În prezent, Oficiul Federal pentru administrarea arhivei fostei Securităţi est-germane, Stasi, are doar un director interimar. Este vorba despre Roland Jahn, cel care în urmă cu 5 ani a fost numit în această funcţie. Mandatul său a expirat, iar coaliţia guvernamentală de la Berlin a uitat să desemneze pe un nou şef al oficiului creat după prăbuşirea Germaniei comuniste cu scopul de a facilita publicului studierea unor materiale întocmite de poliţia politică secretă din fosta R.D.G.
Presa germană a relatat că întîrzierea desemnării unui şef al Oficiului se explică prin opoziţia social-democraţilor faţă de un nou mandat al lui Jahn, agreat de către partenerii creştin-democraţi din guvernul federal. Tărăganarea desemnării unui şef al Oficiului însă mai are încă o explicaţie. Parlamentul a însărcinat, în 2014, o comisie de experţi, care urma să analizeze activitatea Oficiului. Totodată, experţii aveau sarcina să formuleze propuneri referitoare la viitorul Oficiului în cadrul căruia lucrează 1.600 de persoane, depăşind cu 50 la sută numărul personalului angajat la Arhiva Federală (Bundesarchiv) din Berlin.
Într-un raport, comisia a făcut acum mai multe propuneri care au reaprins discuţiile legate de continuarea existenţei acestei instituţii mamut. Experţii propun desfiinţarea Oficiului şi preluarea fondurilor Stasi de către Arhiva Federală. Experţii critică nu numai procedurile birocratice ale Oficiului, dar se referă şi la reglementările restrictive privitoare la accesarea documentelor.
Într-un amplu interviu radio (DLF), Roland Jahn a explicat că şi după un sfert de secol de la înfiinţare, numărul mare al petenţilor care doresc să-şi vadă propriul dosar nu a scăzut.
Sprijinitorii propunerii de desfiinţare a Oficiului susţin că, de regulă, un petent este obligat să aştepte 3 ani pînă cînd primeşte un răspuns la solicitarea de a-şi vedea dosarul. Într-o situaţie similară se află şi jurnaliştii sau istoricii care au depus cereri în vederea cercetării unor teme legate de trecutul comunist. Nimeni nu primeşte documente originale, ci doar copii deja anonimizate de către angajaţii Oficiului. Într-o arhivă normală, aşa ceva nu s-ar întîmpla, mai susţin cei care cer desfiinţarea instituţiei condusă după 1990 de către Joachim Gauck (actualul preşedinte al R.F.G.), iar apoi de foştii disidenţii est-germani, Marianne Birthler (din 2004 pînă-n 2011) şi Roland Jahn (din 2011 pînă-n prezent).
Directorii Oficiului au fost criticaţi deseori pentru faptul că printre cei aproape 2000 de angajaţi ai instituţiei se află peste 50 de cadre care au aparţinut fostei Securităţi, Stasi. Jahn a promis, în 2011, că-i va îndepărta. Nu e reuşit, deoarece procedurile de concediere a funcţionarilor publici sînt extrem de restrictive şi complicate.
În interviul citat, Jahn a recunoscut că şi în momentul de faţă, în cadrul Oficiului lucrează încă 13 angajaţi, proveniţi din structurile securităţii Stasi.
În opinia lui Jahn, propunerile de desfiinţare a Oficiului sînt contraproductive pentru procesul de reconsiderare critică a trecutului comunist. Ar fi mai bine, afirmă Jahn, dacă s-ar face propuneri constructive privind dezvoltarea modului de funcţionare a acestei instituţii unice din Germania.
