Fenomenul extremismului de dreapta terorist, aşa cum s-a manifestat el după 1990, în Germania, nu a fost cercetat din punct de vedere ştiinţific. Ceea ce se ştie despre acest fenomen a apărut în presă sau în cărţi de popularizare.
Nici măcar numărul exact al victimelor unor violenţe rasiste nu se cunoşte. Se crede că din 1990 pînă-n 2020, cel puţin 200 de persoane ar fi fost ucise în Germania. O primă încercare, de a întocmi o statistică au făcut în urmă cu doi ani ziarul „Der Tagesspiegel” şi revista „Die Zeit”. Publicaţiile au reuşit să documenteze 168 de cazuri, între care şi cel al lui Eugeniu Botnari, din Republica Moldova, şi Dragomir Christinel, din România. Botnari a fost omorît în 2016 în cartierul est-berlinez Lichtenberg, iar Dragomir, în 1992, la Saal, în apropierea oraşului est-german Rostock.
În cursul atacului terorist comis în urmă cu cîteva zile de către un extremist de dreapta, la Hanau, a mai fost omorît un cetăţean român, Viorel Păun.
Pînă la atentatul din Hanau, autorităţile germane ori au subestimat pericolul terorismului de dreapta sau l-au bagatelizat. Pentru prima dată, guvernul federal consideră că terorismul de dreapta constituie un pericol real care va trebui combătut cu toate mijloacele. Semnificativă în acest context este declaraţia Oficiului Federal pentru combaterea Infracţionalităţii (BKA), din 20 februarie, din care rezultă că în vizorul autorităţilor se află 60 de persoane suspectate de a pune la cale atacuri teroriste sau acţiuni violente, rasiste.
În ultimele zile au avut loc în Germania cîteva percheziţii şi razii care vizau grupuri şi persoane cunoscute pentru concepţiile lor politice naţionaliste. Ieri, de exemplu, au fost percheziţionate 12 locuinţe ale unor extremişti de dreapta din Schleswig-Holstein, Saxonia Inferioară şi Hesa. Persoanele percheziţionate au înfiinţat anul trecut Cercul Arian din Germania, înrudit cu asociaţia similară americană, Aryan Circle Germany. Doctrina acestei grupări este de inspiraţie nazistă şi se bazează pe ideea superiorităţii aşa numitei rase ariene (nordice şi albe).
Tot ieri s-a dat publicităţii şi raportul Serviciului de Contrainformaţii Militare (MAD). În raport se reţine faptul că în cadrul armatei au fost identificaţi 14 militari consideraţi extremişti, 8 dintre ei fiind extremişti de dreapta.
În ultimii ani, presa a tot relatat şi despre creşterea numărului de poliţişti cu concepţii extremiste. Unii dintre cei depistaţi au fost excluşi din poliţie.
Atacul de la Hanau a arătat că autorităţile vor trebui să acorde combaterii extremismului de dreapta o atenţie sporită. Asta atît în Germania, cît şi în Uniunea Europeană.
