Deocamdată, printre juriști există aproape o unanimitate de păreri că decizia nu ar avea miză politică, ceea ce ar apăra Curtea Constituțională în fața unor pretenții de implicare în jocuri politice.
Astfel de pretenții au fost formulate totuși încă înainte ca instanța constituțională să se fi pronunțat, atât de către președintele Igor Dodon, cât și de ministrul Justiției din guvernul de la Chișinău, Fadei Nagacevschi. Dodon, care tocmai se confruntă, împreună cu socialiștii, cu riscul pierderii majorității din Parlament, prin urmare și a debarcării guvernului, a sugerat cu două zile în urmă că instanța s-ar putea lăsa folosită de oponenții săi, pentru a-l înlătura pe Stoianoglo, după ce acesta le declarase război acelor oponenți. Procurorul Stoianoglo tocmai a emis o ordonanță prin care îl acuză oficial, în premieră, că ar fi fost beneficiar al furtului miliardului pe Vladimir Plahotniuc, finul căruia - politicianul Andrian Candu - tocmai a reușit să desprindă mai mulți deputați din majoritatea parlamentară dominată de socialiști.
Fadei Nagacevschi, la rândul lui, a spus că nu crede în coincidențe ca cea legată de decizia Curții de a-și aminti de un subiect cu vechime de aproape un an și acel subiect e legat de numirea procurorului care tocmai l-a atacat frontal pe Plahotniuc. „Se creează impresia că Curtea Constituțională (CC) este atrasă de niște arhitecți invizibili într-un joc perfid, pentru înlăturarea procurorului general”, a spus el.
De ce însă nu sunt de acord cu Nagacevschi și cu Dodon experții? Pentru că însăși Curtea a spus, invalidând astăzi aproape toate modificările din vara trecută aduse de majoritatea PSRM-ACUM procedurii de alegere a procurorului, că hotărârea ei nu are afect nici asupra numirilor care s-au făcut în baza acelor modificări, nici asupra actelor emise de cei care au fost astfel numiți, iar conform regulilor după care funcționează, Curtea Constituțională moldoveană ar avea această putere.
Olesea Stamate, ministră a justiției atunci când legea invalidată astăzi fusese promovată de guvernul Maiei Sandu, un guvern care așa cum se știe a căzut tocmai urmare a încercării de a se opune numirii lui Stoianoglo, se declară totuși convinsă că mizele politice invocate astăzi de puterea socialistă ar fi absolut false:
„Apriori hotărârile Curții Constituționale nu au efect retroactiv. Iar în comunicatul său, Curtea spune că, „reieșind din cele menționate, curtea a reținut că constatarea privind neconstituționalitatea unor prevederi din art. 17 din Legea cu privire la Procuratură nu afectează procedurile deja desfășurate pentru numirea procurorului general în funcție și nu se aplică raporturilor ex-antemomentului intrării în vigoare a acestei hotărâri. Deci, nu poți folosi această decizie în mod legal...”
Mai mult, fosta ministră este de părere că, prin decizia de astăzi a Curții de la Chișinău, fotoliul lui Alexandr Stoianoglo devine mai sigur.
Olesea Stamate: „Deoarece au fost declarate neconstituționale și acele prevederi prin care procurorul general putea fi eliberat din funcție dacă se constata că activitatea lui nu ar fi suficient de bună. Noi am fost categoric împotriva acestei prevederi incluse pe ultima sută de metri de socialiști, deoarece punea sub incertitudine orice procuror. Acum, dl Stoianoglo se bucură de o mult mai mare stabilitate.
Europa Liberă: Dar reiese totuși că ați greșit.
Olesea Stamate: „Bine, niciodată nu știi. Încerci să faci anumite modificări în contextul constituțional în care te afli. Noi nu aveam posibilitatea să modificăm Constituția, dar erau lucruri urgente care trebuiau să fie făcute – instituții de stat care trebuiau decapturate...”
Acum, dl Stoianoglo se bucură de o mult mai mare stabilitate...Olesea Stamate
Ce nu a explicat totuși Curtea, iar aceasta poate lăsa o umbră de obscuritate asupra instituției, este de ce subiectul a fost tărăgănat atât de mult încât, prin coincidență sau nu, a ajuns să fie examinat tocmai atunci când procuratura s-a atins pentru prima dată mai serios de fostul lider democrat, aflat aparent în plin război politic cu președintele Igor Dodon. Sesizarea, care trebuie să obțină o soluție din partea Curții în termen de șase luni, a fost depusă în urmă cu nouă luni, iar Comisia de la Veneția, solicitată de instanța de la Chișinău, i-a trimis încă în decembrie o opinie. Sergiu Sîrbu, cel căruia i se datorează în parte invalidarea de astăzi, prin faptul că a formulat la acea vreme în numele democraților sesizarea, are totuși o presupunere:
„Știți cine a fost președintele Curții până nu demult: probabil, de asta și s-a tărăgănat.”
Ar mai fi un semn de întrebare: de ce Curtea, prin această hotărâre, s-a dovedit a fi mai rigidă chiar decât Comisia de la Veneția, care a spus în opinia trimisă la Chișinău că o comisie suplimentară pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general poate să existe, dacă ea nu limitează din puterile Consiliului Procurorilor. Când a fost ales Stoianoglo, acea comisie de experți a oferit Consiliului mai multe candidaturi, iar faptul că a existat o alegere ar fi dovadă, cred experții, că puterea Consiliului nu a fost uzurpată. Curtea Constituțională a avut astăzi însă o altă opinie.
