Alianța de la guvernare dintre socialiști și Partidul Democrat a pornit cu o majoritate confortabilă, în noiembrie anul trecut, de 58 de deputați.
Miercuri 17 iunie, odată cu plecarea a încă unei deputat democrate, alianța a pierdut însă majoritatea parlamentară, ajungând la 50 de mandate. Iar la sfârșitul săptămânii trecute, președintele Igor Dodon declara că ar exista trei scenarii pentru depășirea crizei politice, una fiind alegeri generale anticipate. Printr-o înțelegere numai între cele patru partide considerare de președinte drept „anti-oligarhice” , excluzând gruparea Pro Moldova, desprinsă din Partidul Democrat și condusă de Andrian Candu. Grupare care luni 22 iunie s-a înscris oficial ca Partidul Pro-Moldova. Noul partid, a precizat Candu are „o doctrină politică de centru-dreapta, promovează economia socială și optează pentru alegeri parlamentare anticipate”.
Întrebarea rămâne ce strategie aleg partidele de opoziție, în primul rând Plaforma Da și PAS?
Platforma DA, care de câteva săptămâni spune că este gata să-și asume ea, chiar și în plină criză sanitară, responsabilitatea pentru un nou guvern, a invitat azi PAS-ul și PD-ul la o discuție pe această temă, dar s-a ciocnit de refuzul democraților.
Nu știu care a fost scopul Platformei DA de a lansa o astfel de invitație
Nicolae Ciubuc, un vice-președinte al PD, a explicat astfel la Europa Liberă motivele acestui refuz: „Poate a fost o încercare cumva de provocare a unor discuții mai aprinse, sau poate de creare a unor disensiuni în interiorul coaliții…nu știu care a fost scopul Platformei DA de a lansa o astfel de invitație și de a o ridica la acest nivel – ca invitație a PD la discuții cu privire la crearea unei noi coaliții. Este total greșit.”
Refuzul democraților vine în contextul în care, așa cum se știe, tocmai plecarea deputaților din formațiunea respectivă - PD a rămas în ultimele luni fără mai mult de jumătate din grupul său parlamentar – a generat oportunitatea demiterii guvernului socialist, iar cei cu care PD ar trebui să voteze substituirea unui guvern cu altul, așa cum le propune Platforma DA, sunt tocmai formațiunile spre care au plecat cei 17 deputații democrați, adică grupul Pro Moldova condus de Andrian Candu și partidul Șor al controversatului politician fugar urmărit în justiție pentru implicarea în furtul bancar.
Din declarațiile publice de până acum ale liderilor formațiunii, dar și gestul de astăzi de a nu se prezenta la tratativele convocate de Platforma DA, este limpede că PD-ul nu e gata să întreprindă vreo acțiune politică în astfel de companie.
Partidul Acțiune și Solidaritate al fostei prim-ministre Maia Sandu, pe de altă parte, nu agreează nici el demiterea guvernului cu sprijin din partea celor două formațiuni.
În acest context, cel mai probabil scenariu care rămâne în picioare, cel puțin deocamdată, e, așa cum afirmă politicienii din PAS și PD, că guvernul Chicu va rămâne să funcționeze, fie și într-un regim minoritar, adică chiar și fără sprijinul unei majorități clasice în legislativ.
Din nou Nicolae Ciubuc, unul din vicepreședinții PD: „Și matematic vorbind, nu văd cum ar putea să cadă acest guvern și cum ar putea fi investit un altul. Scenariul cel mai real pe care îl văd la ziua de azi, reieșind și din experiența ultimelor două ședințe în plen, eu cred că acest guvern ușor poate activa cel puțin până la alegerile prezidențiale.”
Iată și viziunea lui Igor Grosu, liderul grupului parlamentar al PAS: „Am văzut declarația PD, care a spus foarte clar că nu vede cum poate colabora cu Șor și cu Pro Moldova. La rândul nostru, am spus că avem mari probleme cu Șor – sunt întrebări și la Pro Moldova, dar la Șor în mod deosebit. Și atunci - lucrurile sunt cam în incertitudine. Eu nu văd să existe voturi pentru demiterea guvernului decât dacă Pro Moldova sau Șor continuă să cumpere deputați. Dar, iarăși, chiar dacă ar exista voturi pentru demiterea guvernului, nu văd voturi pentru numirea altuia. De aceea, rămâne un guvern minoritar. Cel puțin până la următoarele evoluții.”
Această poziția a PAS a fost criticată însă dur săptămâna trecută de Platforma DA, care susține că, de fapt, formațiunea fostei prim-ministre ar ezita să demită un guvern socialist din anumite calcule politice, legate cel mai probabil de o dorită victorie la prezidențialele din toamnă.
Faptul că Platforma DA își acuză de complicitate cu un guvern pro-rus foștii aliați - cu care și-a răcit relațiile de mai demult, încă de după dispariția coaliției PSRM-ACUM în iarna trecută, odată cu demiterea guvernului Sandu - imputându-le și că ar negocia pe ascuns cu Igor Dodon un scenariu, de presupus mai agreabil celor două părți, presupunând organizarea de alegeri anticipate, contribuie la tensiune. Săptămâna trecută, președintele PPE, Donald Tusk, s-a văzut nevoit să intervină în disputa celor două formațiuni moldovene aliate la familia europeană a popular-europenilor cu recomandarea să se lase de dispute și să se concentreze pe viitoarele scrutine electorale.
Scenariul anticipatelor, care spre deosebire de celelalte două este luat în calcul de mai toate formațiunile, ridică însă și el câteva dificultăți, dintre care cea mai importantă e că, aparent, ele nu pot fi desfășurate într-o zi cu alegerile prezidențiale, urmare a unei decizii anterioare a Curții Constituționale, care a spus că un scrutin parlamentar contopit cu unul prezidențial ar putea favoriza formațiunea politică sprijinită de șeful statului. O soluție avansată recent de PAS e ca președintele să-și dea înainte de alegeri demisia, condiție în care, spun cei din PAS, ar exista posibilitatea ca cele două scrutine să se poată ține concomitent, fără încălcarea constituției. Igor Dodon a spus încă că nu ia în calcul vreo demisie înainte de termen, chestiunea fiind lăsată astfel în responsabilitatea Curții Constituționale, care are pe masă actualmente câteva sesizări la tema respectivă venite de la fracțiunile din legislativ.
