Într-un nou raport despre starea democrației în țările în tranziție, organizația Freedom House trage un semnal de alarmă în legătură cu un „derapajul antidemocratic” în Europa și Asia, spunând că mai mulți lideri aleși subminează instituțiile democratice pentru a se menține la putere. Raportul dat publicității astăzi de organizația cu sediul la Washington cuprinde 29 de țări, de la Cehia la Kazahstan. În el se mai spune că, în majoritatea acestor țări, starea democrației este mai rea decât cu un deceniu în urmă, iar în țări ca R. Moldova, problemele democrației fie s-au acutizat, fie au devenit cronice.
Raportul „Națiuni în tranziție” al organizației neguvernamentale din Statele Unite „Freedom House” constată că în 2020 atacurile asupra instituțiilor democratice s-au răspândit mai rapid ca niciodată în țări din Europa centrală și de est. Iar faptul că marile democrații au gestionat mai greu pandemia de COVID-19 a „dat apă la moară” celor interesați să alimenteze dezamăgirea față de guvernările democratice.
Potrivit analizei „Națiuni în tranziție”, două state din regiune, membre ale Uniunii Europene – Polonia și Ungaria, au înregistrat cel mai mare regres în ultimul deceniu. Ungaria a ajuns în categoria țărilor cu un regim în tranziție, iar Polonia este „o democrație semiconsolidată”. Partidele aflate la guvernare la Budapesta și Varșovia par să se imite reciproc în decizii care au scopul să slăbească independența justiției, a presei, a sectorului asociativ și a grupurilor vulnerabile.
Aprofundarea autocrației în Eurasia
Cercetătorii care au elaborat raportul Freedom House „Națiuni în tranziție” au ajuns la concluzia că răspândirea ideilor antidemocratice nu reprezintă un fenomen nou pentru țările din vecinătate Federației Ruse. În ultimul deceniu, s-a observat o proliferare a legilor ce obligă ONG-urile să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc fonduri din străinătate. În consecință, mai multe organizații neguvernamentale s-au văzut silite să-și întrerupă activitatea. De asemenea, guvernele multe state din regiune, printre care și Belarus, utilizează normele privind extremismul și antiterorismul pentru a reduce la tăcere adversarii politici și creează organizații „marionetă” care au menirea să legitimeze regimurile autoritare și să le afirme suveranitatea.
Pentru prima dată în istoria raportului, scorul Rusiei în dreptul indicatorului privind guvernarea democratică a coborît, reflectând astfel controlul absolut al președintelui Vladimir Putin, după referendumul constituțional din 2020, care îi permite o păstrare nelimitată a puterii și întărește eforturile „sale vicioase de a reduce la tăcere vocile disidente”. „Tentativa de asasinare a opozantului Aleksei Navalnîi în 2020 și încarcerarea sa într-o colonie penitenciară reprezintă cea mai proeminentă demonstrație a cruzimii regimului de la Kremlin”, se arată în raport.
R. Moldova: reformele pierd din elan
În analiza „Națiunilor în tranziție”, Republica Moldova este plasată pe locul 20 în clasamentul a 29 de state din fostul spațiu sovietic, Europa centrală și de Est. Este în continuare o țară cu „regim hibrid” și probleme cronice sau acutizate de democrație. În top, este precedată de Ucraina și Georgia.
Alegerea Maiei Sandu, la finele lui 2020, în funcția de președintă a trezit speranțe pentru schimbare, dar încercările sale de a depăși ostilitățile în Parlament, au dus la lupte politice prelungite, care ar putea compromite reformele democratice lansate în ultimii ani. Cercetătorul media Victor Gotișan, autorul secțiunii pentru R. Moldova din raportul „Națiuni în tranziție” spune că țara a rămas pe aceeași poziție ca și anul trecut. Asta nu înseamnă însă că lucrurile se îndreaptă într-o direcție corectă.
„Este într-o stabilitate, dar e vorba de o stabilitate între ghilimele pentru că țara nu a avansat la niciunul din cei șapte indicatori de bază ai raportului. Aici mă refer la lupta anticorupție, reformarea justiției, administrația locală, administrația centrală, mass-media și societatea civilă. Deci, aceasta arată că țara nu a progresat în cazul reformelor pentru a avansa în rating.”
Pandemia poate să aprofundeze criza
În 2020, situația din presa a continuat să se înrăutățească, observă Victor Gotișan. Deși mass-media din R. Moldova este diversă, breasla rămâne extrem de polarizată, fiind influențată excesiv de politicieni și oligarhi. Victoria Maiei Sandu la prezidențialele din anul trecut a „deschis ușa” unei resetări a politicii interne moldovene și unei noi abordări în politica externă, autoritățile de la Chișinău reușind să restabilească relațiile cu țările vecine – România și Ucraina. De partea cealaltă, atrage atenția cercetătorul media Victor Gotișan, consecințele pandemiei de COVID-19 ar putea să aprofundeze criza din R. Moldova:
„În primul rând, va fi un an în care R. Moldova va trebui să demonstreze că poate să facă față economic, în primul rând, undei crize care a început în 2020. Tare mi-i frică însă că acest lucru s-ar putea să nu se întâmple atâta timp cât nu avem un cabinet de miniștri cu drepturi depline și eu sunt oarecum sigur că până în toamnă nu vom avea un executiv. Acest lucru va adânci criza inclusiv economic, politic și social în R. Moldova.”
Cercetătorul Victor Gotișan susține că blocajul politic prin care trece actualul parlament afectează în mod direct bunăstarea populației. Iată de ce, felul în care vor evolua negocierile politice vor fi decisive pentru drumul spre care se va îndrepta democrația din R. Moldova.
