Europa Liberă: La Chișinău, în ultimul timp, tot mai mult se discută despre o moțiune de cenzură împotriva guvernului, chiar opoziția spune că în următoarele săptămâni este posibilă demiterea acestui guvern și instalarea unui nou executiv și că pentru demiterea actualului cabinet de miniștri ar putea să se adune voturi suficiente. Ce credeți Dvs. despre aceste evoluții de pe scena politică din Moldova?
Vladimir Socor: „Eu observ o continuitate a situației politice din Republica Moldova de zece ani încoace, mai exact începând cu anul 2010 și până astăzi avem în Republica Moldova trei mari tabere politice. Ele sunt etichetate în mod destul de schematic și de simplificator în modul următor: tabăra pro-occidentală, tabăra rusofilă și tabăra oligarhică. Între aceste trei tabere politice, reprezentate fiecare de către partidele respective, există o situație permanentă de dezechilibru, care necesită în fiecare moment ca două dintre aceste tabere să fie aliate împotriva unei a treia tabere. Vă amintiți situația din Parlamentul Republicii Moldova din anul 2011? Avem aceleași tabere: PLDM, condus de Vlad Filat, comuniștii lui Vladimir Voronin și gruparea condusă de Plahotniuc. Filat și Plahotniuc erau într-o coaliție pe care Filat a acceptat-o împotriva sfaturilor care i s-au dat și acceptarea i s-a dovedit fatală până la urmă. Filat a încercat și în 2011, și în 2013 să scape din această strânsoare a coaliției cu Plahotniuc, făcând, în schimb, o alianță cu Partidul Comuniștilor, încercare care nu a reușit, fiind descurajată din mai multe direcții. Urmare a fost continuarea coaliției artificiale între gruparea oligarhică și gruparea pro-europeană, care s-a terminat cu capturarea statului de către gruparea oligarhică. Capturarea a durat până în 2019, când s-a făcut o regrupare de forțe. Două tabere – cea etichetată pro-europeană și cea etichetată rusofilă – s-au aliat împotriva celeilalte tabere, împotriva taberei oligarhice. A rezultat un nou echilibru de putere, care s-a dezechilibrat din nou odată cu destrămarea coaliției între Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor și am revenit acum la situația cu trei tabere: PSRM, partidele Blocului ACUM și „Pro-Moldova”, plus Partidul „Șor”. Trei poli de putere care din nou caută un echilibru într-o situație de permanent dezechilibru. Republica Moldova este condamnată să trăiască în această situație de permanent dezechilibru până când se va găsi o soluție permanentă.”
Europa Liberă: Pe moment, cât de durabilă poate fi această majoritate parlamentară, dacă tot se anunță că un deputat a părăsit PD-ul, se mai așteaptă alți parlamentari din tabăra democrată să părăsească majoritatea parlamentară? Cât de durabilă și firească mai rămâne a fi această majoritate care sprijină Guvernul Chicu?
Vladimir Socor: „Parlamentul și toată viața parlamentară din Republica Moldova este putredă, asistăm acum la un proces foarte asemănător cu cel din iarna 2015-2016, când Partidul Democrat al dlui Plahotniuc, cu 19 mandate în parlament, a ajuns la o majoritate de 57 de mandate prin achiziționarea deputaților din alte partide. Dl Candu, finul, repetă acum procedura nașului său de acum 3-4 ani. Exact aceeași metodă. Sigur, dl Candu n-a ajuns încă să aibă 57 de deputați, nici n-o să ajungă la această cifră, dar dânsul triumfă. Am văzut declarația dlui Candu, publicată odată cu constituirea oficială a Partidului „Pro-Moldova”. Spune dl Candu, triumfător, că de acum înainte nimic nu se mai poate decide în politică fără Partidul „Pro-Moldova”. De ce? Deoarece a achiziționat - exact cum făcuse și nașul odinioară -, a achiziționat deputați din alte partide.”
Europa Liberă: În opinia Dvs., trebuie să pice Guvernul Chicu sau ar trebui să-și ducă mandatul până la prezidențiale, așa cum s-a anunțat?
Vladimir Socor: „Cu siguranță că ar trebui să-și ducă mandatul până la prezidențiale, așa citesc eu, cel puțin. Este și opinia Partidului Acțiune și Solidaritate, nu este și opinia Platformei DA, dar oricare ar fi combinațiile din următoarele săptămâni și luni, aceste combinații nu rezolvă problema fundamentală a Republicii Moldova – putreziciunea sistemului de guvernare prin partide parlamentare. Constatăm această putreziciune de mulți ani, leacul încă nu s-a găsit. Acest sistem a fost introdus în Republica Moldova în mod prematur, Republica Moldova nu posedă nici instituțiile, nici mentalitățile necesare pentru a gestiona acest sistem și rezultatele le vedem acum. Dl Candu triumfă, încă n-a ajuns la triumful deplin, a ajuns la un triumf de etapă...”
Europa Liberă: Dar Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, zice că e gata să-și asume întreaga responsabilitate pentru actul guvernării și că este dispus să-l dea jos pe acest guvern condus de Ion Chicu?
Vladimir Socor: „Declarațiile acestea sunt lipsite de credibilitate. Din punct de vedere tactic, procedural, nu văd aritmetica voturilor în parlament pentru așa ceva, iar din punct de vedere strategic, nu văd o echipă care ar putea să îndeplinească ceea ce promite dl Andrei Năstase. Dl Candu încearcă să-l ademenească pe dl Năstase în această capcană, oferindu-i – cel puțin, așa lasă impresia dl Candu – dlui Năstase voturile grupării „Pro-Moldova”, pentru a aduce Platforma DA la putere. Dacă dl Năstase dorește să se lase atras în această capcană, să vedem ce se va întâmpla, dar pentru mine problema strategică e mult mai importantă decât problema tacticilor operative de zi cu zi.”
Europa Liberă: Și problema strategică care e?
Vladimir Socor: „Este slăbiciunea atât a PSRM-ului și a președinției dlui Dodon, cât și a Blocului ACUM, iar victoriile de etapă ale dlui Candu se explică prin exploatarea slăbiciunilor atât a partidelor fostului Bloc ACUM, cât și a PSRM-ului și președinției dlui Dodon. Iar aceste slăbiciuni n-au făcut decât să crească din momentul în care PSRM și Blocul ACUM s-au despărțit și au desfăcut alianța lor. Și atunci, ambele componente ale acestei alianțe temporare erau destul de slabe, de atunci încoace slăbiciunile nu au făcut decât să crească. Pe de o parte, mulți observatori din Republica Moldova au tentația să exagereze puterea dlui Dodon, să-l portretizeze pe dl Dodon ca pe un președinte dictator. Nici pe departe nu e cazul. Președintele Dodon și instituția prezidențială nu au nici pe departe puterile pentru a exercita o dictatură. Dimpotrivă, ei sunt din ce în ce mai vulnerabili, ei depind de aliați în parlament, în care nu pot avea încredere, ei încă nu controlează justiția sau procuratura...”
Europa Liberă: Dar cine n-are încredere în socialiști și în Igor Dodon?
Vladimir Socor: „În Republica Moldova niciun partid nu poate avea încredere în niciun partid; avem în permanență un proces de negociere și renegociere a coalițiilor formale sau informale, de împărțire și reîmpărțire a puterii, permutări neîncetate, în care aproape fiecare partid a fost la un moment dat în combinație cu aproape fiecare partid.”
Europa Liberă: Pe moment, socialiștii și democrații au rămas fără majoritate parlamentară, mai exact cele două formațiuni au împreună doar 50 de deputați. Cum vedeți Dvs. ca acest Guvern Chicu să-și ducă mandatul în continuare?
Vladimir Socor: „Dl Chicu a răspuns la aceste întrebări chiar de mai multe ori. A spus că va continua să guverneze din postura de guvern minoritar, chiar dacă a pierdut majoritatea parlamentară, dar dacă acest guvern minoritar va fi în mod sistematic sabotat de celelalte partide, atunci dl Chicu își va da demisia. Dacă guvernul demisionează, va fi guvern demisionar, deci fără împuterniciri depline, va fi un guvern care girează afacerile, un guvern demisionar fără împuterniciri depline.”
Europa Liberă: Pe timp de criză epidemiologică, un asemenea guvern la ce ar mai fi de folos?
Vladimir Socor: „Exact! Și pe timp de criză financiară, deci un guvern fără împuterniciri depline nu va avea autorizarea necesară pentru a contracta împrumuturi externe.”
Europa Liberă: Deci, cine va numi un nou guvern? Care va fi rolul democraților în acest proces?
Vladimir Socor: „E imposibil de spus cine va numi un nou guvern, situația este mult prea instabilă, dar este cazul ca politicienii să se gândească la o soluție pe termen lung, nu la soluții de zi cu zi, nu la cârpăceli sau la permutări între aceleași componente ale coaliției. Aceasta este formula instabilității permanente și de asemenea formula alegerilor permanente. E nevoie să ne gândim la o soluție de perspectivă, la o soluție strategică, una care să scape Moldova din această capcană a unui sistem parlamentar totalmente disfuncțional și a unei Constituții disfuncționale. Schimbările constituționale au fost gândite în anul 2000 pentru a pune Republica Moldova în mâinile hrăpărețe ale partidelor politice. Și vedem Republica Moldova zbătându-se în mâinile hrăpărețe ale partidelor politice. Avem două partide care fac excepție de la regulă, care nu sunt hrăpărețe, care au integritate morală și politică totală - partidele fostului Bloc ACUM -, dar aceste partide sunt astăzi certate între ele și, oricum, slăbiciunile lor nu le permit să preia puterea.”
Europa Liberă: Și atunci, ce trebuie să facă partidul Maiei Sandu?
Vladimir Socor: „E nevoie ca toți politicienii să se gândească la schimbarea Constituției și schimbarea sistemului politic.”
Europa Liberă: E o cale lungă. Pe moment, ce trebuie să facă Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, pentru că, pe de o parte, partidul lui Andrei Năstase ar vrea să meargă împreună și să demită acest guvern, pe de altă parte, PAS, prin vocea Maiei Sandu, ezită să facă acest pas? Ce urmează?
Vladimir Socor: „E imposibil de prevăzut ce urmează, deoarece situația este prea instabilă și componentele sistemului politic sunt mult prea diverse și cu interese conflictuale. Deci, înainte de alegerile prezidențiale este imposibil de prevăzut cum vor continua lucrurile, trebuie să ne gândim în perspectivă, după alegerile prezidențiale. În acest context, mă întreb: în eventualitatea în care Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale în noiembrie, cum va trata Republica Moldova problema împuternicirilor șefului statului? Deja văd că se discută despre slăbirea acestor împuterniciri, există unele sugestii, potrivit cărora ar trebui de revenit la împuternicirile pe care le avea președinția înainte de iunie 2019. Dar în acest caz, care ar fi rostul ca Maia Sandu să devină președinte? Atribuțiile constituționale ale președintelui sunt oricum limitate, ele au fost și mai drastic restrânse până în anul 2019 de către regimul dlui Plahotniuc. Care ar fi miza alegerilor prezidențiale din noiembrie, dacă împuternicirile președintelui revin la cele limitate de până în iunie 2019 și la cele, și mai limitate, impuse de regimul dlui Plahotniuc? Atunci, care mai este sensul luptei pentru președinție?”
Europa Liberă: E o altă problemă. Totuși, dacă Platforma DA își asumă guvernarea, asta înseamnă că ei țintesc și victoria la alegerile prezidențiale sau invers, dacă Maia Sandu nu sprijină un guvern pe care vor să-l dea jos inclusiv colegii care au făcut parte din Blocul ACUM, ne referim la deputații Platformei DA, atunci ea tot se gândește la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie?
Vladimir Socor: „Eu am văzut toate speculațiile din presă cu privire la acest subiect: dacă Andrei Năstase devine prim-ministru, atunci se eliberează calea Maiei Sandu către președinție, dar dacă Andrei Năstase nu devine prim-ministru, dar altcineva – Igor Munteanu sau dl Slusari – devine prim-ministru, atunci dl Andrei Năstase ar putea să candideze el însuși la președinție. Am văzut toate aceste speculații și am văzut, mai ales, cum dl Candu joacă cu mult succes, deocamdată, pe aceste speculații, pe aceste incertitudini, de fapt, asmuțindu-i pe diferiți politicieni unul împotriva celuilalt. Dl Candu direct sau indirect îl asmute și pe Andrei Năstase contra Maiei Sandu, îi lasă și Maiei Sandu o anumită speranță de o eventuală susținere, îi asmute pe amândoi împotriva lui Dodon, îl asmute și pe Dodon contra amândurora, a Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase. Dl Candu se simte ca peștele în apă în aceste incertitudini, în aceste combinații pe care le exploatează ca întotdeauna. Iar în spatele dlui Candu, bineînțeles, se află dl Plahotniuc și dl Șor. Spuneam și în discuția noastră anterioară, dna Valentina, că dl Candu a reintrodus în Republica Moldova plahotniucismul fără Plahotniuc sau, mai bine zis, plahotniucismul fără Plahotniuc în țară, dar cu Plahotniuc în spate.”
Europa Liberă: Ce scenariu favorabil ar fi pe moment pentru situația din țară?
Scenariul cel mai favorabil pentru Republica Moldova, dar, din păcate, și puțin probabil este scenariul reconstituirii alianței între partidele Blocului ACUM și PSRM.
Vladimir Socor: „Scenariul cel mai favorabil pentru Republica Moldova, dar, din păcate, și puțin probabil este scenariul reconstituirii alianței între partidele Blocului ACUM și PSRM, și președintele Dodon, alianță care a existat în perioada iunie-noiembrie 2019.”
Europa Liberă: Maia Sandu a spus că nu-l mai crede pe Igor Dodon și în aceeași barcă a puterii nu mai intră cu Igor Dodon.
Vladimir Socor: „Da, am văzut această declarație și poziția dlui Andrei Năstase este aceeași. Mai mult decât atât, Maia Sandu și Andrei Năstase nu mai formează un bloc, așa cum îl formau în perioada alianței cu PSRM-ul, dar întrebarea Dvs. a fost...”
Europa Liberă: ...scenariul favorabil?
Vladimir Socor: „Repet, acesta ar fi scenariul favorabil Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Exclus!
Vladimir Socor: „Știți vorba englezului – „să nu spui niciodată „niciodată”. Exclus nu e, dar este foarte puțin probabil. Totuși suntem obligați să ne gândim care ar fi interesul statului și interesul populației Republicii Moldova – ar fi o guvernare cât mai larg reprezentativă. Spectrul politic din Republica Moldova este atât de fragmentat, încât nicio guvernare de partid nu poate fi reprezentativă, prin definiție, iar guvernări nereprezentative conduc la ceea ce noi mereu deplângem ca fiind polarizarea societății, învrăjbirea societății. Guvernarea din perioada iunie-noiembrie 2019 a fost cea mai larg reprezentativă și a avut, printre altele, meritul că a reincorporat în sistemul politic acea foarte mare parte a alegătorilor, probabil 40 la sută din alegători, care fuseseră în mod artificial excluși din sistemul politic după anul 2009-2010. Ei s-au găsit din nou reprezentați în sistemul politic. Căderea acestei alianțe în noiembrie 2019 nu a fost necesară, a fost o cădere evitabilă, ambele...”
Europa Liberă: A gafat președintele Dodon prin faptul că a vrut să spargă acea alianță PSRM-ACUM?
Vladimir Socor: „Eu nu cred că a vrut s-o spargă, dar cred că nu s-a împotrivit prăbușirii alianței. În momentul în care a apărut perspectiva prăbușirii alianței, dl Dodon desigur a calculat că această prăbușire ar fi în interesul său.”
Europa Liberă: A comis o greșeală?
Vladimir Socor: „Da, cu siguranță, o greșeală foarte mare! Greșeala au comis-o ambele componente ale alianței, care s-au învrăjbit între ele în asemenea măsură, fără să fie necesar, încât au dat posibilitatea celei de-a treia părți, dlor Plahotniuc și Șor, prin dl Candu, să joace pe conflictul apărut între ei. Repet, a fost un conflict nenecesar, un conflict evitabil, un conflict tipic pentru împrejurările din Republica Moldova în care participanții la jocul politic nu posedă capacitatea compromisului rațional.”
Europa Liberă: Nu ați spus nimic despre Pavel Filip, cel care este liderul democraților și felul cum înțelege el să își păstreze imaginea în aceste condiții.
Vladimir Socor: „Dl Filip, în mod neașteptat pentru toți, pare acum să joace cartea integrității morale și politice în contrast cu fostul său coleg de conducere din Partidul Democrat, dl Candu și echipa acestuia. Într-adevăr, în comparație cu matrapazlâcurile dlui Candu, dl Filip este un personaj care pare aproape onest, dar să ne reamintim faptul că dl Filip împreună cu dl Dumitru Diacov au participat din plin la toate afacerile de corupție ale dlui Plahotniuc, au girat statul captiv al dlui Plahotniuc, au fost instrumentele docile ale dlui Plahotniuc. De aceea putem într-o oarecare măsură să-i compătimim pentru situația în care au ajuns astăzi. Au ajuns victimele propriilor lor metode.”
Europa Liberă: Liderul PPE, Donald Tusk, a anunțat că scenariul cel mai potrivit pentru depășirea crizei politice și nu numai politice din Republica Moldova ar fi alegerile parlamentare anticipare. Ce credeți despre declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat?
Vladimir Socor: „Sunt complet de acord. Este un fapt evident că parlamentul actual nu reprezintă voința alegătorilor, sunt transfugi multipli, fuga lor în partidul dlui Candu nu este deloc prima. Ei întâi au fugit din Partidul Comuniștilor și din PLDM la dl Plahotniuc. Este un fapt evident că parlamentul actual nu reprezintă voința alegătorilor, alegerile au fost incorecte din capul locului în februarie 2019, iar după iunie 2019 este evident că parlamentul nu mai reprezintă voința alegătorilor, cu atât mai mult cu cât am avut acest fenomen al transfugilor preluat de către dl Candu. Deci, alegerile parlamentare anticipate sunt imperative.”
