În această săptămână, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu a efectuat o vizită de lucru la Moscova, la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov. Vicepremierul a spus că a avut discuții constructive, mentionând cooperarea în domeniul energetic, economic și dosarul transnistrean. Ce ține de trupele rusești din stânga Nistrului, el a precizat ca poziția Republicii Moldova rămâne aceeași, ca ele să fie evacuate. El a mai declarat că a acordat o atenție deosebită subiectului facilitării exporturilor produselor moldovenești pe piața rusă. Politologul Victor Josu, stabilit de mai mulți ani la Moscova, face bilanțul acestei vizite.
Victor Josu: „Astăzi, în perioada guvernării PAS, Federația Rusă nu se află printre prioritățile politicii externe a Republicii Moldova. Prioritare pentru Chișinău sunt relațiile cu Occidentul, Statele Unite, Uniunea Europeană, Germania, Franța, tradițional, cu România. Nu zic acum că e bine sau nu este bine o asemenea orientare excesivă spre Occident, constat o situație de fapt. Aceasta, pe de o parte, pe de altă parte, nici Republica Moldova nu se regăsește pe agenda priorităților diplomației ruse. Pentru Kremlin există în raport cu Republica Moldova câteva, nu aș zice că-s chiar puncte nevralgice, ci mai degrabă, cum se exprimă în ultima vreme președintele rus Putin, nu referitor la Republica Moldova se exprimă, la alte probleme de politică externă rusă, mai degrabă câteva linii roșii, peste care, în opinia Moscovei, Chișinăul nu trebuie să încalce.
Acest lucru, iată, lipsa reciprocă de interes prioritar, l-a demonstrat și recenta vizită a ministrului de externe moldovean Nicu Popescu la Moscova, precum îl demonstrează și alte exemple, dar vreau să mă opresc puțin la această vizită. Din start, încă până la efectuarea ei, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a făcut o declarație pentru mass-media în care a schițat câteva puncte, ce așteaptă rușii de la vizita ministrului Popescu. S-a pus accentul pe: impulsionarea interacțiunii dintre cele două instituții diplomatice, rusă și moldovenească, pe relațiile economico-comerciale, pe reluarea activității comisiei interguvernamentale, în plus, s-a menționat și de astă dată ca și de multe alte dăți până acum, importanța pentru Rusia a faptului ca Republica Moldova să-și mențină statutul de țară neutră, adică să nu adere la NATO, și s-a pomenit despre necesitatea reglementării conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Dle Josu, dar aici totuși apare o nuanță destul de delicată - șeful diplomației ruse Serghei Lavrov insistă pe păstrarea neutralității Republicii Moldova, dar există o singură țară care o încalcă și asta e Federația Rusă, n-o respectă.
Victor Josu: „Bine, dânșii știți la ce fac referință. Fac referință la Acordul din 1992...”
Europa Liberă: Dar este și Acordul de la Istanbul...
Victor Josu: „Sunt o sumedenie de chestii, dar...”
Europa Liberă: Federația Rusă totuși s-a angajat, s-a obligat să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova?
Victor Josu: „Ei spun așa, că da, ne vom retrage, dar când va fi soluționat conflictul transnistrean. Păi este o formulă, mă rog, cu sincronizarea, de mulți-mulți ani știm de lucrul acesta și nu se schimbă nimic în această situație.”
Europa Liberă: Dar chiar ei spun despre ei că sunt mediatori, că sunt garanți în procesul de negocieri „5+2” și atunci, ce rol joacă Federația Rusă în reglementarea transnistreană, dacă ei îi spun Chișinăul că atunci când vă veți înțelege cu Tiraspolul și o să decideți care va fi reglementarea transnistreană, atunci noi retragem armata?
Victor Josu: „Federației Ruse îi convine situația care se menține de mulți, mulți ani, dar revin totuși la vizită un pic, fiindcă m-am uitat și în declarația pe care au semnat-o cei doi miniștri, deja în rezultatul vizitei. Iarăși se repetă un șir de teze generale, cum zic diplomații, de interes comun, despre dezvoltarea dialogului bilateral, despre necesitatea punerii accentului pe pragmatism, apropo, rușii au început să-l pună încă pe timpul președinției lui Igor Dodon. Îndată după trecerea lui Dmitri Kozak din guvern în administrația prezidențială și preluarea coordonării politicii ruse în spațiul post-sovietic, dânsul răspunde de întreg spațiul post-sovietic. Și s-a semnat chiar și un plan de consultări dintre cele două ministere de externe, adică este vorba de niște chestii de rutină pentru ei, nimic extraordinar și, de fapt, și pentru noi tot e rutină. Da, s-a pomenit și despre o eventuală întâlnire dintre președinta Maia Sandu și președintele Vladimir Putin. Serghei Lavrov la conferința de presă a celor doi miniștri, îndată după întrevederea cu Nicu Popescu, s-a exprimat în felul următor: pentru ca ea să aibă loc, trebuie să se acumuleze un conținut pozitiv.
Putin în cuvântarea sa, în care s-a referit la foarte probleme, nu a pomenit un cuvânt de Republica Moldova
Dânsul s-a exprimat încă mai evaziv: un pozitiv consistent, nu știu cum. Adică a recurs la o formulă diplomatică pe care fiecare o înțelege cum dorește. Oricum este clar că într-un viitor cât de cât previzibil o asemenea întâlnire la nivel înalt, adică o vizită oficială a dnei Sandu la Moscova nu se dorește nici de către ruși și, bănuiesc, nici de către echipa președintei Republicii Moldova, fiindcă cu ce să se ducă ea la această vizită? Și aș putea adăuga încă două detalii de ultimă vreme, care denotă lipsa de importanță a Moldovei pentru Rusia. Iată, chiar în aceeași zi când s-a desfășurat întâlnirea dintre cei doi miniștri, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus Maria Zaharova a făcut un briefing și în cadrul lui dânsa s-a referit la vreo 20 de probleme de pe agenda priorităților diplomației ruse, a pomenit și despre recentele întâlniri ale dlui Lavrov cu miniștrii de externe ai Uzbekistanului, Suediei, Libanului, dar nu a spus niciun cuvânt despre întâlnirea cu dl Popescu. Și acesta tot este un gest. Și nici la Colegiul lărgit al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Putin în cuvântarea sa, în care s-a referit la foarte probleme, nu a pomenit un cuvânt de Republica Moldova. Și eu îmi pun întrebarea: de ce rușilor le-a trebuit această vizită, care s-a desfășurat la invitația ministrului Lavrov? Oare numai din cauză că dânsul, după cum a dat de înțeles la această conferință de presă, a vrut să-l aibă în ospeție pe ministrul Popescu, după ce acesta a fost numit în funcție? În opinia mea, adevăratul motiv al acestei vizite a constat în marcarea pentru actuala guvernare pro-occidentală de la Chișinău a câtorva linii roșii, despre care am pomenit mai sus. Este vorba de neaderarea la NATO, de respectarea intereselor companiilor energetice ruse, care au businessul lor în Republica Moldova, este vorba de Gazprom și de Centrala de la Cuciurgan, companii care, de fapt, deja și-au protejat interesele prin semnarea unor acorduri convenabile lor, dar mai puțin convenabile nouă și este vorba despre un statut special pentru Transnistria, iarăși, fie și, cum zic dânșii, în componența Republicii Moldova.
Rușii de fiecare dată subliniază acest aspect, dar foarte special statut. Dar trebuie să ținem cont de faptul că Moscova de fiece dată când pomenește de Transnistria, în realitate are în vedere nu atât acest statut, azi foarte și foarte ipotetic, care statut nimeni nu știe când și în ce formă va fi adoptat, se are în vedere păstrarea în zonă a actualului format de pacificare. Iată care este scopul. Pentru Kremlin, și noi de mulți ani observăm lucrul acesta, este important să se poziționeze în toate conflictele din spațiul post-sovietic în rol de pacificator, fiindcă aceasta ține nu doar de imagine, deși pentru politicianul Vladimir Putin propria imagine în ochii lui este foarte importantă și, în primul rând, posibilitatea de a controla situația din toate zonele de conflict. Este o parte componentă a strategiei de securitate a Federației Ruse acel rol de pacificator în raport cu spațiul menționat.”
Europa Liberă: Moscova s-a împăcat cu gândul că este ireversibilă integrarea europeană a Republicii Moldova și că cei de la putere vor face tot ce le stă în puteri ca să continue acest parcurs?
Victor Josu: „Păi, acest lucru este spus și în declarație, în prima și într-a doua se dă de înțeles că, da, ținând cont de orientarea pro-europeană, pro-occidentală a Republicii Moldova, totuși să nu fie trecute aceste linii roșii, dar chestia asta s-a știut. Cum să vă spun? Ea s-a știut și până la această vizită a dlui Popescu, pur și simplu, eu cred că diplomația rusă a avut nevoie și a făcut această invitație anume ca încă o dată să accentueze aceste chestii.”
Europa Liberă: Cooperarea comercial-economică va putea fi îmbunătățită? Va putea Federația Rusă să renunțe la restricțiile pe care le-a impus Republicii Moldova pentru exportul mărfurilor moldovenești pe piața rusă?
Victor Josu: „Asta deja ține de faptul cum vor ști să negocieze. Ei ce spun acum? Ei spun că lucrul acesta să-l discute comisia interguvernamentală în frunte, pe de o parte, mi se pare că îi Patrușev, ministrul agriculturii, și de la noi îi dl Spînu.”
Europa Liberă: Și deja s-a anunțat că la începutul anului viitor va avea loc o ședință comună interguvernamentală, unde se vor discuta problemele economice.
Victor Josu: „Vom vedea ce agendă mai la concret va fi spusă acolo, ce și cum. Pentru mine este clar ce vrea Rusia de la Republica Moldova și eu am spus aceste lucruri. Dar ce vrea Republica Moldova de la Rusia, ținându-se cont anume de ceea ce am menționat la început, că, de fapt Federația Rusă nu se află printre prioritățile politicii externe a Maiei Sandu și a echipei sale, fiindcă nici măcar ambasador la Moscova nu avem deja de multe luni și nu văd ca această lipsă se deranjeze pe cineva? Dar ceea ce văd eu deocamdată, și nu doar în raport cu tema abordată, și nu doar în raport cu politica externă, mie nu-mi insuflă optimism chiar ceea ce văd la noi, la Chișinău. O spuneam și mai înainte, nici guvernările noastre precedente nu-mi insuflau optimism, dar acelea erau din alte considerente, acolo era prea mult interes personal, erau interese meschine, acum însă din ceea ce văd în prezent mi se creează impresia că guvernarea PAS în frunte cu dna Sandu trăiește și face politică într-o lume și într-o realitate paralelă. Da, dna președintă vorbește și dânsa despre necesitatea pragmatismului în relațiile cu Rusia, dar ceea ce văd, ca să mă exprim așa, mai delicat, eu văd un soi de idealism politic, văd niște fobii geopolitice, văd lipsă de strategie, văd ce vrei, numai nu pragmatism și nu realism politic, deocamdată, cel puțin.”
Europa Liberă: Cooperarea moldo-rusă poate să cunoască mai multe coborâșuri sau să se mențină și chiar să înregistreze urcușuri?
Deocamdată-s numai vorbe
Victor Josu: „Rușii doar dau și alte semnale. Iată, recent a vorbit un reprezentant al unei uniuni economico-comerciale ruse că, iată, ar fi bine în Republica Moldova să se vină cu niște proiecte și ei, chipurile, au aceste proiecte, pentru că ei privesc Moldova ca și o posibilitate ca mai departe să-și extindă businessul în România și Republica Moldova mai departe. Adică, ei spun și afirmă că ne văd pe noi ca un fel de punte, ca un fel de interfață, așa, fiind noi și în CSI și având și acest statut de asociere cu Uniunea Europeană, prin noi să pătrundă încolo, dar acestea-s deocamdată vorbe. Da, dacă dânșii sunt gata să vină cu proiecte concrete, să le pună pe masă și să vedem reacția autorităților noastre la aceste proiecte, dar deocamdată-s numai vorbe.”
Europa Liberă: Dar credeți că regimul de la Tiraspol ar putea să dăinuie sprijinului pe care îl are din partea Federației Ruse sau se schimbă lucrurile din moment ce se vorbește despre dosarul transnistrean mai cu insistență?
Victor Josu: „Transnistria sigur că va beneficia și în continuare de sprijinul Federației Ruse din mai multe considerente, deși faptul că, bunăoară, Transnistria, cum îi mai zic acum, este nu pur și simplu sau nu atât o „republică moldovenească nistreană”, cum se numește ea, ci „republica Sheriff” și asta tot nu prea place aici, la Moscova, dar, în primul rând, menținerea în zona de conflict și cu formatul de pacificare în care sunt prezenți militari ruși, asta rămâne a fi prioritar pentru Rusia. Și desigur că ea în acest context va susține și în continuare Transnistria, dar iarăși repet, nimic nou, asta deja durează de ani și ani, și ani. De atâta, să vedem cine va veni în locul dlui Kulminski, să vedem ce va propune pentru acest format, ce agendă ș.a.m.d., care vor fi punctele de acolo pentru lunile apropiate. Deocamdată e multă neclaritate pentru mine cu această guvernare a noastră de coloratură galbenă.”
