Linkuri accesibilitate

Vlad Lupan: „Reacțiile actuale urmează mai mult sau mai puțin logica cooperării între PD și PS”


La un punct de control în apropiere de Mariupol, pe coasta de sud a Mării Azov, 27 noiembrie 2018

Un interviu cu fostul reprezentant al R. Moldova la ONU, pe tema crizei din relațiile ucraino-ruse și a dezbaterii ei în Consiliul de Securitate ONU.

Premierul moldovean Pavel Filip a spus marţi că introducerea stării de război de către Ucraina în mai multe regiuni ale sale inclusiv în cele de la granița cu Republica Moldova, Odesa și Vinița, nu afectează securitatea Moldovei sau regimul de trecere a frontierei. După o ședință specială la guvern, Filip a reiterat că Republica Moldova susține Ucraina în criza declanșată duminică în strâmtoarea Kerci, unde Rusia a capturat duminică nave și marinari ucraineni acuzați că ar fi vrut să violeze frontiera rusă. Rusia a ignorat însă îndemnurile puterilor occidentale de a întoarce Ucrainei navele sechestrate și echipajele lor, acuzând Kievul că ar fi conspirat cu aliații occidentali pentru a provoca un conflict. Tensiunile între Ucraina şi Rusia au fost discutate şi în cadrul Consiliului de Securitate ONU. Un interviu pe această temă cu fostul reprezentant al R. Moldova la ONU, Vlad Lupan.

Vlad Lupan în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:32 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum se văd aceste tensiuni dintre Kiev și Moscova, după ce Rusia a confiscat prin forță militară câteva nave aparținând Marinei ucrainene, pentru că acest subiect s-a discutat și la Consiliul de Securitate?

Vlad Lupan: „Propunerea Rusiei a fost să transforme discuția într-o discuție privind violarea apelor teritoriale ale Rusiei, ceea ce de fapt nu s-a întâmplat, pentru că strâmtoarea din Kerci este de fapt circulată de către vase în conformitate cu dreptul internațional maritim. Deci, ei au încercat să vină cu o contrapropunere care de fapt să evite discuția acestui incident din perspectiva Ucrainei și s-o transforme într-o victimizare a Rusiei pentru a câștiga un fel de război PR, un mic război PR, pe care îl duc ei. Dar, așa cum ne dăm seama, Rusia a blocat orice rezultate ale unei asemenea discuții...”

Europa Liberă: Rusia vede în Occident acum un dușman, pentru că dacă e să luăm în calcul și discursurile pe care le rostesc demnitarii ruși de la tribuna ONU, spunând că reprezentanții țărilor care sunt prezente în ONU ar fi mânați de sentimentul de cireadă spre țintele impuse de Occident și de americani, se trimit niște mesaje, se fac niște aluzii. De ce se folosește acest limbaj, mai puțin diplomatic?

Vlad Lupan: „Da, limbajul nu este nou. Este un limbaj de consum în interiorul Federației Ruse, ei vor să demonstreze cât de puternici sunt și ei vor să demonstreze cât de puternici sunt un pic și pe exterior, în special pe țările care cunosc situația mai puțin, nu atât de bine din regiune. Ei vor să creeze impresia unui stat puternic pe arena internațională, așa-numita revenire la statutul de putere globală.

O țară care are Produsul Intern Brut ca Italia și este de nenumărate ori mai mare decât Italia, evident că nu poate să pretindă la statut de putere globală. Deci, absolut evident că asemenea afirmații belicoase, în anumite interviuri pe care le-am dat anterior spuneam că în zona transnistreană Smirnov făcea de asemenea declarații belicoase despre Chișinău, pentru ca să creeze așa-numita impresie de cetate asediată. Deci, Federația Rusă face cam același lucru, toți împrejurul ei sunt vrăjmași și din cauza asta populația trebuie să se unească în jurul liderul său. Acesta este de fapt unul din mesajele centrale ale Federației Ruse pe arena internațională. El este, în primul rând, de consum intern, de susținere a actualei puteri de la Kremlin.”

Europa Liberă: Rada de la Kiev a aprobat introducerea stării de urgență, începând cu 28 noiembrie, la cererea președintelui Poroșenko, în zonele cele mai vulnerabile, așa cum le numesc ei, la agresiunea rusă. Este vorba de zece regiuni, majoritatea la frontieră cu Rusia, dar și două regiuni din sud-vestul țării – Odesa și Vinița –, învecinate cu regiunea transnistreană. Poate să se răsfrângă acest lucru și asupra Republicii Moldova?

Vlad Lupan: „Ucrainenii trebuiau să răspundă, într-un fel sau altul, la situația creată. Reacția a fost să introducă starea de urgență. Este un lucru temporar. Necesitatea de a introduce starea de urgență este pentru a preveni posibilele escaladări dacă acestea ar fi avut loc. Unde ar fi putut să aibă loc asemenea istorii? Evident, în primul rând, pe zonele de frontieră sau acolo unde se află trupe rusești, cum de exemplu ar fi în regiunea transnistreană, iar noi știm că au fost și cazuri de utilizare a transnistrenilor, inclusiv, de exemplu, în Odesa anterior, în perioadele în care au avut loc tulburări în masă.

Ne amintim de asemenea de încercarea de a crea încă o zonă de conflict în „republica basarabeană de sud”. Deci, răspunsurile pot fi diferite, nu numaidecât militare, așa cum vedem. Din cauza asta ucrainenii au și reacționat în felul acesta. Nu cred că noi putem vorbi despre o răsfrângere asupra procesului de soluționare a așa-numitului conflict transnistrean în cazul nostru...”

Europa Liberă: E tocmai înaintea reuniunii ministeriale OSCE din Italia.

Vlad Lupan: „Absolut. Fără îndoială că e înainte de reuniune, dar și înainte de alegeri atât în Moldova, cât și în Ucraina, care cred că sunt mai importante pentru Federația Rusă decât o ministerială oarecare. Dacă eu aș fi în locul Federației Ruse, eu aș utiliza, și ei vor face, sunt absolut sigur, lucrul acesta, vor utiliza situația în favoarea lor ca să demonstreze că, așa cum s-a exprimat și ieri reprezentantul Federației Ruse la Consiliul de Securitate ONU că majoritatea statelor din Europa de Est sunt subordonate de Washington. Acesta ar fi pur și simplu un narativ, care ar continua toată istoria, precum că Rusia se află încercuită de vrăjmași și din cauza asta trebuie să-i sugrume. Deci, ministeriala din perspectiva asta este mai puțin importantă real vorbind pentru Federația Rusă.

Este mult mai important controlul real, iar controlul real nu se face prin doar ministerialele OSCE, el se face prin alegeri. Alegerile din Republica Moldova și alegerile din Ucraina vor fi mult mai importante pentru Federația Rusă decât ministeriala.”

Europa Liberă: Și o opinie a Dvs. referitor la cum înțelege Republica Moldova ceea ce se întâmplă la hotarul de est al său. Guvernarea califică drept agresiune din partea Rusiei acest incident de duminică din strâmtoarea Kerci, unde Marina militară rusă a sechestrat aceste trei nave militare ucrainene, pe de altă parte, Președinția tace, dar e cunoscut faptul că președintele ar fi mai degrabă un susținător al Federației Ruse. Cum să înțeleagă opinia publică, cetățeanul din Republica Moldova ce mesaj transmite conducerea Republicii Moldova, ținând cont de ceea ce se întâmplă în regiune?

Vlad Lupan: „Dacă am fi rupți de realitate și într-o situație teoretică, aș spune că reacția Guvernului este bună, însă noi nu suntem rupți de realități și trebuie să spunem lucrurile în context: ce s-a întâmplat până acum, ce se va întâmpla și ce se așteaptă să se întâmple? Este absolut evident că Guvernul Republicii Moldova până acum a dat semnale de deschidere destul de puternice față de Federația Rusă, însă a jucat pe carta pro-europeană pentru a obține un sprijin și finanțare inclusiv pentru activitățile sale din partea Occidentului, atât a Statelor Unite, cât și a Uniunii Europene. Aceste reacții ale Guvernului urmează același calapod în încercarea de a prezenta situația așa cum îi e convenabil Guvernului actual.

Sigur, fără îndoială, există riscul implicării Federației Ruse în Republica Moldova, însă așa-numitul binom, cooperarea dintre Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor al președintelui Dodon a fost discutată de mai mult timp. Este o cooperare/competiție, însă până la urmă este tot așa un fel de cooperare între aceste două partide, astfel reacțiile actuale mai mult sau mai puțin urmează logica acestei cooperări de moment...”

Europa Liberă: Dar tăcerea președintelui ce ar însemna?

Vlad Lupan: „Tăcerea președintelui... Președintele prin Constituție este responsabil de formularea politicii externe a Republicii Moldova. În momentul în care președintele Republicii Moldova nu reacționează la asemenea incidente, însă reacționează la toate celelalte state europene la subiectul respectiv, evident că se pune întrebarea: de ce președintele Republicii Moldova, mai cu seamă cu un conflict nesoluționat pe

Președintele nu reacționează, pentru că noi cunoaștem poziția lui vizavi de Federația Rusă...

teritoriul statului propriu, nu ar reacționa la violarea dreptului internațional, pentru că noi despre asta de fapt vorbim, în cazul unui conflict dintre Federația Rusă și Ucraina, în care Ucraina se află, mai mult sau mai puțin, în aceeași situație ca și noi?

Nu există explicații la o lipsă de reacție. Președintele nu reacționează, pentru că noi cunoaștem poziția lui vizavi de Federația Rusă. Nu cred că el va reacționa împotriva Federației Ruse. Pe de altă parte, se va strădui fără îndoială să minimalizeze subiectul, pentru că va încerca să-l facă cât mai neimportant.”

Europa Liberă: Dar vocea Tiraspolului se va face auzită?

Vlad Lupan: „Să vedem. Ei își coordonează poziția cu Federația Rusă de obicei, dar în același timp sunt mai atenți vizavi de Ucraina, fiindcă până la urmă o parte din tranzitul pe care ei îl fac, din punct de vedere transport economic, îl fac totuși prin Ucraina, deci sunt obligați să fie mai atenți.”

Europa Liberă: Și președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu-i place ceea ce se întâmplă între Rusia și Ucraina. El a promis că va încerca să găsească o soluție împreună cu liderii europeni. Vor fi capabile SUA și UE să găsească o rezolvare?

Vlad Lupan: „Occidentul în genere pornește de la ideea că pentru Federația Rusă costurile de escaladare a unui conflict sunt prea mari. Abordarea tipic occidentală pe business nu funcționează în cazul Federației Ruse. Dacă Federația Rusă se gândea la costuri, ea nici măcar nu se pornea nici în Crimeea și nici în Donbas, dar cu atât mai mult și anterior. Ideea este că ei susțin că pot să întreprindă o serie de acțiuni, sunt gata să sacrifice anumite lucruri, ideea costurilor este absolut secundară pentru ei, ei sunt gata să suporte anumite cheltuieli politice, costuri, pentru a-și îndeplini anumite acțiuni.

Pe moment, Federația Rusă acționează în calitate de așa-numitul

În asemenea circumstanțe trebuie de gândit la un set de politici noi vizavi de Federația Rusă...

jumătate de pas, abordarea de jumătate de pas. Este un exemplu pe care mi l-a dat un coleg militar din Ungaria în timpul lucrului nostru în cadrul Misiunii OSCE în Georgia pe conflictul din Osetia de Sud. În asemenea circumstanțe trebuie de gândit la un set de politici noi vizavi de Federația Rusă; acele vechi au funcționat până la un moment, dar acum nu mai funcționează.

Trebuie de gândit la o prezență temporară, eventual, dar militară occidentală în Marea Neagră, ca răspuns tactic, însă ca răspuns strategic trebuie de gândit ce-i de făcut cu Rusia. O asemenea abordare ia timp, ea nu se întâmplă peste noapte și din cauza asta am sugerat la un moment dat ca reprezentanții Occidentului, Statelor Unite să se întâlnească cu statele membre atât ale Uniunii Europene, cât și ale NATO, care, de fapt, se suprapun și să discute acest set nou de politici, pentru că altfel, fără un set nou de politici, Federația Rusă va ști că ea poate să facă câte jumătate de pas de fiecare dată și până la urmă să-și atingă scopurile sale interne pe care și le-a pus, dar și cele externe, regional sau chiar, uneori, și global, în funcție de temă și de subiect. Asta este că Occidentul răspunde, ideea este că trebuie să răspundă calificat.

Sperăm că va consulta toți experții care cunosc subiectul și va întreprinde acțiunile necesare pentru a răspunde. Eu nu m-aș aștepta la răspunsuri dramatice care peste noapte să rezolve problema, acesta-i un proces lung; nu se va întâmpla peste noapte, dar se va întâmpla.”

XS
SM
MD
LG