Linkuri accesibilitate

Viorel Cibotaru: Rusia încearcă să descurajeze NATO și UE în relația cu Ucraina


Forțe ale separatiștilor pro-ruși în Estul Ucrainei

Președintele american Joe Biden i-a spus acum doua zile omologului său rus Vladimir Putin că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu „masarea bruscă” de trupe ruse în Crimeea ocupată și la granița cu Ucraina, cerând Rusiei să detensioneze situația, a anunțat Casa Albă. Președintele Biden a mai spus că administrația sa dorește să construiască o relație „stabilă și previzibilă cu Rusia”, propunându-i lui Putin un summit ruso-american într-o țară terță, în următoarele luni. Evoluţiile din apropierea Moldovei – masarea de trupe rusești la graniţa Rusiei cu Ucraina, desfăşurarea de forțe ale Alianței Nord Atlantice în Marea Neagră, ca și înăsprirea tonului declaraţiilor dintre Moscova și Occident – sunt oare motive de îngrijorare pentru Chişinău? Ar trebui oare să fie? Discutăm cu fostul ministrul moldovean al apărării, Viorel Cibotaru.

Interviu cu Viorel Cibotaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:34:58 0:00
Link direct

Europa Liberă: Să pornim de la ceea ce se întâmplă în regiune. Ce înțelegeți Dvs. prin concentrarea militară sporită a Federației Ruse la hotarul cu Ucraina, Crimeea fiind anexată din 2014, dar se zice că acum se observă cea mai mare concentrare de forță armată rusească la hotarul ruso-ucrainean?

Rusia încearcă să introducă în Ucraina grupuri militare...

Viorel Cibotaru: „Într-adevăr, tema este una actuală, inclusiv pentru Republica Moldova, pentru că, vedem, de la declanșarea ostilităților în estul Ucrainei din 2014, când la început a fost anexată peninsula Crimeea, iar apoi s-au declanșat acțiuni militare în regiunile Luhansk și Donețk, care s-au soldat cu un conflict înghețat și cu un teritoriu substanțial, dacă ne referim la Crimeea, ca pierderi pentru Ucraina, niciodată situația în relațiile dintre Ucraina și Federația Rusă nu s-au detensionat. Este adevărat că acum noi asistăm la o acțiune majoră legată de faptul că Federația Rusă nu doar efectuează anumite deplasări și manevre militare, dar și încearcă de a introduce în raioanele de Est subunități și grupuri militare, chiar dacă neagă acest fapt, sunt demonstrate de-acum și probe că ar fi făcut aceasta, dar se observă și o avansare, și anumite acțiuni diplomatice la nivel global. Mă refer aici la discuțiile din „formatul Normandia”, discuțiile cu cancelarul federal al Germaniei (Angela) Merkel și cu președintele (Franței, Emmanuel) Macron ale dlui Putin, recent și cu președintele american (Joe) Biden, în care Federația Rusă își arată nemulțumirea vizavi de modul în care funcționează aceste mecanisme, mecanisme care ar urma să reglementeze relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina și să ofere un anumit statut acestor teritorii autoproclamate, republici autoproclamate Luhansk și Donețk, desigur că fără a permite orice discuții vizavi de soarta Crimeii pe care Federația Rusă o consideră încheiată, legitimată și legiferată.

Viorel Cibotaru: Rusia încearcă să descurajeze NATO și UE în relația cu Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:37:49 0:00

Dar în ceea ce ține de Crimeea, de exemplu, situația tot este destul de complexă, pentru că Crimeea depinde de furnizarea unor resurse vitale pentru locuitorii acestei peninsule care sunt sub controlul Kievului și dacă Federația Rusă a reușit să rezolve problema transportului, de exemplu, prin construcția acestui pod în strâmtoarea Kerci, să unească liniile electrice din Federația Rusă cu cele din Crimeea, atunci furnizarea de apă rămâne iarăși la discreția Kievului și asta este o problemă foarte serioasă în relațiile dintre Federația Rusă sau dintre autoritățile din Crimeea și Ucraina. Iată câteva motive esențiale, nemaivorbind de-acum de sancțiunile legate de Navalnîi, nemaivorbind de o anumită retorică, nemaivorbind de războaiele comerciale, pe de o parte Statele Unite, China, pe de altă parte - Uniunea Europeană, Statele Unite, China, în acest triunghi -, nemaivorbind de situația din regiune sau subregiune, nemaivorbind de recenta agravare a situației în Nagorno-Karabah și întoarcerea pe cale militară de către Azerbaidjan a o parte a teritoriilor sale ocupate anterior de către Armenia. Deci, există un buchet întreg de factori care, consideră mai mulți diplomați, oficiali din diferite țări, ca fiind drive-ul acestei noi faze de tensionare în relațiile dintre Ucraina și Federația Rusă, care mulți presupun că ar putea fi inițiată și o incursiune militară.”

Mulți presupun că ar putea fi inițiată și o incursiune militară...

Europa Liberă: Situația tensionată de la hotarul ucraineano-rus a fost discutată și la ședința NATO de ieri. Președintele american Joe Biden l-a sunat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și i-a propus o întâlnire într-o țară terță. Credeți că în mintea lui Putin este îmbunătățirea cooperării cu Occidentul sau, totuși, dezghețarea acestui conflict de la hotarul cu Ucraina în alte scopuri?

Viorel Cibotaru: „Ar fi corect să spunem că președintele Putin urmărește, în primul rând, interesele Federației Ruse în general, așa cum le vede el și elita care se află la guvernare astăzi în Federația Rusă, cât și necesitatea de a-și consolida propria putere ca președinte. Acestea sunt interesele prioritare ale lui Putin și de aici trebuie să pornim orice analiză și orice încercare de a proiecta orice tip de situație. Da, Federația Rusă, ca și multe alte țări, se află în criza aceasta globală sanitară; da, Federația Rusă, ca și alte state, a fost foarte serios afectată de criza economică. La nivel global, diminuarea volumului de afaceri economice a scăzut cu circa 20 la sută și în această situație crește nemulțumirea atât a populației, noi am văzut care au fost reacțiile la întoarcerea lui Navalnîi și arestarea lui Navalnîi în Federația Rusă, apoi urmează alegerile din toamnă în Duma de Stat, alegeri extrem de serioase, care îngrijorează Kremlinul, pentru că în regiuni crește nemulțumirea vizavi de politicile interne economice, vizavi de capacitatea guvernului Mișustin de a satisface multiple cerințe ale regiunilor. E suficient doar să aduc aminte de Habarovsk...”

Europa Liberă: Și atunci, el vrea să-i facă pe cetățenii țării sale să uite de problemele acestea, dacă își îmbunătățește imaginea pe plan internațional?

Viorel Cibotaru: „Exact, pentru că instrumentul acesta a lucrat de mai multe ori. Și vreau aici să vă amintesc un caz din 2008, atunci când, la summitul NATO de la București, Alianța Nord-Atlantică era gata să răspundă la cerințele Ucrainei și Georgiei privind aplicarea unei cereri de aderare la NATO, și Putin, care a participat la acest summit, a făcut niște declarații extrem de dure și a avertizat NATO că, dacă NATO va invita Ucraina și Georgia să facă parte din NATO, el va răspunde cu niște măsuri de restabilire a teritoriilor, în declarații care nu au fost publicate, dar care circulă cu siguranță și pe care Federația Rusă niciodată nu le-a negat, că el va restabili adevărul istoric prin reîntoarcerea teritoriilor care au fost date nelegitim, pentru că el a numit atunci Ucraina ca un stat artificial. Și deci dacă vreți să acaparați Ucraina, atunci întoarceți-ne ceea ce ne aparține nouă. Exact aceeași retorică...”

Europa Liberă: Din 2008, de la acel summit NATO și până astăzi au trecut 13 ani.

Viorel Cibotaru: „Atunci el a răspuns prin războiul din Georgia, prin faptul că a fost, nu știu, o să încerc să spun diplomatic, atunci când a fost asimilată Abhazia și când Abhazia a fost transformată, de fapt, într-un stat al Federației Ruse și de atunci Rusia a început să mențină această poziție extrem de dură, inclusiv în privința Ucrainei. Deci, noi ar trebui să facem legătură, pentru că, indiferent de voința poporului ucrainean, care își dorește să trăiască în pace inclusiv cu Federația Rusă, totodată, elitele ucrainene în ultimii ani și înainte de 2014, dar după 2014 în mod absolut special, nu văd alte opțiuni de securitate pentru țara lor decât îmbrățișarea acestei familii europene și euroatlantice.”

Europa Liberă: Dar și Ucraina, și Georgia, care încă din 2008 solicită aderarea acestor două țări la Alianța Nord-Atlantică, au regiuni secesioniste și aceste regiuni separatiste sunt situate chiar în perimetrul Mării Negre? Rusia nu ascunde că are interese să domine situația în jurul Mării Negre.

Rusia nu-și mai camuflează dorința de a domina și a ocupa teritorii...

Viorel Cibotaru: „Exact. Și acesta este prețul, doar că diferența dintre situația din 2014 și cea pe care o vedem noi astăzi este că Federația Rusă de această dată nu vine cu niște mega-proiecte ideologice, mega-proiecte cum a fost „Russkii Mir” sau cum a fost „Novorossia”, prin care dorea atunci să camufleze dorința sa de a domina teritorii, de a ocupa teritorii, de a asimila aceste teritorii, de a anexa aceste teritorii. Aceasta a fost esența operațiunilor militare și a conflictului din 2014-2015, aceasta a fost inclusiv finalitatea operațiunii din Georgia din 2008 și de data aceasta propaganda Federației Ruse, multiple emisiuni televizate, comentarii de către persoanele care sunt afiliate Kremlinului, deci noi nu vedem aceste nuanțe ideologice. Este un alt tip de narative care nu exclud inițierea unei operațiuni militare, dar cu alte scopuri decât a ocupa, de exemplu, teritorii. Unul din aceste scopuri ar fi o lovitură serioasă în capabilitatea Ucrainei de a-și moderniza forțele sale armate, de a descuraja țările NATO și ale Uniunii Europene de a ajuta Ucraina în modernizarea și diversificarea forțelor sale. Acesta este un scop foarte serios care nu poate fi neglijat și de aici provine și îngrijorarea aceasta a liderilor Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut în declarațiile lui Stoltenberg, în declarațiile secretarului de stat american, inclusiv a ministrului ucrainean Kuleba de la Bruxelles, toate aceste lucruri vorbesc despre...”

Europa Liberă: Deci, Statele Unite și NATO au spus că nu vor lăsa Ucraina de una singură în fața confruntării cu Rusia eventual.

Viorel Cibotaru: „Exact. Dar, pe de altă parte, eu totuși înclin să cred unor opinii sintetizate a diferitor experți în care am încredere și care în ultimii ani au fost suficient de exacți în a prognoza situația din Ucraina, totuși noi asistăm la o situație de repoziționare a Federației Ruse în formatele de negocieri, în atragerea atenției și ridicarea la nivel global a unor probleme pe care Federația Rusă le consideră prioritare pentru sine și care nu sunt astăzi în lista priorităților Occidentului. Deci dorește o reangajare într-un dialog, dar și concurență, ea niciodată nu dispare, la nivel global cu Statele Unite, cu Uniunea Europeană și cu China, dar și cu țările arabe. Dacă ne gândim la prețurile la petrol, dacă ne gândim la modificările în redistribuirea rețelelor de livrare a resurselor pentru țările mari, deci toate aceste lupte, inclusiv în plan financiar eu cred că noi toți asistăm la niște modificări impuse inclusiv de această situație pandemică și de criza economică legată de situația pandemică, în care unele țări încearcă să supraviețuiască, alte țări își pun în avantaj capacitățile lor care le-au permis să depășească această situație de criză și da – de ce nu? –, noi asistăm la o reașezare a relațiilor internaționale, în care Federația Rusă dorește să joace un rol important pentru ea.”

Europa Liberă: Dar ce se poate întâmpla dacă Federația Rusă acționează agresiv? Ce consecințe pot să aibă asemenea acțiuni ale Kremlinului?

Viorel Cibotaru: „Desigur că, în primul rând, asta ar însemna o catastrofă umanitară pentru cetățenii din Ucraina și din Federația Rusă, dacă să ne gândim la acele pierderi de vieți umane care pot să se producă, indiferent care sunt scopurile. Noi putem să ne gândim inclusiv la o schimbare a relațiilor în regiunea noastră în care, de fapt, trăim și noi.”

Europa Liberă: Adică, în ce sens, o schimbare?

Viorel Cibotaru: „În sensul direct, pentru că o parte din interesele Republicii Moldova constau, de exemplu, în comerțul cu Belarusul și cu Federația Rusă, dar și cu Ucraina. Vedeți că eu încă nici nu mă ating de problema raioanelor de Est din Republica Moldova, pentru că aici este o problemă extrem de serioasă. În primul rând, prezența acestor trupe ale Federației Ruse, care în ultimii ani, din 2014 încoace au fost într-o permanentă redimensionare și reformare a statutului lor și astăzi ele s-au transformat din niște trupe care erau prezentate ca un fel de paznici la depozitele de la Cobasna, s-au transformat în unități foarte combative, cu misiuni speciale și prezintă un risc serios atât pentru Republica Moldova, cât și pentru raioanele de sud din Ucraina.”

Trupele ruse s-au transformat în unități foarte combative, cu misiuni speciale, și prezintă un risc serios atât pentru R.Moldova, cât și pentru raioanele de sud din Ucraina...

Europa Liberă: O să citez o declarație pe care o făcea liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, aflat la Moscova. Jurnaliștii l-au întrebat dacă regiunea ar fi capabilă să respingă un eventual atac armat din partea Chișinăului, din partea Republicii Moldova și răspunsul lui a fost: „Să nu aveți nicio îndoială în acest sens, Transnistria este pașnică, dar are armată care este capabilă să-și apere țara”. Ce înseamnă „Transnistria are armată”?...

Viorel Cibotaru: „Este parte a acelei campanii de război de descurajare a Ucrainei și a Republicii Moldova de a merge pe parcursul ales, este o declarație care, hai să-i spunem așa, nu corespunde logicii. Eu nu știu cum actuala conducere a Ministerului Apărării, care a manifestat deschidere și prietenie vizavi de Federația Rusă, să inițieze vreo operațiune miliară împotriva colegilor săi din Transnistria. Deci, este un nonsens și se bat în același picior, cum s-ar spune.”

Europa Liberă: Dar câtă armată și cât armament este acolo?

Viorel Cibotaru: „Eu cred că este suficient pentru a menține această ideologie de cetate asediată. Ei au nevoie din când în când de reanimarea diferitelor amenințări inexistente, fie din partea României, fie din partea NATO, fie din partea Statelor Unite, fie din partea Chișinăului. Și chiar dacă Chișinăul în mod oficial a adoptat prin doctrinele sale neaplicarea forței pentru întoarcerea teritoriilor ocupate sau pentru reîntregirea țării, ei continuă să joace acest rol și să reitereze aceste idei cu privire la amenințările din partea Republicii Moldova, de fapt, inexistente.”

Europa Liberă: Dar ce e în dotarea lor astăzi?

Viorel Cibotaru: „Bine, eu nu vreau să intru în detalii, poate să-mi scape ceva, dar ei au în dotare și tancuri, au în dotare câteva brigăzi de infanterie motorizată. E drept, trebuie să admitem că o parte substanțială din armament continuă să fie acel armament sovietic care s-a păstrat în depozitele fostei Armate a 14-a, dar pregătirea lor este... Eu nu știu în ultimii ani 5-6 ani, n-am avut niciun fel de informații noi cu privire la suplinirea acestor armamente și nu cred că ar exista posibilități să facă acest lucru, deși Federația Rusă intenționa să livreze în Republica Moldova automobile militare, elicoptere de luptă, inclusiv, conform anumitor informații, și anumit armament, dar să nu uităm că în Transnistria au existat, cel puțin conform informațiilor pe care le-am deținut până în 2015, ei aveau și capabilități pentru asamblarea unor anumite arme ușoare, arme antitanc, lansatoare de mine în Tiraspol, în întreprinderile din Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar tot ce se întâmplă în regiunea transnistreană nu e de capul celor care conduc această regiune, ei au sprijinul inclusiv pe dimensiunea militară din partea Rusiei?

Viorel Cibotaru: „Ei încearcă acest joc dublu. Uneori, pozițiile transnistrenilor vor să conducă spre ideea că ei sunt independenți de Federația Rusă, că ei își adoptă propriile...”

Europa Liberă: Și are dreptul la viață această părere?

Viorel Cibotaru: „Într-o oarecare măsură, da. Eu nu aș exclude că, bine, sunt diferite situații din care noi am văzut cu certitudine că au existat poziții diferite dintre liderii din Tiraspol, și acei formali, și acei informali. Mă refer la conducerea Sheriff-ului, dacă doriți, în mai multe afaceri dubioase, în promovarea unor anumite scheme care le-au adus anumite beneficii. Cât privește traseul general, nimeni din conducătorii transnistreni niciodată nu a deviat de această linie generală dictată de politica oficială a Federației Ruse. Deci, în sensul acesta, noi nu putem vorbi de o poziție independentă a autorităților transnistrene, dar în detalii noi de fiecare dată am văzut multiple interese de acestea, în limba rusă se spune местечковый интерес (interes local), care, fie că e legat de un anumit business, fie că e legat de anumite scheme și care ei nu ar fi dorit ca în Federația Rusă, fie că să se cunoască, fie că să fie penalizați pentru aceasta.”

Europa Liberă: Dle Cibotaru, dar rezolvarea conflictelor de la hotarul ucraineano-rus și hotarul ucraineano-moldav, ele sunt dependente sau nu neapărat?

Viorel Cibotaru: „Sigur că ele creează niște precedente care pe urmă sunt, dacă ele sunt aceste precedente, aceste modele de soluționare a conflictului, dacă sunt acceptate ca unele de succes de forțele mari, atunci, vrei-nu vrei, se aplică și în alte cazuri. Deci, acesta este lucru absolut evident, noi am văzut și în alte situații, noi am văzut și cazuri mai mult sau mai puțin de succes, și am văzut și cazuri în care nu prea a existat succes, dacă ne gândim la Cipru, dacă ne gândim la alte zone, la alte situații, cel puțin cu implicarea Uniunii Europene și a Statelor Unite, asta pentru noi este important.”

Europa Liberă: Dacă eventual se întâlnește președintele american cu președintele rus, pe agenda lor va fi ceea ce se întâmplă la hotarul Ucrainei cu Rusia, dar ceea ce se întâmplă în Republica Moldova cu regiunea transnistreană?

Nici Ucraina, nici Republica Moldova nu sunt pe primele locuri în prioritățile relațiilor ruso-americane...

Viorel Cibotaru: „Nu, haideți să fim serioși. Deci, nici Ucraina, nici Republica Moldova nu sunt pe primele locuri în prioritățile relațiilor ruso-americane. Acestea sunt motivele pentru a aborda problemele într-adevăr serioase care sunt legate de probleme, hai să spunem așa, globale, probleme economice globale.”

Europa Liberă: Bine, dar dl Biden îi propune dlui Putin să se întâlnească, ținând cont de ceea ce se întâmplă la hotarul Ucrainei cu Rusia, evoluțiile de acolo?

Viorel Cibotaru: „Considerați asta ca...”

Europa Liberă: Un prilej, un pretext?

Viorel Cibotaru: „...ca perceperea exactă a semnalului pe care l-a transmis Putin după venirea unei noi administrații a lui Biden. Deci, noua administrație americană va folosi și începe să folosească o armă tradițională pentru democrați și una din principalele valori pe care le promovează este respectarea drepturilor omului oriunde ar fi, promovarea unor regimuri democratice. Exact ceea ce se întâmplă astăzi în Federația Rusă, încălcarea absolut flagrantă a drepturilor omului, este un regim autoritar care își impune inclusiv modele sale altor state sau încearcă să folosească inclusiv în arena internațională niște instrumente de promovare a propriilor interese care, de fapt, sunt condamnate și la nivelul Organizației Națiunilor Unite, și în relațiile bilaterale. Iată aici este una din priorități, dar sigur că ambele țări trebuie să reseteze relațiile lor în domeniul, de exemplu, controlului asupra armelor nucleare, este o problemă absolut...”

Europa Liberă: Actuală...

Viorel Cibotaru: „Faptul că noi nu o percepem ca o amenințare imediată nu înseamnă că cei care țin degetele pe butoanele acestea de lansare a rachetelor nu conștientizează această responsabilitate. Mai departe sunt mega-proiectele ecologice sau de păstrare a ecologiei în care discuțiile la acest nivel sunt absolut iminente. Uitați-vă problema Antarctidei, de exemplu, sau problema spațiului cosmic în care Statele Unite și Federația Rusă, indiferent de gradul de relație, niciodată nu au pierdut această linie de cooperare, dar și de contrapunere, dacă ne gândim la noile tipuri de armamente, cele cosmice sau cele cu laser ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că puțin probabil situația din Moldova să se regăsească pe agenda celor doi lideri de la Kremlin și de la Casa Albă?

Viorel Cibotaru: „Nu, eu nu exclud, dar ea nu este prioritară, ei nu se întâlnesc pentru a discuta conflictul transnistrean, nici conflictul din Donbas, ei pot să atingă acest conflict, ei pot să se înțeleagă într-un fel anume, dar asta este ca și cum un fel de bilet de intrare într-un club în care se discută cu totul alte probleme. Mie îmi pare rău să spun lucrul acesta, el poate să pară chiar cinic într-o anumită măsură, dar asta este realitatea, dacă noi nu o acceptăm înseamnă că nu înțelegem ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Despre securitatea și umbrela sub care Republica Moldova își asigură securitatea să vorbim, dar mai întâi să văd dacă ați putea anticipa cu ce se va finaliza cazul răpirii acestui cetățean ucrainean, Ceaus.

Viorel Cibotaru: „Este un caz atât de ridicol, aș spune eu, pentru că, în primul rând, toată această operațiune care este foarte stranie, foarte stranie pentru autoritățile ucrainene, dacă ele ar fi implicate. În general, am văzut foarte multe speculații, foarte multe încercări de a folosi acest caz în scopuri politice imediate. Pe mine imediat m-a pus în gardă această încercare a exponenților Partidului Socialiștilor de a învinui președinta Maia Sandu în ceva ceea ce ea nici nu poate controla, aflându-se, de exemplu, acțiunile unor instituții care continue să fie sub conducerea unor conducători care au fost înaintați și votați de către Partidul Socialiștilor, care sunt controlați de Partidul Socialiștilor, dacă ne referim la aceste permanente ședințe de guvern, fie la sediul PSRM, fie la sediul speakerului parlamentului. Și lucrul acesta displace foarte mult, pentru că întrebări, în general, sunt foarte multe, modul în care a fost...”

Europa Liberă: De ce e atât mister în jurul acestui caz?

Viorel Cibotaru: „Eu am spus că e ridicol, pentru că nu există aproape niciun mister, pentru că persoana acestui judecător este foarte bine cunoscută în Ucraina, pentru că tot ce poate el spune sau tot despre ce el nu poate spune se cunoaște și se discută în spațiul ucrainean, pentru că autoritățile ucrainene nu aveau nevoie din punctul de vedere juridic al procedurilor ucrainene să facă așa o operațiune. Totodată, noi vedem toată operațiunea life, da?”

Europa Liberă: Cine a filmat-o?

Viorel Cibotaru: „Eu nu știu, asta trebuie să demonstreze autoritățile. Deci, în care mai apoi toată informația se descoperă că autoritățile noastre au cunoscut și Poliția de frontieră, fără a respecta procedurile, fără a respecta protocoalele care se impun în aceste situații. Este o situație absolut bizară.”

Europa Liberă: Și finalitatea acestui caz care ar putea să fie?

Viorel Cibotaru: „Finalitatea este una, ca să nu...”

Europa Liberă: O înrăutățire a cooperării moldo-ucrainene?

Eu nu exclud că ar exista și un interes de reglare a unor conturi, ale unor oligarhi care nu mai sunt la putere nici în Ucraina, nici în R.Moldova...

Viorel Cibotaru: „Exact! Deci, una din ținte, eu nu exclud că ar exista și un interes de acesta, de boseci, va să zică, reglarea unor conturi ale unor oligarhi care nu mai sunt la putere nici în Ucraina, nici în Republica Moldova, dar care ar dori ceva să obțină, niște dividende de acestea obscure. Dar dacă este să vorbim de situația relațiilor între Republica Moldova și Ucraina și modul cum este prezentat în mediile de informare pro-ruse în Ucraina și în Republica Moldova, lucrul acesta vorbește despre faptul cunoașterii despre aceste operațiuni de către serviciile Federației Ruse și folosirea bine chibzuită, bine etajată a acestui caz în aceste relații. Da, una este să aducă în spațiul public o nemulțumire din ambele părți vizavi de relațiile moldo-ucrainene, de a trezi suspiciune în capacitatea instituțiilor din Ucraina și din Republica Moldova de a înfăptui actul justiției ș.a.m.d. Deci, pe fundalul evenimentelor din Donbas, pe fundalul acestui impas în discuțiile tripartite pe Donbas din grupul de Minsk și din grupul Normandia, toate aceste istorii cu Navalnîi și sancțiunile lui Navalnîi și toate aceste elemente ale războiului hibrid pe care Federația Rusă le duce atât împotriva Ucrainei și Republicii Moldova, cât și împotriva Occidentului, foarte bine se înscriu ca o piesă de discuție, de imagine negativă inclusiv această operațiune. Principalul în acest sens și ceea ce aștept eu finalitatea, să văd care este soarta acestui om, este el viu sau nu...”

Europa Liberă: Mulți își pun această întrebare...

Viorel Cibotaru: „...în custodia cui el se află și iată răspunsul la aceste două întrebări poate să arunce mai multă lumină asupra implicării altor actori în acest sens. Sper foarte mult că odată cu resetarea puterii în Republica Moldova noi vom primi răspuns și la această întrebare, inclusiv la întrebările, de exemplu: dar ce a fost totuși cu acea presupusa tentativă de asasinare a lui Plahotniuc, ce a fost cu transferul lui...”

Europa Liberă: Cu implicarea cetățenilor ucraineni, așa se spunea atunci.

Viorel Cibotaru: „...Platon din Ucraina în Republica Moldova, care, iarăși, a fost considerat ilegal de către autoritățile ucrainene și care își așteaptă un răspuns de autoritățile din Republica Moldova, indiferent de faptul ce a făcut Platon? Mai departe, chiar dacă l-au adus pe Platon aici, noi am văzut că nu s-a finalizat niciun scop care a fost declarat, nici în „laundromat”, nici în furtul miliardului, nici în atacurile raider de care este acuzat acest personaj. Adică este o zonă de speculație, o zonă de activitate subterană, criminală și care își are o dezlegare doar în condițiile existenței unei procuraturi profesioniste, a unor organe de urmărire penală care-și cunosc datoria, a unor ofițeri de servicii de informație patrioți și devotați țării și intereselor, a unor militari care sunt loiali, cum spunea dna președintă Sandu, țării, dar nu unor persoane politice.”

Europa Liberă: Republica Moldova și securitatea. Cine i-o asigură? Cum și-o asigură? Rămâne vulnerabilă? Nu rămâne vulnerabilă? Se credea că acest statut de neutralitate ar putea să împace spiritele și chiar să consolideze securitatea statului Republica Moldova. Iată, la 30 de ani de independență, se justifică această neutralitate?

Viorel Cibotaru: „Noi am ajuns la un status-quo în asigurarea securității naționale a Republicii Moldova care nu satisface pe nimeni, nici pe acei care-s împotriva documentelor actuale, nici pe acei care au dorit să impună alte opțiuni de securitate Republicii Moldova. De aceea, în general, este nevoie de o resetare, fiindcă în domeniul securității există ca și în alte domenii, ca și în domeniul culturii, ca și în domeniul autoidentificării noastre există compromisuri, există compromisuri în care are loc și limba moldovenească, și limba română, și graiul moldovenesc al limbii române, în care există multiple identități...”

Securitatea actuală a Republicii Moldova este un produs de semi-compromisuri, semi-adevăruri...

Europa Liberă: Și cu securitatea tot așa e?

Viorel Cibotaru: „Și cu securitatea e exact așa. Deci, securitatea actuală a Republicii Moldova este un produs de semi-compromisuri, semi-adevăruri...”

Europa Liberă: Între cine?

Viorel Cibotaru: „Între diferite segmente ale populației Republicii Moldova, între diferite elite, elitele care au venit cu niște planuri bine gândite și bine promovate până la urmă nu au rezistat în promovarea lor și lamentabil s-au discreditat. Furtul miliardului, țineți minte toată istoria ceea, ideile erau minunate, erau în consens cu trendurile globale, erau în consens cu așteptările oamenilor ca până la urmă să fie discreditate. Dorința altei părți de a reface Uniunea Sovietică, de a deveni...”

Europa Liberă: Pe placul Rusiei?

Viorel Cibotaru: „Nu pur și simplu pe plac, de a deveni un satelit al Federației Ruse, un prieten al Federației Ruse, tot lamentabil au eșuat. Deci, noi astăzi, de fapt, vorbim nu de o viziune compromisă, noi vorbim de o lipsă de viziune. Societatea noastră, elitele, reprezentații domeniului academic de cercetare au nevoie de o resetare a acestei noțiuni de securitate a Republicii Moldova, inclusiv a opțiunilor și să o facem, într-adevăr, în interesul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Dacă e vorba de compromisuri, compromisurile acestea să fie conștientizate, acceptate și responsabilizate. Eu astăzi, de exemplu, nu văd o nouă strategie a securității naționale de care avem nevoie absolut, pentru că nu există, fără ca să nu încorporăm noțiunea de reintegrare a statului, nu putem. Deci, noi trebuie să răspundem la o întrebare exactă – până unde merge reziliența noastră față de Federația Rusă și unde noi putem conviețui cu acea parte a societății noastre care se revede în acest spațiu? Și răspunsurile trebuie să fie clare, trebuie să fie unde sunt liniile roșii de care nu se poate de trecut, pentru că, până la urmă, nu a mers nicio variantă, nu a mers varianta deblocării a Transnistriei, nu a mers nicio variantă de a merge cu brațele deschise pentru acest regim, nu s-au schimbat multe lucruri acolo. Deci, el a rămas fortificat, susținut.”

Europa Liberă: S-a schimbat, el mai tare s-a cimentat.

Viorel Cibotaru: „Ba nu, el este un regim foarte slab, care-și pierde cetățenii săi, care este acuzat...”

Europa Liberă: Și Republica Moldova nu-și pierde cetățenii?

Viorel Cibotaru: „Este acuzat de toți, inclusiv de instituțiile de apărare a drepturilor omului din Federația Rusă, este acuzat de încălcarea acestor drepturi ale omului, deci nu este un model de statalitate care ar putea să satisfacă inclusiv societatea din raioanele de est. Noi avem nevoie de această soluție comună, fie de conviețuire și avem nevoie inclusiv de o viziune pentru o finalitate a acestui proces, dar, în primul rând, noi trebuie să avem nevoie de o coeziune a diferitor acestor opinii în Republica Moldova. Atunci când, de exemplu, ne vom așeza la masa de negocieri, fie privind statutul, fie relațiile de zi cu zi între autoritățile din Republica Moldova și autoritățile autoproclamatei republici, noi trebuie să știm că este o poziție comună, că nu avem în spate un ministru care a luat un cemodancik și sparge toate aceste înțelegeri, și toate lucrurile se transformă într-un bluf, mai multe sunt lucruri, inclusiv societatea Republicii Moldova trebuie să-și dorească reintegrarea, trebuie să dorească alocarea unei părți mult mai mari din bugetul Republicii Moldova pentru asigurarea intereselor cetățenilor noștri din partea stângă a Nistrului. Astăzi avem doar 15 milioane de lei, cu acești bani nu faci reintegrarea.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG