Şeful statului Igor Dodon declara în cadrul celui mai recent episod al emisiunii sale tradiționale „Președintele răspunde” că ideal ar fi dacă odată cu alegerile prezidențiale, la 1 noiembrie, să aibă loc și alegeri parlamentare anticipate. „Dacă mai pleacă 2 sau 3 deputaţi din coaliţia majoritară, atunci e mai bine să dizolvăm acest Parlament”, a mai declarat Dodon. Mai poate fi dizolvat parlamentul până la prezidențiale astfel încât cele două scrutine să se sincronizeze?
Curtea Constituţională, sesizată recent de un deputat socialist, ar urma să se pronunțe dacă este posibilă desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate odată cu cele prezidențiale, a precizat Igor Dodon.
„Dacă e posibil, dacă Curtea spune că există această posibilitate, noi o să găsim soluţia tehnică şi o să ne mişcăm foarte repede”, a spus şeful statului evitând şi de această dată să spună în ce condiţii ar putea dizolva parlamentul pentru a provoca anticipatele la toamnă.
Potrivit Constituţiei, şeful statului are câteva opţiuni pentru a dizolva parlamentul şi anume blocarea formării sau învestirii Guvernului şi blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. Deocamdată niciuna din aceste condiţii nu se întrunește, iar Constituţia mai stipulează că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului şefului statului. Cele şase luni vor începe să curgă din 23 iunie, dată limită la care Parlamentul ar putea teoretic să fie dizolvat. La modul practic însă legislativul nu mai poate fi dizolvat, eplica recent într-un interviu la Europa Liberă f, Alexandru Tănase:
„Pentru a putea declanșa mecanismul de dizolvare, parlamentul trebuie să fie incapabil să formeze un guvern în termen de patru-cinci zile de la prima solicitare. Având în vedere faptul că data-limită a posibilității de dizolvare a parlamentului este 23 iunie 2020, pentru a se putea încadra în acest termen ar urma ca guvernul să demisioneze până în data de 8 mai, astfel încât până în 23 iunie să expire termenul de 45 de zile pe care parlamentul îl are la dispoziție pentru formarea noului guvern. Doar dacă până la 8 mai guvernul ar fi demisionat, iar în termen de 45 de zile nu ar fi fost posibilă învestirea unui nou guvern, teoretic ar fi fost posibilă dizolvarea parlamentului. În cazul în care acest lucru nu s-a produs, înseamnă că dizolvarea nu poate avea loc.”
Deputatul socialist Vasile Bolea este cel care a cerut săptămâna trecută Curţii Constituţionale să se pronunțe dacă alegeri parlamentare anticipate pot fi organizate în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. În sesizarea depusă la Curte, deputatul a adus mai multe argumente care ar face posibilă, la părere lui, nu doar sincronizarea celor două scrutine, ci şi dizolvarea parlamentului în ultimele 6 luni ale mandatului şefului statului pentru a evita blocaje instituţionale, cum ar fi cel provocat de o eventuală demitere a Guvernului. Sesizarea a fost criticată de opoziția parlamentară pe motiv că ar fi pe contrasens cu prevederile Legii Supreme. Opoziţia a reproşat socialiştilor că ar căuta cu disperare o soluție pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate pornind de la impresia că vor fi favoriții cursei.
Ultimul cuvânt în această dispută îl va avea Curtea Constituţională care nu a anunţat deocamdată când va examina sesizarea depusă de deputatul socialist Vasile Bolea.
Mai mulţi analişti cred că preşedintele Igor Dodon şi socialiştii insistă pe alegerile anticipate nu neapărat pentru a le desfășura, ci pentru a zădărnici producerea foarte posibilei crize politică, pe fundalul disipării majorității parlamentare PSRM-PD şi pentru a descuraja pledoariile pentru debarcarea guvernului Chicu. Acest punct de vedere îl împărtășește şi politologul Dionis Cenuşă:
„Socialiştii înțeleg foarte bine că regulile jocului nu pot fi schimbate în perioada pre-electorală. Ei sunt conştienţi de constrângerile legale. Atunci când ei fac referinţă la posibilitatea organizării unor alegeri anticipate concomitent cu cele prezidenţiale ei urmăresc scopul de a descuraja opoziţia care se află la o răscruce deoarece poate instrumenta un parteneriat cu grupările din parlament pentru a răsturna guvernul. Are loc deci un joc al nervilor pentru a-i desconcentra pe cei din opoziţie – PAS şi Platforma Da – de a face careva aranjamente cu grupările politice dubioase din parlament.”
Opoziția pro-europeană din Parlament pare să aibă deocamdată opinii divergente în ce privește viitorul guvernului condus de Ion Chicu. Platforma DA zice că e pregătită de o moțiune de cenzură și de un viitor executiv a cărui formare să și-l asume. Pe de altă parte, PAS susţine că nu este dispus să voteze alături Partidul Şor şi grupul Pro-Moldova, condus de Andrian Candu, pentru debarcarea executivului pretins bicefal al socialiștilor și democraților.
