Europa Liberă: Așadar, prăbușirea prețului petrolului după ce Rusia a respins propunerea Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) de reducere a producţiei, pentru a stabiliza prețurile aflate în cădere din cauza epidemiei coronavirusului, și aici același virus... Pe scurt, dle Gîrbu, pentru a avea un punct de pornire și pentru o elementară înțelegere a celor întâmplate: cum se explică declanșarea acestui război al prețurilor între OPEC și Rusia?
Viorel Gîrbu: „Da, într-adevăr este un război al prețurilor. Aici este bine să menționăm faptul că cotațiile petrolului s-au prăbușit cu 30 la sută, urmare a anunțului venit din partea autorităților Arabiei Saudite, care au declarat că vor oferi o reducere de preț pentru livrări, începând din luna aprilie și în perioada următoare. Deci, această scădere a prețului nu este atât un rezultat al faptului că Rusia a ieșit din cartelul OPEC-plus, ci urmare a acestui război care a fost declanșat de către Arabia Saudită. Este un joc foarte complex care vizează foarte mulți actori. Aici vorbim nu doar de Federația Rusă, dar vorbim inclusiv de Statele Unite ale Americii, care sunt un foarte mare, foarte important producător de petrol, iar acest război al prețurilor urmărește să aducă la o anumită reajustare, schimbare a pieței petrolului între principalii jucători. Deci se încearcă schimbarea cotelor de piață, iar rezultatul acestui comportament urmează să-l vedem.”
Europa Liberă: Scăderea preţurilor la petrol a provocat deja o depreciere semnificativă a rublei ruseşti. Temerile că se pot repeta efectele din 2014 sau 2008 plutesc cumva în aer... Inclusiv, prin ricoșeu, pentru R. Moldova. Sunt justificate aceste temeri?
Economia națională nu este conectată atât de mult pe economia Federației Ruse
Viorel Gîrbu: „Temerile desigur sunt justificate. Jocul care se face acum este unul extrem de complex, de aceea e foarte greu să înțelegem care va fi până la urmă efectul final. Cel puțin din dimensiunea comerțului extern al Republicii Moldova noi o să avem de resimțit un anumit impact. Impactul și influența asupra economiei naționale nu va fi unul similar anului ‘98, atunci când, urmare a default-ului din Federația Rusă, impactul asupra economiei naționale a fost unul semnificativ, leul moldovenesc s-a depreciat de câteva ori, a ajuns de la cotația de la 4 lei la 12 lei pentru un dolar american. A fost un șoc masiv pentru economia națională. Acest lucru nu se va repeta acum, dar totuși trebuie să luăm în considerare faptul că evoluțiile din economia Federației Ruse vor influența evoluțiile din economiile care sunt apropiate economiei rusești. Aici vorbim despre Belarus, Kazahstan, Ucraina, deci mai mult economiile din spațiul CSI, care de asemenea vor fi puse în situația să-și deprecieze monedele naționale și acest lucru în ansamblu sigur că va influența economia țării. Totuși, economia națională nu este conectată atât de mult pe economia Federației Ruse, noi exportăm în total către zona CSI în jur de 15% din totalul de exporturi, noi importăm mult mai mult din zona CSI, iar din comerțul exterior cu această regiune cam jumătate revine Federației Ruse.”
Europa Liberă: Dar remitențele?
Viorel Gîrbu: „Remitențele într-adevăr sunt un factor care trebuie să ne îngrijoreze, dar această îngrijorare, de fapt, a început mult mai devreme, nu acum, fiindcă volumul remitențelor care vin din Federația Rusă este în trend descendent de o perioadă mai lungă de timp, cred că din perioada când Rusia a intrat în conflict cu marile economii pe plan mondial, urmare a războiului din Crimeea, atunci când a fost impus embargoul cu Federația Rusă. Din acea perioadă, Moldova este în situație de declin a remitențelor din Federația Rusă.”
Europa Liberă: Spuneți că eventualele probleme din Rusia, și deja sunt probleme în Rusia, nu vor afecta ca altădată economia Republicii Moldova? Putem vorbi în acest caz și de aspecte bune, și de aspecte proaste, deopotrivă, eventual?
Viorel Gîrbu: „Da, desigur. Acest comportament al Federației Ruse poate fi catalogat și descris în diverse rânduri, dar există și opinii care susțin faptul că Federația Rusă prin acest comportament încearcă să facă față riscurilor care sunt create de către epidemia de coronavirus. Și atunci un ajutor, o dimensiune similară poate fi atestată și în Republica Moldova. Prețurile mai mici la petrol sunt un beneficiu pentru noi, întrucât de prețurile la hidrocarburi sunt legate și prețurile la gazele naturale care sunt livrate Republicii Moldova, dar propriu-zis importul de petrol iarăși e o sursă importantă pentru Republica Moldova. Dacă acest import se va face la un preț mai mic, consumatorul din Republica Moldova va avea de câștigat, dar aici nu doar această dimensiune trebuie văzută, cred că se formează un spațiu fiscal suplimentar pentru autoritățile naționale care ar putea să introducă poate anumite taxe temporare în vederea creării veniturilor pe care ar putea să le folosească pentru face față, pentru a pregăti Republica Moldova mai bine pentru a se descurca în cazul unei epidemii de coronavirus. E o reducere de prețuri care înseamnă costuri mai mici. Pe moment e o redistribuire a valorii adăugate între producătorii de petrol și consumatorii de petrol, această redistribuire se face în favoarea consumatorilor și noi am putea beneficia urmare a acestei redistribuiri.”
Europa Liberă: Totuși putem sau trebuie anticipate ca necesare niște preocupări de eventuală anticriză ale autorităților moldovenești? Ce măsuri de precauție ar trebui gândite de autoritățile moldovene pentru a nu se întâmpla ca în 2008, de exemplu, când așteptările au fost destul de optimiste. Se spunea că, pe când era premier dna Greceanîi, iar ministru al Economiei dl Dodon, se spunea că Republica Moldova nu va fi afectată sub nicio formă de criza mondială declanșată atunci, dar iată că declinul economic a fost destul de mare în anul următor?
Viorel Gîrbu: „Într-adevăr, Republica Moldova a fost afectată, dar a fost afectată în plan secundar. Economia națională nu este acum integrată în economia mondială și influențele nu vin din această dimensiune, deci din modul în care evoluează economia mondială. Totuși, în tot ce ține de evoluția pe piața petrolului, cred că nu ar trebui să ne facem foarte multe griji, fiindcă, așa cum am zis, aceste evoluții nu afectează în plan negativ Republica Moldova și aduc anumite beneficii. Cred că autoritățile naționale trebuie să se concentreze pe tot ce înseamnă epidemia de coronavirus, pe situația din Uniunea Europeană, pe situația din Italia, acolo unde foarte mulți cetățeni din Republica Moldova au rămas blocați.
Mulți încearcă să revină în Republica Moldova, multe persoane care obișnuiau să lucreze în această economie nu vor avea posibilitate să se deplaseze. Deci, cred că riscurile vin din altă zonă, nu din Est, ci din Vest. În cazul de față, remitențele de care beneficiază economia națională și care sunt generate de economiile statelor europene sunt foarte importante, sunt mai importante decât acele remitențe pe care noi le primim din Federația Rusă, dar cred că totuși autoritățile trebuie să se pregătească de un impact destul de serios venit anume din perspectiva epidemiei de coronavirus. Or, evoluția prețurilor la petrol este, de fapt, un suport în vederea identificării acelor mijloace pe care să le folosim pentru ca să gestionăm de o manieră mai bună situația din acest domeniu.”
Europa Liberă: Totuși, v-ați aventura să anticipați care va fi comportamentul jucătorilor petrolieri de pe piața moldovenească? La o recentă întâlnire cu Igor Dodon cele mai mari trei companii petroliere au promis că vor reduce cu 7-8% preţurile, iar astăzi am văzut un titlu-întrebare pe o media moldoveană: de ce atunci când prețurile la petrol pe plan global scad, pe piața internă nu se prea întâmpla schimbări?
Viorel Gîrbu: „Piața internă într-adevăr este una destul de problematică și e gestionată de o manieră foarte netransparentă și ineficientă. Noi avem o piață mică, astfel încât este greu să eviți anumite blocaje pe această piață, deci guvernul ar trebui să vină poate cu anumite reforme mult mai hotărâte în vederea transparentizării și creșterii eficienței pieței petrolului. În același timp, trebuie să înțelegem că durata de timp în care se produce acest impact, în cazul de față scăderea prețurilor, este una mai mare. Noi vorbim despre cotația prețurilor pe piețele internaționale. Aceste cotații trebuie să înțelegem că sunt formate din contracte pe viitor, doar 10 la sută din volumul mijloacelor tranzacționate pe piața petrolului sunt efectiv livrări de petrol, restul sunt speculații. Deci, în momentul actual noi vorbim și despre anumite evoluții speculative. Sigur că aceste evoluții determină propriu-zis prețul la care ajunge petrolul în rafinării, dar procesul tehnologic este mai lung. Deci trebuie să treacă două săptămâni, poate chiar mai mult pentru ca să vedem reducerea semnificativă a prețurilor combustibilului la pompă. În același timp, trebuie să luăm în considerare faptul că marii producători de combustibil sunt într-o situație financiară dificilă. Dacă e să ne uităm la evoluțiile pe piața bursieră din București, vedem că cea mai mare cădere este, de fapt, a companiei Petrom. Deci, cotațiile bursiere s-au prăbușit în cazul acestei companii și atunci situația financiară a ei este una dificilă. Și nu doar compania respectivă este vizată, și Lukoil, și alți producători de combustibil au o evoluție similară.”
Europa Liberă: Și pe final, doar o opinie, o apreciere a Dvs. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un credit rusesc. În condițiile în care Rusia deja este oarecum suferindă din cauza acestui război, în aceste condiții speranțele autorităților moldovene mai pot fi trainice, din punctul Dvs. de vedere?
Viorel Gîrbu: „Rusia are rezerve suficiente, deja depinde care este greutatea jocului și evoluțiilor din Republica Moldova pentru modul în care se formulează politicile la Kremlin. Chiar și în contextul prăbușirii prețurilor la petrol, autoritățile rusești declară că au suficiente rezerve pentru ca să facă față situației pe o perioadă de 4 ani și mai mult. Rusia mai are un fond de dezvoltare națională în mărime de 150 de miliarde de dolari estimativ. Deci, pentru Federația Rusă nu este o problemă să acorde acel credit Republicii Moldova. Desigur că importanța acestei acțiuni este diferită, în funcție de acele jocuri geopolitice pe care le face Federația Rusă.
Pentru noi cred că situația, chiar și în această dimensiune, este una benefică, pentru că va impune autoritățile naționale care acum guvernează Republica Moldova să-și îmbunătățească dialogul, să nu fie poate atât de, ca să zic așa, arogante în dialogul cu partenerii europeni și să fie mai deschise pentru un dialog și pentru anumite reforme pe calea procesului de modernizare, de integrare europeană a Republicii Moldova. În același timp, sigur că speranța unui credit care să fie investit în infrastructura din Republica Moldova nu dispare, chiar și pe fundalul acestor evoluții, fiindcă jocul este unul foarte larg și vizează anumite evoluții nu doar în plan economic, ci în plan geopolitic. Federația Rusă este o economie specifică, o societate specifică, impactul din perspectiva bunăstării materiale a cetățenilor nu este o problemă atât de mare pentru autoritățile Federației Ruse, precum este o problemă pentru alte state, inclusiv SUA, Arabia Saudită ș.a.m.d. Deci, dependența Federației Ruse din această dimensiune nu este chiar atât de mare. Din acest motiv, flexibilitatea autorităților acestui stat să fie antrenate și să joace în continuare foarte dur în aceste condiții este una destul de mare.”
