După ce a acceptat planul guvernului de reformare a justiției, după ce l-a și prezentat, la o conferință de presă, alături de ministra justiției Olesea Stamate, președintele Igor Dodon a creat recent un Consiliul consultativ de experți privind reforma justiției. De ce, cu ce atribuții și ce spune această nouă inițiativă despre spiritul de cooperare între președinte care este și liderul informal al socialiștilor și aliații de guvernare, Blocul ACUM, inițiatorii reformelor? Europa Liberă a stat de vorbă cu unul dintre membrii acestui consiliu, Victor Pușcaș, fostul președinte al Curții Constituționale.
Europa Liberă: Așadar, președintele Igor Dodon a instituit pe lângă Președinție un Consiliu consultativ de experți privind reforma sistemului justiției. Dvs. cum vedeți menirea acestui organism? Altfel spus, cum își văd membrii acestui consiliu contribuția punctuală la reformarea sistemului justiției?
Victor Pușcaș: „Mai întâi de toate atragem atenția la legalitatea și legitimitatea acestei măsuri. Acest decret este elaborat în baza Constituției pentru realizarea unor atribuții ale Președintelui Republicii Moldova în mai multe domenii, dar acum vorbim despre domeniul justiției. Se are în vedere art. 73 din Constituție - dreptul la inițiativa legislativă, art. 74 - promulgarea legilor, art. 84 - mesaje la lucrările Parlamentului și un șir de alte atribuții, nemijlocit prevăzute în Constituție.
Consiliul de experți care s-a format cred că se va ocupa de evaluarea conceptului de reformă a justiției și de elaborarea propunerilor de recomandări privind ajustarea conceptului la standardele internaționale.
Scopul acestui decret, cum înțeleg eu, este de a susține procesul de reformare a sistemului justiției, în vederea restabilirii încrederii în justiție din partea cetățenilor, îmbunătățirea calității actului de justiție, crearea unui sistem integru, eficient și transparent, conform standardelor internaționale la care a aderat Republica Moldova. Noi cunoaștem foarte bine că acum au fost inițiate un șir de reforme în domeniul justiției de către Ministerul Justiției, dar mai corect, de către Guvern și se poate de vorbit de întreaga clasă de guvernare a Republicii Moldova, de aceea Consiliul de experți care s-a format cred că se va ocupa de evaluarea conceptului de reformă a justiției și de elaborarea propunerilor de recomandări privind ajustarea conceptului la standardele internaționale.”
Europa Liberă: Ar putea fi văzut acest consiliu ca un indiciu, un semn al neîncrederii față de modul în care Guvernul, ministerul, comisiile ad hoc create de acesta înțeleg să realizeze reforma în justiție? Altfel spus, ar putea fi văzută crearea acestui organism consultativ ca o reacție la ceea ce unii cred că ar fi un eșec al guvernului în modul în care realizează reforma justiției?
Victor Pușcaș: „Eu cred că nu de acolo pornim. Pornim de la ceea ce am spus la început – legalitatea sau constituționalitate și legitimitatea atribuțiilor președintelui. Reieșim din atribuțiile președintelui care are tot dreptul și obligațiunea... Iarăși, dacă sunt necesare inițiative legislative, să promulge legile ș.a.m.d. Toate astea țin de competența președintelui. În așa caz, președintele este absolut în drept să creeze un asemenea [consiliu].
Consiliul are atribuții de recomandare, n-are niciun fel de atribuții care pot crea obligații,
Printre altele, vreau să menționez că consiliul are atribuții de recomandare, n-are niciun fel de atribuții care pot crea obligații, hotărârile consiliului se adoptă prin consens și se aduc la cunoștința președintelui, iar președintele va realiza aceste propuneri și recomandări. De aceea nu putem privi astfel problema, că chipurile ceva s-a întâmplat în Republica Moldova. Absolut totul este normal”.
Europa Liberă: Cum va interacționa consiliul cu instituțiile, comisiile responsabile de înfăptuirea reformei justiției?
Victor Pușcaș: „Va interacționa cu toate instituțiile de stat, inclusiv va studia opiniile, propunerile, chiar și de la societatea civilă, ceea ce se va propune în societate. În mod obligatoriu, va studia și va pregăti propuneri și recomandări”.
Europa Liberă: Ați vorbit despre constituționalitatea, legalitatea și legitimitatea constituirii acestui Consiliu... Din modul în care a argumentat necesitatea constituirii acestui consiliu, dar și în general din modul în care se poziționează față de problematica justiției, președintele Dodon apare ca un jucător, un participant mai mult decât activ pe platforma de reformare a justiției. Ce credeți despre criticile potrivit cărora domnia sa ar substitui astfel cumva Ministerul Justiției, Guvernul în general în această privință?
Victor Pușcaș: „Prin crearea acestui consiliu, președintele nici într-un fel nu va substitui Guvernul și nici Parlamentul, și nici Ministerul Justiției care nemijlocit înaintează propuneri privind reforma judiciară. Președintele Republicii Moldova își va realiza atribuțiile sale strict prevăzute de Constituție. Și acest consiliu va avea în fața sa normele constituționale, atribuțiile președintelui în diferite domenii, dar se are în vedere în cazul dat în domeniul justiției”.
Europa Liberă: Voi formula altfel: când vorbim de reforma în justiție, unde este limita, linia roșie, peste care președintele, cu atribuțiile pe care le are într-o republică parlamentară cum e R. Moldova, nu poate trece fără a dezechilibra lucrurile?
Scopul activității președintelui nu e de a dezechilibra lucrurile, dar de a le consolida, a asigura stabilitatea.
Victor Pușcaș: „Scopul activității președintelui nu e de a dezechilibra lucrurile, dar de a le consolida, a asigura stabilitatea. Nu am auzit de la reprezentanții Guvernului că într-un stat de drept funcționează principiul separației puterilor. Nu știu dacă ați auzit singur vreun cuvânt, că există trei ramuri ale puterii: puterea legislativă, executivă și judecătorească. Din executiv nimeni n-a vorbit despre aceasta, dar de aici trebuie de pornit, de la statul de drept, trebuie de pornit de la principiul realizării acestui principiu prin separația puterilor în stat. Președintele nicicum nu dezechilibrează. Președintele prin acest consiliul cred că invers, eu așa cred, așa îmi văd misiunea mea, ca să pornim de la statul de drept, să pornim de la principiul realizării puterilor în stat și a atribuțiilor, art. 6 din Constituție, care bat aceeași țintă, dar nu se amestecă una în activitatea altora. De aceea președintele nicicum nu poate servi ca un factor dezechilibrator.”
Europa Liberă: Constituind consiliul, președintele Dodon a scris pe pagina de Facebook a domniei sale că „toți cei care știrbesc imaginea justiției și pe cea a organului de autoadministrare judecătorească /.../ sau cei care au asistat pasiv la ilegalitățile comise trebuie să plece din sistem, în acest sens fiind folosite toate instrumentele prevăzute de legislație”... Cât de mulți apreciați Dvs. că sunt magistrații vizați, mai ales cei care „au asistat pasiv”?
Prea puțin se vorbește că există Consiliul Superior al Magistraturii, prea puțin se vorbește că este Consiliul Superior al Procurorilor, acestea sunt niște instituții statale, cu statut constituțional.
Victor Pușcaș: „Sunt două principii: principiul convingerii și principiul constrângerii. Un stat, dar noi suntem stat, un stat cu toate caracteristicile, toate ramurile, trebuie să funcționeze în baza Constituției, să funcționeze normal. În comportamentul Guvernului și a Parlamentului eu văd principiul convingerii. Prea puțin se vorbește că există Consiliul Superior al Magistraturii, prea puțin se vorbește că este Consiliul Superior al Procurorilor, acestea sunt niște instituții statale, cu statut constituțional. De aceea aceste instituții în primul rând trebuie să funcționeze. Dacă ascultăm mass-media, eu numai ironizez, cum spune Petrosean - "весело живем" (trăim vesel - trad. aut.). Altfel nu poate fi. Azi ne place consiliul, mâine nu ne place, azi și-a întors chipiul în altă parte ca în "Свадьба в Малиновке" și de-acum e altă atitudine. Nu! Consiliul Superior al Magistraturii și al Procurorilor sunt obligate să asigure funcționarea acestor instituții. De aici pornim. Dar vă rog să atragem atenție că Parlamentul determină regulile de comportare a fiecărei persoane fizice și juridice, și a fiecărei instituții în stat. Dacă nu funcționează normal, Parlamentul poate să intervină, dar numai prin Parlament se are în vedere. Și atunci CSM și CSP trebuie să realizeze acele reglementări, care sunt recunoscute constituțional, adoptate de Parlament.”
Europa Liberă: Voi cita din nou, din ceea ce apare ca o motivare a șefului statului pentru constituirea acestui consiliu. Și cred că este foarte important să clarificăm aici ce a avut în vedere dl președinte. „Greșesc amarnic cei care consideră că, atrăgând de partea lor judecători suspectați de corupție sau așa numiții „baroni ai sistemului judecătoresc”, vor progresa în reformarea justiției. Toți trebuie sa plece, iar sistemul trebuie purificat din talpă”. Pe cine credeți că i-a avut în vedere președintele?
Victor Pușcaș: „Mai întâi de toate trebuie dată o apreciere, că opinia președintelui e o analiză a situației reale în Republica Moldova. El nu poate trece cu vederea că de la început s-a propus să se curețe dinăuntru, nu s-a curățit, CSM trebuia să convoace adunarea judecătorilor, nu a convocat-o. Dacă au fost adoptate declarațiile privind recunoașterea statului capturat Republica Moldova și deoligarhizarea societății sau a statului, CSM era obligat, în opinia mea, dar cred că așa consideră și președintele Republicii Moldova, ca să convoace o adunare a judecătorilor și să pune în discuție aceste acte. Doar au răsunat critici că au participat la oligarhizare și capturare și organele procuraturii, și instanțele judecătorești. Care e rolul lor? Trebuia să se pună în discuție această problemă. Nu vorbim de președinte, vorbesc de mine, dar parcă au apărut niște jocuri...”
Europa Liberă: Dar la cine anume s-a referit domnul președinte, aveți vreo bănuială?
Victor Pușcaș: „Nu mă pot referi la nimeni, reieșind din faptele concrete. La 27 septembrie a fost tentativă din partea nemijlocită a judecătorilor de a convoca Adunarea generală excepțională a judecătorilor și deja la 25 octombrie, din partea judecătorilor, când aceste inițiative trebuiau să reiasă de la CSM.
Mi se pare că e un conflict artificial, printre altele. Corpul judecătoresc nu este uniform ca pe timpuri.
Eu spun opinia mea, mi se pare că e un conflict artificial, printre altele. Corpul judecătoresc nu este uniform ca pe timpuri, când lucram eu, în anii 1996-2001. Astăzi avem patru categorii de judecători, pe care le observ, e opinia mea, dar și specialiștii spun așa. Avem un grup de judecători, care a întrat în cârdășie directă, vedeți hotărârile Curții Constituționale din 7-15 iunie sau hotărârile instanțelor judecătorești privind validarea alegerilor în mun. Chișinău. A doua grupă care din când în când mai face o încălcare, dar mai este grupa generală, majoritatea, care vor să efectueze justiție calitativă. Și a patra grupă sunt „ciorile albe”, pe care sistemul nu le-a primit, și noi toate acestea le vedem, eu le văd, dar cred că aceste lucruri la un nivel mai înalt le vede și președintele Republicii Moldova și el nu este indiferent. Dintr-o parte, el este garantul [suveranității], asigură [securitatea națională și a ordinii publice, în limitele și în condițiile legii], dar din altă parte, când pune întrebări, unii spun: „Dar ce drept are el?”.
