au fost dați uitării demult. Deci, chiar cred că ne așteaptă o campanie electorală destul de murdară și de fiecare dată în ajunul campaniei electorale când spuneam noi anterior că nu se poate mai rău, probabil că ne vom convinge și de această dată că este loc de mai rău și de mai multă defăimare, dezinformare, atacuri sub centură și diabolizarea contracandidaților. Ceea ce însă mă bucură este că, odată cu această campanie electorală, cel mai probabil vom scăpa definitiv de elementul ăsta geopolitic care era anterior și a fost speculat la greu până în 2019. Pe de altă parte, cred că va apărea în avanscenă o nouă sperietoare și ea deja a început să-și facă loc, și anume unionismul, pe care vor specula foarte mult cei de stânga, practic, ofensiva în acest sens deja a apărut dacă vedem ultimele declarații ale liderului PSRM.”
Europa Liberă: Dar de ce spuneți că factorul geopolitic nu mai este atât de prezent în discursul politicienilor moldoveni?
Oamenii s-au prins că asta este o sperietoare falsă...
Victor Gotișan: „Cum spuneam, în trecut Republica Moldova a fost prezentată oamenilor de către politicieni drept un fel de câmp de luptă dintre Est și Vest, dintre Rusia și Uniunea Europeană. Între timp, însă, oamenii s-au prins că asta este o sperietoare falsă și că nu e nici pe departe vorba de o ciocnire a Vestului cu Estul. Deci, electoratul oarecum începe să conștientizeze că e nevoie de politicieni și guvernanți care să le rezolve problemele, să le livreze reforme și să le facă viața mult mai bună, dar nu de populiști. Sincer vorbind, oamenii deja au început a gândi critic și rațional unele lucruri, deci pe ei deja începe să-i intereseze cum și ce vor mânca mâine, pe ce drumuri vor merge peste o săptămână sau ce sistem social și medical vor avea când vor fi aleșii înaintați în funcții, dar nu discuții care dezbină, despre limbile vorbite, despre trecutul speculat de politicieni sau altele din astea, dar asta e numai de bine, ceea ce înseamnă că noi, de fapt, începem să ne maturizăm ca societate și ca stat. E adevărat că această maturizare are loc destul de încet, dar trebuie să înțelegem că democratizarea unei societăți este un proces care, vrem, nu vrem, e atins. Și da, tot binele urmează, eu sunt sigur de asta.”
