Potrivit secretarei de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtold, anul trecut, asistența socială a înregistrat 10.815 de cazuri de violență în familie. Este o creștere semnificativă față de perioada 2020-2023, când erau semnalate circa 2.400 de cazuri pe an. În 2024, atunci când au început să lucreze specialiștii în domeniul violenței în familie, numărul cazurilor crescuse până la 4.700.
„Este un rezultat trist, faptul că numărul cazurilor înregistrate în domeniul violenței în familie în asistența socială a crescut de 4,5 ori”, a declarat Felicia Bechtold, la consultările organizate de Parlament săptămâna trecută.
Ministerul planifică să transmită managementul cazurilor de violență domestică de la asistenții sociali la acești specialiști. Pe lângă cei 53 care deja activează în agențiile și structurile teritoriale de asistență socială, mai este nevoie de încă 33, ca să fie cel puțin doi specialiști în fiecare raion.
„Noi vedem că multe victime nu au încredere în asistentul social comunitar din localitate, din cauza că nu doresc să se cunoască situația lor familială, și de aceea apelează la specialiștii din domeniul violenței”, a spus Bechtoldt.
Ea susține că instituțiile care se ocupă de violența domestică nu fac schimb de informații operativ, descurajând astfel victimele să-și caute dreptatea.
„Avem situații de risc iminent, dar victima, nefiind pregătită să coopereze, din motive de frică sau dependență de agresor, își retrage declarația. Ne este foarte dificil să le oferim servicii sociale”, a explicat secretara de stat.
Ce fac specialiștii în domeniul violenței în familie
Specialista în domeniul violenței în familie de la Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Vest (care acoperă raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași), Maria Cibric, a povestit Europei Libere că s-a angajat în acest post după ce a lucrat mai bine de 4 ani la o judecătorie, ca specialistă pe dosare penale în Secția de evidență și documentare și ca grefieră. „Acolo, programul era destul de încărcat și nu-mi permitea să fiu cu copiii. Nici concediu medical nu-mi puteam permite, că nu avea cine să mă înlocuiască”, spune ea.
Noul job are tangențe cu precedentul: femeia monitorizează acum mai multe familii pe care le-a întâlnit în instanță. De asemenea, ea consultă specialiștii din teritorii și asistenții sociali din cadrul primăriilor cum să ajute mai bine victimele. „De exemplu, chiar astăzi, un asistent m-a rugat să identific un centru unde putem să plasăm o mamă și copilul ei”, povestește specialista.
Merge și în vizite la asistenții sociali din localități, ca să-i ajute să comunice cu beneficiarele. „Sunt situații în care victima refuză să lucreze cu asistentul din localitate, pentru că se teme că toată lumea va afla despre problemele ei. În cazul acesta, se cere să facem noi toate etapele managementului de caz și să păstrăm confidențialitatea. Câteodată, victimele au mai multă încredere în noi, având în vedere că nu ne cunosc”, precizează Maria Cibric.
Specialiștii în domeniul violenței informează victimele despre drepturile lor: de exemplu, că pot să obțină un act emis de Poliție care permite înlăturarea imediată a agresorului din locuință sau act emis de judecători care poate să-i interzică agresorului să se apropie de victimă, că pot să fie asistate de un psiholog. Dacă femeia vrea să plece de acasă, specialiștii îi pot găsi un loc de plasament chiar și într-un alt raion și să-i asigure deplasarea.
Situația victimelor este monitorizată pe o durată de până la un an, în funcție de gravitatea cazului. Atunci când femeia se întoarce acasă, în procesul de monitorizare se include atât asistentul comunitar, cât și cel de la centrul de plasament.
La specialiștii în domeniul violență se poate adresa oricine. Poliția a făcut o listă cu numerele de telefoane ale specialiștilor și ale centrelor de plasament.
Maria Cibric crede că numărul adresărilor a crescut inclusiv datorită faptului că Agenția Teritorială organizează sesiuni de informare în comunități: „Asta arată că informațiile noastre ajung la oameni și ei înțeleg că nu trebuie să accepte un comportament agresiv din partea partenerului”.
Specialista speră că numărul de cazuri va scădea, după ce pedepsele pentru agresori au fost înăsprite, iar durata ordinelor de restricție a fost majorată de la trei la șase luni.
O misiune importantă, un salariu foarte mic
O altă problemă semnalată de Felicia Bechtold la audierile parlamentare este nivelul de remunerare a tuturor specialiștilor din domeniul asistenței sociale: „Este unul dintre cei mai scăzuți din sectorul bugetar, în raport cu responsabilitatea, complexitatea și arderea profesională pe care îl au angajații din sistem”.
Maria Cibric confirmă că salariul ei, de aproape 9 mii de lei, nu este motivant și că face față cu greu cheltuielilor și scumpirilor.
Secretara de stat a mai povestit că domeniul social se confruntă cu o fluctuație permanentă de personal. Bechtold сrede că trebuie consolidate imaginea și statutul asistentului social comunitar, ca un actor-cheie în identificarea cazurilor de violență în familie și referirea lor la specialiștii în domeniul violenței.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
