Natalia Gavrilița: „Ceea ce trebuie să facă guvernul este să fie alături de cetățeni, și anume aceasta facem” (VIDEO)

Primul ministru Natalia Gavrilița, în studioul Europei Libere, la 100 de zile de la învestirea guvernului.

Europa Liberă: Ați împlinit o sută de zile, ați spus că cele mai mari provocări au fost cele trei crize pe care a trebuit să le gestionați cu multă înțelepciune – criza gazelor, criza pandemică și criza prețurilor. Ce a fost, cunoaștem foarte bine, haideți să ne focusăm astăzi pe ce urmează. Știu că un exercițiu foarte important pentru guvernare, dar și pentru cetățeni rămâne a fi aprobarea bugetului. Ce noutăți aduce, deocamdată, proiectul de buget pe care îl propuneți parlamentului?

Natalia Gavrilița: „Într-adevăr, astăzi vom aproba proiectul bugetului pentru anul 2022 în ședința guvernului, după care va merge la parlament și este un buget pentru oameni, aș spune eu. Despre anumite programe deja am vorbit și oamenii le cunosc. În primul rând, în acest buget este acoperită creșterea pensiilor până la 2 mii de lei pentru cei cu stagiul complet de cotizare, sunt aceste compensații pentru perioada rece a anului și pentru acoperirea creșterii tarifelor la gazele naturale și la energia termică și aceasta aduce cheltuielile de protecție socială cu mai mult de 6 miliarde în plus față de anul 2021. De asemenea, continuăm acest obiectiv de creștere a veniturilor populației și venim cu creșterea salariilor în sectorul bugetar.

În primul rând, creștem salariul minim de la 2.200 de lei la 3.100 de lei și creștem cu 100 de lei valoarea de referință pentru majoritatea angajaților în sistemul bugetar, ceea ce va crește salariul mediu pentru cei cu valoarea de referință 1.700 de la 6.900 de lei la aproximativ 7.300 de lei. Și avem anumite categorii pentru care vor crește salariile un pic mai mult, sunt categorii care poate nu au fost ajutate mai mult în trecut și există anumite disbalanțe, cum ar fi, de exemplu, în domeniul educației pentru cadrele care asistă persoanele cu dizabilități, deci pentru acești asistenți în domeniul învățământului, pentru șoferi, de exemplu, creștem un pic mai mult salariul și pentru anumite categorii corectăm anumite greșeli.”

Europa Liberă: Lumea s-ar bucura, auzind aceste vești bune, că încep să crească pensiile, încep să crească salariile, doar că pe fundalul creșterilor prețurilor, tarifelor lumea își pune întrebări: va reuși să acopere toate cheltuielile din moment ce cresc atât de repede tarifele și prețurile? Și Banca Națională a Republicii Moldova a anunțat și o inflație de 14%, prețul de cumpărare a leului scade.

Natalia Gavrilița: „Noi nu putem interveni în această situație și influența reducerea prețurilor, deși am creat un comitet care va examina subiectul prețurilor în mod regulat, ca să vedem că nu există unele înțelegeri de cartel sau anumite impedimente administrative care să ducă la creșterea prețurilor, dar noi știm că această criză economică post-pandemică, de fapt, este una globală, este generată și de anumite dezechilibre pe piața de furnizare a mărfurilor prime și vedem creșterea tarifelor la energie în țările europene, în țările noastre vecine, vedem creșterea prețurilor la bunurilor importate. Ceea ce trebuie să facă guvernul este să fie alături de cetățeni, și anume aceasta facem. Deci, prin aceste creșteri ale veniturilor, prin creșterea pensiilor, prin creșterea salariilor, de exemplu, vom dubla scutirea pentru copii, încercăm să ajutăm familiile, încercăm să ne asigurăm că venitul lor real, dacă nu luăm în considerare inflația, rămâne același sau crește. Astfel, aceste creșteri despre care am vorbit sunt mai mari decât inflația de 14% în multe cazuri, în unele cazuri am făcut ceea ce ne putem permite la acest moment, pentru că bugetăm foarte responsabil, dar vom veni pe parcursul timpului cu aceste intervenții, vom veni cu vești bune și în continuare. Un lucru important pe care vreau să-l menționez este că investim și în viitor, și în creșterea economică.

Aceasta înseamnă că noi creștem fondurile pentru investiții în proiecte de infrastructură la nivel local. În primul rând, creștem de la 2.300.000 cheltuielile pentru drumuri la 2,9 miliarde de lei, inclusiv dăm o componentă mai mare pentru APL-1 sau pentru primăriile din localități. În același timp, creăm un fond nou de dezvoltare regională și locală de 770 de milioane de lei, care se va concentra pe aceste proiecte de dezvoltare regională, dezvoltare locală și este menit să servească drept catalizator pentru celelalte programe pe care le au foarte mulți donatori care investesc în localități. Am crescut deja fondul de subvenționare în agricultură până la 1,5 miliarde de lei, deci găsim acest echilibru unde suntem alături de oameni, ne asigurăm că veniturile lor cresc ca să poată face față acestei crize economice globale și, în același timp, ne asigurăm că punem bazele pentru o creștere economică pe viitor. Evident că vom primi bani adiționali, vom orienta banii adiționali spre aceste obiective.”

Europa Liberă: O să vorbim și despre banii care vor fi primiți adițional, așa cum ziceți Dvs., dar deocamdată sărăcia cea mai mare se înregistrează în mediul rural și de acolo pleacă lumea - fie că vin la oraș, fie că în general iau calea pribegiei și aleg străinătatea, și de peste hotare greu revin acasă. Și de aici se atestă această situație destul de jalnică, mai ales la sate, în localități unde casele rămân pustii, unde infrastructura este aproape la pământ, pentru că veceurile sunt în curtea caselor, pentru că întârzie canalizarea, pentru că întârzie construcția de apeducte, pentru că nu sunt drumuri practicabile, și de aici nimeni nu îndrăznește să facă o investiție.

Natalia Gavrilița: „Păi, iată de ce am creat acest fond de dezvoltare regională și locală, am transferat din fondul ecologic responsabilitatea pentru aceste sisteme locale de apă și canalizare spre acest fond, cu o perioadă de tranziție, pentru că acele proiecte care deja au fost începute trebuie să continue și este o sumă mult mai mare decât era orientată anterior. Deci, după cum am spus, am crescut cu 400 de milioane de lei alocațiile pentru drumuri la nivel de primării, plus la aceasta am creat acest fond de dezvoltare regională și locală care va oferi cofinanțare pentru proiectele câștigate de primării, va oferi finanțare pentru anumite tipuri de proiecte la nivel local, inclusiv la apă și canalizare, inclusiv la reparații ș.a.m.d.

Am pus 25 de milioane de lei pentru WC-uri în școli și grădinițe, după cum am promis în programul de guvernare, lucrăm la toate aceste inițiative astfel ca ele să fie implementate cât mai bine, cât mai eficient și să fie simțite de populația rurală. Un lucru important pe care aș vrea să-l reținem e să nu ne concentrăm doar pe lucrurile negative, întrucât creșterea prețurilor a dus și la venituri foarte mari în agricultură în acest an.”

Europa Liberă: A fost și anul bogat...

Natalia Gavrilița: „Exact. Acest an este un an deosebit pentru agricultorii moldoveni, pentru că, pe de o parte, a fost o secetă mare în America de Nord și a fost un deficit de produse agricole și, în același timp, am avut un an roditor în Republica Moldova. Deci, atunci când vorbim despre creșterea prețurilor, trebuie să înțelegem că acestea sunt și venituri la producătorii noștri. Și ar trebui, sarcina guvernului este ca să ne asigurăm că aceste venituri sunt echitabil distribuite, de exemplu, celor care își arendează cotele sau celor care lucrează în agricultură...”

Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți foarte bine și replica agricultorilor. Ei mai sunt nemulțumiți că pe piață vin foarte multe mărfuri de import și că nu poate să țină piept concurenței producția locală. Adică, dacă vin de peste hotare produse agricole, ele sunt vândute la un preț mai mic, pentru că în Republica Moldova agricultura e modest subvenționată și atunci agricultorii cred că ei sunt în pierdere.

Natalia Gavrilița: „De aceea am crescut fondul de subvenționare în agricultură cu 500 de milioane de lei, deci de la 1 miliard la 1 miliard 500 de milioane de lei și în plus vom veni și cu un nou mecanism de subvenționare. Deja este și o inițiativă legislativă în parlament și lucrăm la regulamentul care va prevedea noul mod de subvenționare, dar vrem să ne asigurăm că aceste investiții sunt compensate nu doar pentru producătorii mari și există o orientare spre procesare, o orientare spre acele culturi care sunt competitive.”

Europa Liberă: Dar le dați dreptate celor care spun că e paradoxal într-un fel că se importă mărarul, pătrunjelul, usturoiul, merele și că cei care produc aici pe interior nu au piață de desfacere?

Natalia Gavrilița: „Nu știu dacă nu au piață de desfacere, este o problemă de competitivitate. Noi suntem o țară mică și deschisă, noi nu putem închide hotarele și spune că vom vinde doar produsele locale.”

Europa Liberă: Dar alte state își protejează producătorul autohton?

Natalia Gavrilița: „Evident. Și noi îl protejăm prin aceste investiții, prin subvenționare, prin încercarea de a aduce consultanță pentru a accesa piețe de export. Avem și istorii de succes în domeniul vinificației, în domeniul exporturilor unor produse agricole, am muncit mult și am crescut și cotele de export către Uniunea Europeană și asta a reorientat comerțul spre Uniunea Europeană. E altceva că trebuie să știm să importăm produse calitative și să nu fie una scris pe ambalaj și alta să fie în interiorul ambalajului. Cunoașteți că există Legea comerțului intern, nu toate produsele care sunt incluse în această lege și în această cotă de 50% produse locale pe rafturi n-o putem suplini. Deci, nu este vorba despre disponibilitatea piețelor de desfacere, este vorba despre competitivitatea produselor noastre. Evident că reformele noastre vor face administrarea afacerii mai ușoară pentru antreprenori.

Se lucrează deja la reforma facturilor pe care am promis-o în campania electorală și avem și inițiative legislative aproape gata pe care le vom începe a consulta foarte curând, avem o altă abordare referitoare la controale, unde accentul este pus pe consultanță, pe avertizări, și nu pe aceste amenzi, vom crea acest mediu concurențial sănătos.”

Europa Liberă: Și prietenos, asta așteaptă mici antreprenori și, în general, antreprenoriatul de la guvernare. Dna premier, ani la rând s-a vorbit că mulți bani se învârt în economia tenebră. Se scot la lumină acei bani despre care s-a vorbit că constituiau nu știu a câta parte din produsul intern brut?

Natalia Gavrilița: „Aici este vorba despre impozitele care nu se plătesc și despre administrarea fiscală. Evident că vom avea și aceste decizii cum ar fi creșterea salariului minim în economie, care, de fapt, scoate la iveală anumite plăți care înainte se făceau în plic sau care nu...”

Europa Liberă: Am înțeles că este foarte greu să demonstrezi angajatorului că el oferă aceste salarii în plic și e foarte greu să-l pedepsești, dacă eventual se întâmplă acest lucru. E adevărat?

Natalia Gavrilița: „Este adevărat, pentru că trebuie să participe și angajatul, deci angajatul trebuie să nu mai accepte salariul în plic, trebuie să știe că dacă acceptă salariul în plic, nu va avea stagiul de cotizare complet, nu vor fi efectuate aceste plăți sociale și, de fapt, va pierde în viitor aceste venituri pe care ar putea să le realizeze. Este și o chestie de protecție și de negociere a salariului în următoarea poziție, deci sunt mai multe subiecte legate de acest fenomen.”

Europa Liberă: Și aceste majorări de pensii astăzi au arătat că acei care nu au cotizat nu au cum să pretindă la o pensie mai mare decât în conformitate cu anii de muncă pe care i-au avut?

Natalia Gavrilița: „Exact. Mai sunt și acolo unele probleme legate de administrarea proastă a arhivelor, a documentelor, sunt oameni care nu-și dădeau seama că primesc salariul în plic. Deci a fost un abuz, și anume de aceea noi am ținut să creștem salariile și pentru stagiul incomplet de cotizare proporțional acestui stagiu de cotizare și în medie pensiile au crescut cu 400 de lei și pentru aceste categorii. Și neapărat vom continua, deci este cumva o previziune că vor ajunge și aceste persoane la cel puțin 2.000 de lei și vom continua această politică de creștere reală a veniturilor pensionarilor. În privința salariilor în plic, noi vom munci și cu angajatorii, și cu angajații, și prin reglementări, după cum am spus, creșterea salariului minim deja este o astfel de reglementare și treptat sunt sigură că vom scăpa și de acest fenomen.”

Europa Liberă: Politica impozitară suferă modificări sau nu?

Natalia Gavrilița: „Anul acesta, pentru că am venit, guvernul a fost votat în august la mijlocul ciclului de bugetare, am decis să facem cât mai puține schimbări posibile ca să oferim predictibilitate mediului de afaceri. Întotdeauna când vorbim cu antreprenorii, ei nouă ne spun: nu schimbați atât de des regulile de joc, pentru că...”

Europa Liberă: ...vor stabilitate, ca să își poată face pronosticuri exacte, ce pot cheltui, ce pot câștiga.

Natalia Gavrilița: „Da, ei vor o anumită stabilitate, exact. În plus, schimbările majore la sistemul fiscal trebuie discutate pe larg cu mai mulți actori, pentru că întotdeauna o acțiune care, de exemplu, este susținută de un segment...”

Europa Liberă: Un segment anume, nu e acceptată de altul.

Natalia Gavrilița: „Exact, nu este susținută de altul și atunci trebuie de găsit o balanță. Pentru aceasta este nevoie de timp, de aceea anul acesta noi am venit cu o creștere a scutirii personale, cum am spus, dublarea scutirii personale pentru copii, pentru a ajuta familiile, am venit cu politicile obișnuite de creștere a accizelor, pentru că aceasta este predictibil și este inclus în Acordul nostru de Asociere, venim cu anumite schimbări care au fost menite să ajute industriile după criza pandemică, de exemplu, în sectorul HoReCa taxa pentru valoarea adăugată este 6%, reducem sau eliminăm această taxă de lux de 1,5%, care a fost aplicată companiilor de telecomunicații, pentru că suntem în discuții avansate cu ei și cu partenerii noștri externi ca să reducem tarifele de roaming, atât cu România...”

Europa Liberă: Să le reduceți sau să le excludeți?

Natalia Gavrilița: „Să le excludem, da, să le eliminăm, atât cu România, cât și cu țările Parteneriatului Estic și, iată, asemenea modificări la politica fiscală vor fi făcute, celelalte, deci avem planuri serioase, de exemplu, să introducem un nou capitol în Codul Fiscal referitor la întreprinderile mici și mijlocii, însă un asemenea exercițiu, după cum am spus, va fi efectuat pe parcursul începutului anului 2022, astfel ca atunci când vom adopta politica fiscală conform procesului și ciclului bugetar în primăvara anului 2022 să avem aceste discuții cu toate persoanele interesate.”

Europa Liberă: Bugetul va fi suplinit și cu asistență externă?

Natalia Gavrilița: „Da, evident!”

Europa Liberă: Cât?

Natalia Gavrilița: „În primul rând, avem această știre bună din partea Uniunii Europene care în mod urgent ne-a oferit un grant în valoare de 60 de milioane de euro plus la volumul de asistență care era deja preconizat și acești bani sunt reflectați în bugetul pentru anul 2022, avem proiectele mari de infrastructură, care sunt și pe drumuri, și pe eficiență energetică, și pe calea ferată. Deci avem mai multe proiecte în infrastructură care sunt reflectate în buget și avem aceste resurse pe care le vom primi din partea Fondului Monetar Internațional, a Uniunii Europene în formă de asistență macrofinanciară și din partea Băncii Mondiale, care vor finanța cheltuielile ce depășesc veniturile, deci deficitul bugetar.”

Europa Liberă: În 2022 ați putea spune ferm că veți căuta și veți găsi resurse alternative pentru energia electrică și pentru gaze?

Natalia Gavrilița: „În 2022 vom crește securitatea energetică a țării.”

Europa Liberă: Cum?

Natalia Gavrilița: „În primul rând, vom schimba legislația cu privire la gazele naturale ca să stabilim obligativitatea stocării unor anumite cantități sau volume de gaze naturale în perioada de vară. Deci este foarte important ca să avem o rezervă de o lună, două, în caz că nu putem...”

Europa Liberă: Doar că aceste stocuri nu pot fi făcute pe teritoriul Republicii Moldova, asta am înțeles?

Natalia Gavrilița: „Este adevărat, noi nu avem capacități de stocare a gazelor naturale, dar aceste capacități pot fi închiriate în Ucraina sau în România. În Ucraina, prețurile de stocare sunt mai mici, dar ne putem gândi strategic și să vedem dacă merită să avem stocare și în Ucraina, și în România. Plus la aceasta, am accelerat procesele de interconectare a liniilor electrice cu România și cu piața europeană de electricitate. La momentul actual, nu avem alte alternative pentru furnizarea energiei electrice și de aceea cumva este o reacție în lanț care se poate porni dacă nu există gaze naturale sau dacă avem o problemă cu furnizarea din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar guvernul știe deja dacă va putea să prelungească sau să încheie un nou contract cu Centrala de la Cuciurgan pentru cumpărarea energiei electrice după 31 martie?

Natalia Gavrilița: „Vom face un proces de achiziție transparent, vom vedea care vor fi ofertele pentru perioada după martie 2022. În același timp, în mod tehnic cel puțin o parte din energia electrică trebuie să fie procurată din partea stângă a Nistrului, pentru că nu avem aceste posibilități tehnice de balansare, dacă cumpărăm din alte surse. Anume de aceea este foarte important să grăbim aceste proiecte de interconectare a liniilor electrice de tensiune înaltă.”

Europa Liberă: S-a vorbit foarte mult despre deznodământul fericit sau aproape imposibil să se fi găsit altă cale pentru criza gazelor, până la urmă, acum cetățenii își vor da seama cât de fericit a fost acest deznodământ al problemei gazelor, pentru că ANRE promite că în decembrie prețul totuși ar putea să fie un pic mai mic decât în luna noiembrie pentru mia de metri cubi. Da? Asta am înțeles, că ANRE ar putea să examineze acest lucru. Sunteți mulțumiți totuși cum a fost negociat acest contract cu Gazprom-ul și chiar nu s-a făcut nici un preț politic, nu s-a oferit un preț politic din partea Chișinăului pentru Rusia?

Natalia Gavrilița: „Această criză a gazelor a fost într-adevăr o perioadă complicată, însă guvernul a demonstrat că poate gestiona crize chiar din primele zile. Am obținut un contract pe termen lung, bazat pe o formulă de calculare a prețului pe care ne-am dorit-o și care face ca prețul la care cumpărăm acum să fie de două ori mai mic decât prețul de piață, chiar mai mult, pentru că prețurile internaționale au început să crească din nou. Dacă prețurile la nivel internațional vor scădea, va scădea și prețul pentru gazele naturale în Moldova. În ceea ce privește tariful, tariful actual este un tarif provizoriu, stabilit în baza deciziei Comisiei Situații Excepționale...”

Europa Liberă: Pentru o lună?

Natalia Gavrilița: „ANRE va face toate procedurile normale pentru ca să stabilească tariful final. Trebuie să-i întrebați pe cei de la ANRE care va fi.”

Europa Liberă: Dar când se ridică această situație excepțională din complexul energetic?

Natalia Gavrilița: „Situația excepțională în domeniul energetic expiră mâine, sâmbătă, 20 noiembrie.”

Europa Liberă: Și va fi anulată?

Natalia Gavrilița: „Ea expiră, deci nu trebuie să fie anulată.”

Europa Liberă: Pur și simplu nu se mai...

Natalia Gavrilița: „Da. Astăzi vom avea o ședință a Comisiei Situații Excepționale ca să analizăm ultimele decizii care trebuie luate referitor la tarifele în sectorul de încălzire termică, referitor la deciziile care s-au luat anterior, dar circumstanțele pentru situația de urgență s-au rezolvat și această situație de urgență expiră fără ca noi să solicităm prelungirea ei.”

Europa Liberă: Experții totuși nu cred că nu s-a plătit un preț politic pentru a rezolva problema gazelor, pentru că din moment ce nu ați discutat cum regiunea transnistreană și în continuare va beneficia de importul de gaze rusești la un preț mai mult decât simbolic, dacă e să fie comparat cu prețul pe care îl plătesc cetățenii Republicii Moldova, și că acest aspect nu ar fi putut fi trecut așa ușor cu vederea de către Republica Moldova, fără ca să insiste în aceste negocieri să afle de la Federația Rusă foarte clar ce viitor are regiunea transnistreană, ținând cont că ea este sprijinită financiar, indirect, prin aceste facilități care i se acordă.

Natalia Gavrilița: „Am ținut foarte mult să ținem subiectul reglementării conflictului transnistrean separat de negocierile pe gazele naturale, de aceea chiar și atunci când am vorbit despre pretinsele datorii nu s-a vorbit despre datoriile părții stângi a Nistrului. Aceasta este o negociere de cu totul altă natură, ea ține de procesul de reglementare a conflictului transnistrean, aceasta nu se rezolvă doar prin abordarea problemei gazelor.”

Europa Liberă: Dar subiectul acesta va reveni în discuții?

Natalia Gavrilița: „Subiectul acesta întotdeauna a fost pe ordinea de zi a oricărui guvern al Republicii Moldova. Deci se discută în formatul „5+2”, se discută, dar pentru rezolvarea acestor probleme avem nevoie de o fereastră de oportunitate geopolitică, avem nevoie de medierea mai multor țări, de disponibilitatea mai multor țări, inclusiv Rusia, de a aborda aceste subiecte. În ceea ce privește gazele naturale, subiectele pe care le-am discutat sunt în protocolul semnat de viceprim-ministrul Spînu, noi am publicat acest protocol în mod transparent și toată lumea, toți experții pot să vadă care au fost condițiile pentru a semna acest contract, inclusiv încheierea unui acord în domeniul energetic cu Rusia. Dl vicepremier Popescu a fost acum și a discutat cu omologul său și cu președintele comisiei interguvernamentale, deci am decis că această ședință a comisiei interguvernamentale va avea loc la începutul anului viitor, în februarie-martie, și vom discuta pe marginea unui asemenea acord în domeniul energetic. Aici trebuie să abordăm și aceste datorii disputate, și problema reorganizării Moldovagaz, deci sunt mai multe subiecte pe care vom continua să le discutăm în baza acestui protocol.”

Europa Liberă: Eu deseori discut cu cetățeni din stânga Nistrului, pe care-i întâlnesc în Zona de Securitate, și atunci când vorbim despre reunificarea celor două maluri ale Nistrului foarte mulți dintre ei recunosc cu text deschis - de ce această reunificare, dacă nouă în regiunea transnistreană ne este convenabil, că plătim puțin pentru gaze, pentru energie, că nouă ne este foarte bine în această regiune? Iată, cum reacționați Dvs. când auziți că oamenii de acolo, deși vor o Moldovă reunificată, ei acceptă mai degrabă un regim separatist, pentru că acolo li se oferă aceste facilități?

Natalia Gavrilița: „Evident că mă întristează aceste cuvinte și mă întristează separarea țării noastre timp de 30 de ani. Eu sunt originară de pe stânga Nistrului...”

Europa Liberă: Din Mălăiești, Grigoriopol.

Natalia Gavrilița: „Da, din Mălăiești, Grigoriopol. Acolo m-am născut, acolo mi-am petrecut verile, acolo am lucrat în colhoz, deci am amintiri foarte importante de acolo. Acolo mă simt acasă și, evident, nu mi-aș dori să existe această separare, în același timp, nu totul depinde de Guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ați amintit de vizita pe care a întreprins-o vicepremierul, șeful diplomației moldave Nicu Popescu la Moscova și că a avut aceste întrevederi cu autoritățile Federației Ruse, ceea ce iarăși a lăsat un gust amar. Nicu Popescu a insistat pe retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, Serghei Lavrov a amintit că e nevoie să fie păstrată neutralitatea Republicii Moldova, dar nu a reacționat că Rusia își va retrage armata de pe teritoriul Republicii Moldova. Subiectul acesta rămâne sensibil sau cum trebuie să-l înțeleagă cetățeanul?

Natalia Gavrilița: „Vizita vicepremierului Popescu a fost una reușită și a demonstrat că mesajul nostru a fost auzit de Federația Rusă, mesajul de disponibilitate de a avea relații pragmatice, profesioniste, fără mișcări imprevizibile. Ambele părți au reiterat, de fapt, poziția pe care au avut-o timp de ani de zile și Nicu Popescu a reiterat că aceasta rămâne poziția Republicii Moldova și evident că aceste procese trebuie negociate. Ceea ce trebuie să facem noi pe partea dreaptă a Nistrului și, de fapt, facem deja, este să reducem corupția care afectează cetățenii de pe ambele maluri, să reducem contrabanda.”

Europa Liberă: Ajungem la corupție, dar neutralitatea nu e respectată, neutralitatea Republicii Moldova, consfințită în Constituție, în Legea Supremă, doar de un singur stat, Federația Rusă?

Natalia Gavrilița: „Evident că aceste subiecte sunt permanent aduse la cunoștința întregii comunități internaționale, și în cadrul ONU, și în cadrul discuțiilor directe cu Federația Rusă de Republica Moldova...”

Europa Liberă: OSCE...

Natalia Gavrilița: „Și trebuie să continuăm să discutăm în formatele existente pentru a soluționa această problemă.”

Europa Liberă: Deci, lăsați să se înțeleagă că totuși atractivitatea malului drept al Nistrului ar putea să ducă încet-încet către o soluție durabilă a crizei transnistrene?

Natalia Gavrilița: „Exact!”

Europa Liberă: Vorbim despre corupție, despre stârpirea acestui fenomen și despre reforma în justiție, sigur că trebuie să vorbim mai pe larg, dar eu vă rog foarte succint să ne spuneți când așteptați rezultate concrete în acest domeniu. Dvs. ați insistat pe ideea că trebuie dărâmate schemele, că trebuie de vorbit foarte clar unde și cine, și ce interes au avut, ce ați obținut de pe urma declarațiilor făcute că trebuie lichidate schemele?

Natalia Gavrilița: „Deja avem rezultate! Toată lumea își amintește despre această achiziție de 500 de milioane de blanchete de pașapoarte, în primul rând, am reușit să oprim achiziția după ce am făcut un control și am depistat nereguli, în al doilea rând, am găsit o schemă din 2014, unde 13 euro din fiecare pașaport se duceau pentru niște royalties...”

Europa Liberă: Intermediari.

Natalia Gavrilița: „Da, pentru niște intermediari. Acum, deoarece această schemă a fost eliminată, am vorbit chiar recent cu dl vicepremier Țurcanu și cu dl Eșanu de la Agenția Servicii Publice că vom putea îmbunătăți tehnologia de pașapoarte și vom putea trece la aceeași tehnologie în bază de policarbonat ca în România și în alte țări dezvoltate și, în același timp, putem conta pe o reducere a prețului, chiar dacă...”

Europa Liberă: Pentru actele de identitate?

Natalia Gavrilița: „Anume pentru pașapoarte. Un alt exemplu vă dau, am făcut schimbări la Moldtelecom, am reușit să aducem o persoană foarte bună din diasporă să conducă Moldtelecom-ul. Este vorba de Alex Ciubuc, care a trăit mulți ani în Bruxelles, a lucrat și la Romtelecom și a avut experiență cu lansarea unor proiecte de succes în domeniul IT. Și acolo avem deja anumite succese cu eliminarea acestei scheme de intermediere, care se numește switchover, și despre care au vorbit jurnaliștii de investigație, avem și alte achiziții...”

Europa Liberă: Dar scheme la importul de energie, de gaze au existat, există, cunoașteți dacă careva din intermediari ar putea să fie?

Natalia Gavrilița: „Am eliminat anumite, eu nu știu, întrebări referitoare la achizițiile de energie electrică și gaze naturale, dar aici există încă mult de făcut, avem probleme, poate nu atât scheme, cât ineficiențe, ineficiențe în măsurare, ineficiențe în calcularea tarifelor în dependență de proprietatea acestor țevi în care au investit cetățenii. Deci, aici sunt foarte multe lucruri care încă nu sunt reglementate, așa scheme de intermediere mari care au existat în trecut nu mai sunt. În același timp, noi ne concentrăm pe gestiunea corectă a banului public și, cumva, eliminarea sau pedepsirea unor scheme care au existat în trecut despre care oamenii au auzit și unde materialele sunt la procuratură. Și vedem vești bune și din sistemul procuraturii și sistemul judiciar, oamenii au început să vadă deja arestări de nume importante, investigații, chiar și aceeași investigație cu pașapoartele, am trimis documentele și am primit răspuns că a fost inițiat un dosar penal, evident că trebuie să treacă ceva timp ca noi să vedem că aceste dosare penale sunt duse până la capăt.”

Europa Liberă: Tocmai că despre finalitatea dosarelor nu se vorbește, este adevărat că lumea crede că se face show, repede sunt reținuți, arestați, după asta eliberați și mai că nu sunt îndreptățiți că au fost încălcate procedurile de reținere. În presă astăzi a apărut o știre, că ar putea să fie un nou șef la Moldovagaz și numele lui e Veaceslav Negruța?

Natalia Gavrilița: „Deci, Veaceslav Negruța a fost propus în Consiliul de administrare, da, în Consiliul de observatori la compania...”

Europa Liberă: La Moldovagaz.

Natalia Gavrilița: „Nu este șeful Moldovagaz, care trebuie să fie coordonat cu...”

Europa Liberă: Dar ar putea să fie și șef?

Natalia Gavrilița: „Șeful Moldovagaz întotdeauna este coordonat cu Gazprom și trebuie să fie acceptat și de Gazprom. La acest moment, Veaceslav Negruța este numit...”

Europa Liberă: Asta știm, că e membru al Consiliului de observatori la Moldovagaz. Pachetul 3 energetic și soarta acestui Pachet energetic 3 care va fi în anul viitor sau s-a înghețat pentru anul viitor până nu faceți auditul?

Natalia Gavrilița: „Lucrăm împreună cu comunitatea energetică pentru ca să vedem modalitatea de implementare a Pachetului energetic 3 în contextul noului contract cu Gazprom, pentru că există mai multe feluri de reorganizare a companiilor de furnizare, transport și distribuție a gazelor naturale și a energiei electrice și continuăm să lucrăm pentru implementarea acestui pachet în forma în care poate fi implementat.”

Europa Liberă: El nu se va întrerupe, pentru că foarte mulți au înțeles că Republica Moldova a apăsat butonul și face o pauză în implementarea acestui Pachet energetic 3?

Natalia Gavrilița: „Noi am căzut de acord ca să nu fie reorganizat Moldovagaz până nu este soluționată sau reglementată problema datoriilor pe care le vom audita în următoarele luni, însă aceasta nu înseamnă că nu poate avea loc reorganizarea sectorului într-o anumită măsură și nu pot avea loc procurări alternative pentru stocare și pentru distribuție. Provocarea majoră este să accelerăm dezvoltarea economică a Moldovei, să schimbăm structura consumului de energie și să ne asigurăm că există activitate economică, care ne va permite să procurăm cantități mai mari de gaze din mai multe surse.”

Europa Liberă: Să terminăm și la capitolul corupție. Când așteptați Dvs. o reformă adevărată în justiție să aibă finalitate?

Natalia Gavrilița: „Bine, vedem din experiența României, Bulgariei...”

Europa Liberă: Albaniei...

Natalia Gavrilița: „...țări ale Uniunii Europene, că reforma justiției este un proces continuu și important este să avansăm pe această cale și să accelerăm o justiție dreaptă, de talie europeană și să lucrăm permanent ca să nu existe regrese, pentru că uneori vedem că anumite procese nu se înrădăcinează și atunci pot avea loc regrese. Noi deja vedem anumite acțiuni, acum se discută despre conceptul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, trebuie să creștem și generații noi de profesioniști.”

Europa Liberă: Asta ia prea mult timp, cetățenii așteaptă rezultate să fie livrate cât mai repede.

Natalia Gavrilița: „Eu cred că cetățenii deja văd rezultate în privința pedepsirii unor persoane care au dus sistemul la situația care există. Deci, într-un an-doi, iată cum vom merge cu această evaluare, vor vedea rezultatele și pe pielea proprie.”

Europa Liberă: A fost demis șeful CNA, dl Flocea, a fost înlăturat procurorul general, am citit o reacție a dlui Stoianoglo, care spunea că actuala guvernare încearcă să concentreze toată puterea în mâinile sale și aceasta ar însemna mai degrabă dictatură, și nu democrație în statul Republica Moldova.

Natalia Gavrilița: „Guvernarea actuală face exact ceea ce le-a promis oamenilor, exact cu acest mesaj am mers în alegeri: vom curăța instituțiile statului, vom face reforma justiției, vom asigura buna guvernare și supremația legii. Pentru aceasta trebuie să-i înlăturăm pe cei care ani de zile n-au observat corupția, nu au pedepsit procurori, judecători corupți, nu au pedepsit pe cei care fură miliarde, care pun scheme de intermediere ș.a.m.d. și exact aceasta facem. Evident, în acest proces aceste persoane care sunt eliminate din sistem, aceste persoane care își pierd veniturile ilegale, își pierd influența se coalizează și își întorc tunurile spre noi, și fac foarte multă gălăgie, că se face dictatură, ceea ce nu este adevărat. Ceea ce facem noi este să curățăm sistemul administrativ și sistemul de drept, așa cum ne-au cerut-o oamenii.”

Europa Liberă: Dar oponenții sunt de părere că aduceți doar persoane obediente actualei guvernări?

Natalia Gavrilița: „Oponenții ce ar mai spune altceva? Evident că oponenții prin jumătăți de adevăruri, prin manipulări, prin minciuni încearcă să crească temperatura societății, pentru că asta este unica lor scăpare, însă eu vreau să asigur cetățenii că pe noi ne așteaptă o perioadă de stabilitate, de prosperitate și de muncă asiduă în interesul cetățeanului.”

Europa Liberă: Ați revenit de la Londra, ați avut și o întâlnire cu șefa USAID, aceste lucruri arată că Republica Moldova caută să facă un mediu prietenos pentru afaceri, pentru investițiile străine. Credeți că acum o să năvălească investitorii în Republica Moldova? Totuși, statul e unul mic, piața aici e mică, forțele de muncă, multe din ele sunt plecate peste hotare, dacă luăm în calcul ceea ce spun statisticile că un milion de cetățeni muncesc în străinătate. De ce mizați atât de mult pe această atractivitate a investițiilor străine?

Natalia Gavrilița: „Să știți că există foarte mult entuziasm în privința Republicii Moldova care îmi dă mult optimism pentru viitor și pe care vreau să-l transmit și cetățenilor. Foarte mult timp au așteptat investitorii, partenerii externi ca să fie luate măsuri concrete pentru combaterea corupției și reforma justiției. Până la urmă, investitorii nu vin în Republica Moldova, în primul rând, din cauza corupției și a unei justiții selective și nedrepte, de aceea acum că s-au început anumite schimbări reale a apărut foarte mult entuziasm. Republica Moldova este chiar la poarta Uniunii Europene, acum au loc anumite schimbări post-pandemice, restructurări, unde multe industrii caută să vină mai aproape de Uniunea Europeană sau caută să-și diversifice punctele de producere. Plus la aceasta, partenerii externi văd că banii pe care ei vor să-i ofere cetățenilor nu vor fi furați. Și am văzut că cresc aceste alocații din partea partenerilor externi, cresc sumele pe care le putem obține în condiții concesionale și, da, văd foarte mult interes și din partea investitorilor, investitorilor români, companiilor străine care sunt bazate în România, dar și investitorilor pe plan internațional. Evident că trebuie să continuăm să muncim și să le demonstrăm în fiecare zi că aceste schimbări sunt reale și să începem să vedem lucruri concrete, deschidere de întreprinderi, producere, deschidere de locuri de muncă, astfel ca cetățenii să vadă în mod real acest entuziasm.”

Europa Liberă: Cooperarea comercial-economică cu Rusia cum ați vrea să fie dezvoltată? S-a vorbit mult că, după întâlnirea Nicu Popescu - Serghei Lavrov, ar putea să urmeze o întrevedere la nivel înalt Maia Sandu - Vladimir Putin, dar despre o întâlnire a premierilor de la Chișinău și Moscova se discută?

Natalia Gavrilița: „După cum s-a spus în cadrul acestor întrevederi pe care le-a avut vicepremierul Popescu, trebuie să avem un anumit progres pe agenda noastră bilaterală, pentru ca să pregătim astfel de vizite la nivel înalt și vrem să continuăm acest dialog pragmatic, ca să putem îmbunătăți relațiile comerciale. În primul rând, vrem să vedem că restricțiile pentru exportul produselor noastre sunt eliminate, că sunt respectate regulile în baza Acordului de liber schimb al Comunității Statelor Independente (CSI). Am participat chiar recent la ședința prim-miniștrilor Comunității Statelor Independente, sper să fie și o întâlnire în persoană la începutul anului viitor și atunci putem...”

Europa Liberă: Cu omologul Dvs. rus?

Natalia Gavrilița: „Cu toți șefii de state din Comunitatea Statelor Independente și, da, trebuie să se lucreze la aceste subiecte – la autorizații de transport, la eliminarea restricțiilor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Rămânerea Republicii Moldova în CSI e un subiect și acesta care se readuce în actualitate. E avantajos pentru Republica Moldova să facă parte și în continuare din Comunitatea Statelor Independente?

Natalia Gavrilița: „Noi participăm în Comunitatea Statelor Independente cu anumite rezerve la anumite documente care se adoptă, formulăm rezerve pe dimensiunea politico-militară, însă pe dimensiunea economică participăm la Acordul de liber schimb, acum recent am semnat un acord de dezvoltare a transportului feroviar. Deci, aceste acorduri sunt în beneficiul Republicii Moldova și atunci are sens să continuăm să le folosim. Noi suntem printre puținele țări care au Acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, au Acord de liber schimb cu Turcia, au Acord de liber schimb cu statele CSI. Deci, într-adevăr, am putea beneficia de aceste instrumente și de aceea cred că analiza cost-beneficiu arată că în această perioadă trebuie să menținem această politică pe care am avut-o și în trecut.”

Europa Liberă: Revenim la problemele sociale. Situația pandemică se ameliorează, am aflat că în scurt timp ar putea să fie închis Centrul COVID de la Moldexpo. Asta ce înseamnă, că se ameliorează situația pandemică?

Natalia Gavrilița: „Într-adevăr, vedem că valul de îmbolnăviri este în scădere, este în scădere în întreaga regiune, este în scădere și în Republica Moldova. În același timp, nu trebuie să ne relaxăm, trebuie să fim pregătiți ca să nu permitem declanșarea altor valuri.”

Europa Liberă: Doar 26% din cetățeni sunt vaccinați cu ambele doze, e un procent încă destul de modest.

Natalia Gavrilița: „De aceea și spun, ne bucurăm foarte mult că scade nivelul de alertă, scade presiunea pe sistemul medical, însă exact acum trebuie să ne asigurăm că există toate eforturile necesare pentru a crește rata de vaccinare, pentru că până la urmă vaccinarea este cel mai sigur mod de a scăpa de această pandemie și că avem toate mecanismele necesare de intervenție în caz de creștere a ratelor de infectare, ca să nu permitem următoare valuri.”

Europa Liberă: De la preluarea mandatului, opoziția a insistat pe moțiuni de cenzură, este adevărat că nu a trecut niciuna din aceste moțiuni de cenzură, președinta Maia Sandu a insistat să spună că guvernul Gavrilița nu este un guvern de sacrificiu. Sunteți ferm hotărâtă să duceți această povară în continuare, veți face remanieri, nu veți face remanieri?

Natalia Gavrilița: „Cu siguranță, suntem hotărâți ca și echipă să aducem această guvernare pe care au votat-o oamenii. Noi am demonstrat în primele trei luni de zile că putem merge pe programul de guvernare, pe agenda noastră de combatere a corupției, reforma justiției, creșterea veniturilor cetățenilor, investiții în localități, chiar dacă ne confruntăm cu anumite crize, oamenii vor ca acest moment istoric când președintele, parlamentul și guvernul, toate instituțiile sunt aliniate în aceeași direcție, în direcția modernizării europene a Republicii Moldova și noi trebuie să asigurăm că există stabilitate pe această cale.”

Europa Liberă: Dvs. insistați pe stabilitate, Igor Dodon, care inițial, atunci când a fost propusă candidatura Dvs. pentru funcția de premier, a salutat această nominalizare, astăzi spune că guvernul Gavrilița este egal sau sinonimul acestui guvern este cuvântul „criză”.

Natalia Gavrilița: „Ne-am obișnuit deja cu aceste schimbări de poziție ale fostului președinte Dodon. Păcat că nu și-a învățat lecția și continuă să spună într-o zi una, în altă zi alta. Într-adevăr, la început spunea una, acum și-a schimbat macazul, dar, după cum am spus, cetățenii ne-au dat nouă un mandat clar, noi avem o majoritate stabilă pe patru ani, este un vacuum pentru toate celelalte partide, sunt foarte mulți oameni din partidele politice, din experți, din alte domenii care încă au o perioadă de tranziție, încă își găsesc rostul și foarte mulți dintre politicieni pot bate într-o singură direcție, pentru că nu este o guvernare de coaliție, este o guvernare a unui partid.”

Europa Liberă: Și totuși, Igor Dodon a devenit liderul unei asociații economice, el își propune să atragă investiții din Federația Rusă, cel mai probabil are blagoslovire și din partea părții ruse. Acest lucru înseamnă că cumva se va lucra în paralel, când e vorba despre cooperarea comercial-economică dintre Federația Rusă, guvernul pe dimensiunea lui și opoziția pe dimensiunea sa?

Natalia Gavrilița: „Nu știu, trebuie să-l întrebați pe Igor Dodon ce planuri are și cum vede el acest rol al său, guvernul nu este o asociație, este guvernul. Deci, guvernul va munci pentru politici economice, iar Igor Dodon în calitate de lider al unei asociații, nu știu, poate face evenimente sau nici nu știu care sunt rezultatele la care speră el să ajungă.”

Europa Liberă: Remanieri vor fi făcute sau nu?

Natalia Gavrilița: „Nu! Am spus că este timpul să avem o perioadă de stabilitate, iată am avut o perioadă inițială în care toată lumea a înțeles ce are de făcut, s-au aranjat lucrurile, trebuie să muncim pentru oameni.”

Europa Liberă: Vicepremier pentru integrare cine va fi?

Natalia Gavrilița: „Suntem în discuție cu mai multe candidaturi și sper în foarte scurt timp să anunțăm candidatul.”

Europa Liberă: Faptul că nu a avut loc ședința formatului de negocieri „5+2” e în detrimentul soluționării crizei transnistrene?

Natalia Gavrilița: „Așa au fost circumstanțele că nu am putut organiza reuniunea „5+2” în absența unui viceprim-ministru responsabil de reintegrare, dar acest lucru se va întâmpla cred că la începutul anului viitor sau în viitorul apropiat, deci doar se întârzie un pic procesul.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție. Toate bune! Vă mai așteptăm și cu alte ocazii aici, la Europa Liberă.

Natalia Gavrilița: „Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.”