Negocierile între miniștrii educației român și ucrainean sunt doar un prim pas spre găsirea unor soluții pentru vorbitorii de limbă română din Ucraina, după cum rezultă în urma discuțiilor purtate la Kiev. Liviu Pop, ministrul român al învățământului, a explicat că școlile în limba română din zona Cernăuți, dar nu numai, au o tradiție de peste 200 de ani.
Într-o statistică prezentată de oficialul român, care a pledat ieri la Kiev cauza etnicilor români din Ucraina, în această țară există acum patru licee cu predare în limba română, trei în regiunea Cernăuți și unul în Transcarpatia. Mai funcționează 75 de de școli cu predare în limba română: 63 în regiunea Cernăuți și 12 în Transcarpatia. În afară de acestea există peste 20 de școli cu predare mixtă. În regiunea Odesa nu e înregistrată nicio școală cu predare în limba română, dar sunt câteva cu predare în limba moldovenească, după denumirea cerută de comunitățile etnice din această zonă.
Potrivit datelor oficiale, în Ucraina trăiesc 400.000 de oameni care au limba română ca limbă maternă și pe care statul român e obligat să-i ajute să-și păstreze identitatea. La Kiev, ministrul român al educației, Liviu Pop, i-a explicat omoloagei sale care sunt legile românești prin care li se acordă minorităților dreptul să se instruiască în limba maternă, dar și să-și folosească limba în justiție sau în relația cu administrația locală, în localitățile unde minoritățile reprezintă cel puțin 20% din totalul populației. În România sunt organizate programe de studiu în 15 limbi, inclusiv în limba ucraineană, după cum a precizat ministrul român. Aproape 8000 de copii de etnie ucraineană sunt școlarizați în limba lor maternă în circa 10 județe (Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș Severin, Satu Mare, Botoșani, Arad, Tulcea).
România și Ungaria și-au declarat nemulțumirea față de noua lege a educației promulgate luni de președintele Petro Poroșenko, lege care restrânge drastic învățământul în limbile minorităților. Acest act normativ a fost gândit la Kiev pentru a reduce influența limbii ruse în Ucraina, dar prin ricoșeu sunt afectate și celelalte minorități.
E greu de spus, însă, cum va putea Ucraina să ofere grade diferite de acces la învățământ în limba maternă minorităților, în așa fel încât să-și atingă obiectivul și să reducă influența limbii ruse...
Cea mai dură reacție a venit de la Budapesta, care a amenințat Ucraina că îi va obstrucționa orice avans „în procesul său de integrare europeană" ca represalii la noua lege a educației. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei”, a declarat ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto. România a fost ceva mai ponderată și i-a cerut Ucrainei să consulte Comisia de la Veneția, OSCE și Consiliul Europei pentru a vedea în ce măsură noua lege a educației respectă standardele europene. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată", a declarat și ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin.
Ministrul român al educației, Liviu Pop, a sugerat că negocierile care urmează se vor duce pentru o viitoare lege a învățământului preuniversitar. Unele lucruri au început deja să fie negociate, potrivit unor surse citate de presa centrală. Astfel la discuțiile dintre Lilia Grinevici, ministra educației de la Kiev, și omologul ei român, partea ucraineană ar fi propus ca limba română să reprezinte 80% din ceea ce se predă până în clasa a patra, 75% din ceea ce învață elevii din clasele a cincea și a șasea, 70% din programa pentru clasele a șaptea, a opta și a noua, și 30% din ceea ce se învață din clasa a zecea până într-a douăsprezecea. Partea română va încerca să mărească aceste procente în favoarea sa, fiindcă Legea promulgată de Petro Poroșenko este doar o lege cadru, sub a cărei umbrelă vor fi scrise legile specifice.
E greu de spus, însă, cum va putea Ucraina să ofere grade diferite de acces la învățământ în limba maternă minorităților, în așa fel încât să-și atingă obiectivul și să reducă influența limbii ruse.
