O recentă iniţiativă a Centrului de Informare şi Documentare NATO (CID NATO) de la Chişinău presupune instruirea unor primari, preoţi şi lideri sau lidere de onganizaţii neguvernamentale locale în privinţa importanţei valorilor euroatlantice şi a rolului instituţiilor ce le promovează. Iniţiativa CID NATO are drept scop crearea unei reţele de formatori de opinie, capabili să ajute în combaterea unor percepţii greşite despre UE şi NATO, care, conform unor studii independente, sunt încă foarte răspândite în localităţile rurale ale R. Moldova.
Deocamdată, au fost instruite zece astfel de persoane, inclusiv două feţe bisericeşti, care vor organiza la rândul lor evenimente informative direct în localităţile rurale.
„Aceşti doi preoţi, pe lângă faptul că sunt slujitori bisericeşti, sunt şi activişti, au asociaţii, fac donaţii. Acest program urmăreşte scopul de a-i forma pe ei, ca să facă cunoştinţă cu modul în care funcţionează lucrurile acolo”, spune Elena Mîrzac, directoarea CID NATO.
„A doua fază a proiectului presupune ca ei să organizeze în localităţilor lor reuniniuni şi deja ei formează, la rândul lor, alţi formatori, care să explice ce sunt aceste valori europene şi cum am putea să le aplicăm în localităţile noastre”, mai spune directoarea Centrului ce a lansat iniţiativa în urmă cu câteva luni.
Problematica actuală referitoare la percepţia valorilor euroatlantice printre cetăţenii R. Moldova este extrem de variată: de la o înţelegere greşită, de tip sovietic, a rolului unor astfel de organizaţii cum e UE sau NATO până la fricile exagerate faţă de regulile pe care le impun astfel de organizaţii unor state candidate la aderare sau simple partenere.
„Este rezultatul dezinformării din mass-media şi faptului că cetăţrnii noştri nu caută informaţii din surse veridice”, spune Maxim Melinti, preot la Ghidighici, unul dintre beneficarii programului.
„Societăţii noastre îi lipseşte gândirea critică şi analiza. De aici şi bârfe, minciuni, la care se dedau inclusiv feţele bisericeşti. Se duce multă lume în eroare, de exemplu, că dacă aderăm la România, trecem la stilul nou, iar aceasta va fi sfârşitul lumii. Oamenii, fiind dezinformaţi, cred în aceste lucruri”, mai spune părintele Maxim Melinti.
Când îl întreb dacă şi când biserica moldoveană ar putea deveni un promotor activ al valorilor de tip euro-atlantic, îmi răspunde:
„E o cale lungă până acolo. Pentru că eu cunosc personal unii slujitori care trăiesc din granturi europene, dar continuă să vorbească din avonul bisericii despre UE ca despre izvorul tuturor relelor.”
Există însă şi tendinţe mai noi care, la fel ca percepţiile greşite asupra UE sau NATO, necesită un răspuns promt şi eficient, ne spune la rândul lui Petru Bărbieru, primar al satului Ţarigrad şi un alt participant la programul de formare:
„Cetăţenii şi-au soluţionat problemele fără guvernanţi. Când s-au abolit vizele, ei au plecat, şi-au hotărât întrebările… Dacă generaţiile mai în vârstă mai au nostalgii după baştină, apoi tinerii nu le mai au. Guvernanţii, din păcate, au scăpat din vedere acest aspect. Toată lumea pleacă şi o să plece şi nu ştiu ce va fi până la urmă. Dar frică faţă de NATO au guvernanţii, nu oamenii simpli", spune primarul de Ţarigrad, care a vizitat Bruxellesul în cadrul programului realizat de CID NATO.
