Deodată, a vorbi cu sarcasm despre Europa și forța ei a devenit un exercițiu retoric gol de conținut, iar cinismul agresiv, cum a fost cel de care dă dovadă fostul președinte rus și aliat al lui Putin Dmitri Medvedev (vezi detalii în revista presei) se dovedește rău plasat, dată fiind importanța acordată statutului de “candidat la UE”.
Lucru dovedit astăzi, vineri 17 iunie: Comisia Europeană de la Bruxelles, executivul UE, a recomandat acordarea statutului de candidați la UE Ucrainei și Moldovei.
În cazul Georgiei, care a introdus o cerere identică simultan cu Ucraina și Moldova, Comisia recomandă garantarea unei “perspective europene”, dar subliniază nevoia de reforme structurale mai aprofundate înainte de acordarea statutului de candidat.
Se știa dinainte că recomandarea Comisiei Europene avea să urmeze în linii mari ceea ce au anunțat joi la Kiev cei patru lideri, trei occidentali și românul Klaus Iohannis), mai precis: francezul Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leven (care de altfel a vizitat Kievul în urmă cu o săptămână), a precizat că au fost luate în considerare atât criteriile economice și juridice, cât și “capacitatea de a prospera în condițiile competiției din UE”, altfel zis dacă cele trei țări din Parteneriatul Estic se îndreaptă spre o “economie de piață”.
Recomandarea Comisiei stabilește așadar o ierarhie între cele trei țări, recomandând acordarea statutului de “candidat” Ucrainei și Moldovei, dar cerând o serie de reforme suplimentare din partea Georgiei.
În cazul Moldovei, pentru care Comisia recomandă clar acordarea statutului de candidat, Ursula von der Leyen a amintit că reformele trebuie continuate, dar a subliniat că “pentru prima dată de la independență țara se află pe calea spre Europa”.
Următorul pas va fi făcut la summitul UE de la Bruxelles din 23-24 iunie, când liderii celor 27 de țări membre vor discuta propunerea Comisiei. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27 de membri UE actuali, așa încât ar fi suficient ca o singură țară membră să exprime rezerve pentru a bloca procedura.
Sunt cunoscute deja rezervele unora dintre membrii mai vechi, occidentali, ai UE, cum sunt de pildă Olanda sau Danemarca, țări care se tem că o lărgire continuă spre est a UE, prin cooptarea altor noi țări sărace foste comuniste, va face să crească contribuția financiară la bugetul comun a țărilor occidentale mult mai prospere.
Merite și neajunsuri
În cazul Ucrainei, președinta Comisiei Europene a amintit cum Kievul a adoptat deja circa 70% din ceea ce se numește acquis comunitar, altfel zis: întreaga masă de legi și regulamente care reprezintă legislația europeană.
Von der Leyen a mai lăudat și descentralizarea ucraineană, care se arată funcțională până și în condițiile actuale de stres generat de război. Șefa Comisiei a subliniat însă și neajunsurile Kievului: trebuie continuată lupta împotriva corupției (deși ea a lăudat “dez-oligarhizarea”, introducerea unei legislații unice în estul Europei împotriva oligarhilor moșteniți din vechiul regim).
Ucraina (ca și Moldova de altfel) trebuie să continue reforma din justiție, dar, spre deosebire de Moldova, încă se așteaptă din partea Kievului o lege privind protecția minorităților.
Promovarea Ucrainei și Moldovei va face nemulțumiți
Dincolo de dezamăgirea georgienilor și a guvernului de la Tbilisi, care deocamdată ratează statutul de candidat, promovarea Ucrainei și Moldovei va face nemulțumiți în Balcani, printre țările care au deja statutul de candidat, dar ale căror negocieri cu Bruxelles bat pasul pe loc.
Cele șase țări din Balcanii de Vest, care aspiră să fie membre UE, nu vor fi însă lăsate de izbeliște. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pornit într-o campanie de informare, vizitând cele șase capitale în ultimele săptămâni, totul culminând cu vizita de joi în Macedonia de Nord. Un summit al tuturor celor șase lideri din Balcanii de Vest împreună cu cei 27 de UE va avea loc joia viitoare, înaintea Consiliului European.
Și, desigur, acordarea statutului de candidați Ucrainei și Moldovei reprezintă și un mesaj trimis Moscovei: Putin a pierdut, sfera de influență a fostei URSS a dispărut, iar recursul la forță nu o va aduce înapoi.
