Noua lege a educației prevede reducerea folosirii în școli a limbilor minorităților naționale, inclusiv a limbii române. Este cel mai sever avertisment dat până acum Kievului de țările vecine din cauza controversatei legi, care mai trebuie semnată de președintele Petro Poroșenko.
Într-o declarație făcută la Adunarea Generală ONU de la New York, joi, Iohannis, a spus că după ce l-a informat pe omologul său ucrainean Petro Poroșenko că nu va mai merge în vizită în țara lui în octombrie, liderul de la Kiev a rămas „îngândurat”.
Iohannis a spus că din cauza legii ucrainene a cerut să fie contramandată și vizita președintelui parlamentului ucrainean la București.
Legea aprobată de parlamentul ucrainean la 5 septembrie mai trebuie semnată de Poroșenko, iar țările vecine i-au cerut deja de mai multe ori să o trimită înapoi deputaților.
Ea prevede că educația în licee și universități se va face în limba ucraineană, astfel că limbile minorităților vor putea fi folosite numai în grădinițe și școli primare.
Legea prevede și alte schimbări, ca trecerea de la învățământul de 11 ani la cel de 12 ani sau introducerea unei mai mari flexibilități pentru programa de studii, și a fost prezentată de inițiatorii săi ca o „racordare la standardele europene”. Potrivit presei ucrainene, aplicarea ei urmează să fie sprijinită financiar de Finlanda, iar elementele reformatoare din lege au fost salutate de Statele Unite.
A doua zi după adoptarea legii, reprezentanții vorbitorilor de limbă română din Ucraina au criticat-o însă vehement, cerându-i președintelui Poroșenko să nu o semneze și avertizându-l că ea ar putea provoca noi conflicte sociale și instabilitate.
Legea a fost criticată și de guvernele din Rusia, Ungaria, Polonia, România, Grecia și Bulgaria. Ministrul de externe ungur Peter Szijarto a spus că Ucraina a înjunghiat Ungaria „pe la spate”.
La 20 septembrie, o zi după ce legea a fost semnată de președintele parlamentului ucrainean, camerele reunite ale legislativului român au adoptat o declarație în care cereau președintelui Poroșenko să nu promulge legea și propuneau înființarea unei delegații parlamentare românești care să meargă la Kiev pentru a discuta situația creată.
Potrivit declarației parlamentare românești, în Ucraina trăiesc cam 400.000 de români. Noua lege ucraineană, a fost criticată și președintele R. Moldova, Igor Dodon, care a deplâns restrângerea drepturilor „românilor și moldovenilor” trăitori în Ucraina. Potrivit socotelilor sale, ar fi vorba de 150 de mii de români și 250 de mii de moldoveni.
La o dezbatere ținută în Rada Supremă la 18 septembrie, reprezentantul președintelui Petro Poroșenko în parlament, Irina Luțenko, a spus că șeful statului mai trebuie să examineze dacă legea respectă Constituția.
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, a spus că legea este corectă, dar nu este înțeleasă bine de țările din UE și a cerut ambasadorilor ucraineni să le-o explice mai bine.
