Partidul de guvernământ pro-Putin Rusia Unită pare să câştige alegerile parlamentare desfăşurate pe parcursul a trei zile. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a solicitat părții ruse să se abțină de la deschiderea celor 27 de secții de votare în localitățile din stânga Nistrului, dar Kremlinul a nu ținut cont de poziția autorităților constituționale. Cunoscutul politolog american, expert al Fundației Jamestown, Vladimir Socor despre implicațiile acestei situații
Europa Liberă: Ce părere aveți Dvs. despre cum au procedat autoritățile ruse deschizând secții de votare în regiunile secesioniste și cum ar putea să afecteze rezultatul acestor alegeri din Duma de Stat relația Chișinău-Moscova?
Vladimir Socor: „Faptul că Rusia avea de gând să deschidă secții de votare în teritoriul necontrolat de autoritățile Republicii Moldova era un fapt previzibil, Rusia procedează așa de fiecare dată când au loc alegeri prezidențiale și parlamentare în Rusia. Organizând aceste alegeri și pe teritoriul necontrolat de autoritățile Republicii Moldova, rușii doresc să sublinieze faptul că Transnistria este, într-o măsură sau în alta, o parte a lumii ruse și chiar o parte a Rusiei, un fel de Kaliningrad, nedeclarat oficial, dar tratat ca atare. Acesta este scopul pentru care autoritățile Rusiei organizează propriile lor alegeri într-un teritoriu care nu le aparține, și anume pe malul stâng al Nistrului, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre reacția autorităților constituționale ale Republicii Moldova referitor la deschiderea secțiilor de votare în stânga Nistrului la alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse. A fost doar o declarație de presă, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene regreta că, „în pofida poziției expuse în mod consecvent de către autorități, partea rusă a acționat de o manieră care nu corespunde principiului suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și cadrului juridic bilateral” și cam atât. Asta în contextul că ceva mai devreme diplomația de la Chișinău a solicitat părții ruse să se abțină de la deschiderea celor 27 de secții de votare în localitățile din stânga Nistrului, inclusiv având în vedere imposibilitatea asigurării condițiilor de securitate necesare pentru desfășurarea scrutinului. E suficientă această reacție?
Vladimir Socor: „Reacția Chișinăului ar fi putut, în limitele corectitudinii diplomatice, să apere mult mai eficient interesele Republicii Moldova și suveranitatea acesteia. De exemplu, reacția Ministerului de Externe de la Chișinău a fost exprimată într-un comentariu al Biroului de presă. Este nivelul cel mai scăzut la care un Minister de Externe poate să exprime o reacție sau o atitudine. Nu a fost o notă diplomatică, nu a fost convocat ambasadorul Rusiei la Chișinău pentru explicații la Ministerul de Externe.”
Europa Liberă: Promo-LEX cere măcar acum să fie chemat ambasadorul Federației Ruse la Ministerul de Externe și să fie discutat acest subiect.
Vladimir Socor: „Așa este. Nimic din toate acestea nu s-a făcut, comentariul Biroului de presă este cel mai scăzut nivel posibil și acest comentariu nici măcar nu e adresat explicit Rusiei, comentariul Biroului de presă este adresat publicului, nu Rusiei, Rusia parcă ar scăpa cu fața curată, nu se vorbește nimic în reacția Chișinăului despre faptul că anume autoritățile Rusiei au cooperat pentru organizarea acestor alegeri cu autoritățile nerecunoscute, ilegale de pe malul stâng al Nistrului. Și acest lucru ar fi trebuit subliniat, tocmai pentru ca în viitor Rusia să fie obligată să țină seama de aceste considerente, Rusia a cooperat la organizarea acestor alegeri cu autorități ilegale de pe malul stâng al Nistrului. De asemenea, reacția Chișinăului nu contestă valabilitatea rezultatelor alegerilor de pe malul stâng al Nistrului așa cum au fost aceste rezultate comunicate oficial. Noi nu putem să avem nici cea mai mică încredere că aceste rezultate comunicate oficial corespund votării reale. Nu știm! Observatori internaționali n-au fost, încredere în corectitudinea autorităților ruse și transnistrene nu putem să avem, de ce atunci reacția Chișinăului nu contestă valabilitatea rezultatelor comunicate oficial de la Tiraspol și Moscova referitor la alegerile de pe malul stâng?”
Europa Liberă: Cum explicați faptul că autoritățile păstrează această tăcere?
Vladimir Socor: „Probabil că s-a considerat că a contesta valabilitatea rezultatelor comunicate oficial ar fi totuna cu a contesta valabilitatea alegerilor în Duma Rusiei, pentru că, dacă alegerile „reale” într-un teritoriu anumit nu corespund realității, atunci planează îndoieli asupra rezultatelor alegerilor în agregatul lor. Din acest motiv sau din alt motiv, Chișinăul nu contestă valabilitatea.
Această regiune nu a existat niciodată nici juridic, nici constituțional, nici politic
Sunt contrariat pur și simplu de faptul că se folosește termenul regiunea transnistreană. E adevărat că termenul regiunea transnistreană este folosit în negocierile formatului „5+2”, deoarece guvernări anterioare din Republica Moldova au făcut aceste cedări care continuă să ne bântuie până în ziua de astăzi. Dar asta nu înseamnă că Ministerul de Externe este obligat de cineva să folosească termenul regiunea transnistreană. Această regiune nu a existat niciodată nici juridic, nici constituțional, nici politic nu a existat o regiune transnistreană, este un teritoriu, un teritoriu geografic. Spre deosebire de situația din Donbas în Ucraina, unde Donețk și Luhansk erau regiuni în Ucraina, cu hotarele lor administrative; spre deosebire de Abhazia și Osetia de Sud în Georgia, unde aceste două teritorii erau unități administrative, constituționale, cu hotarele lor administrative. Nu e cazul Transnistriei. De ce atunci ne referim la regiunea transnistreană? A ne referi mereu la regiunea transnistreană, contribuie la încetățenirea ideii că acest teritoriu este îndrituit la o autonomie regională, dar legislația Republicii Moldova din 2006 vorbește despre localitățile din stânga Nistrului. Ar fi foarte simplu pentru Guvernul de la Chișinău să folosească termenul localitățile din stânga Nistrului. Noi nu vrem să contribuim la încetățenirea în continuare a ideii că Transnistria este o regiune cu dreptul la autonomie sau la un statut regional, localitățile din stânga Nistrului. Mai e încă un considerent: în reacția Chișinăului nu se exprimă solidaritate cu Georgia și Ucraina. Concomitent cu Transnistria, și în Donbasul controlat de ruși, și în Crimeea anexată de ruși, și în Abhazia și Osetia de Sud ocupate de ruși au avut loc alegeri pentru Duma de Stat. De ce aceste trei țări nu manifestă solidaritate între ele și nu adoptă o poziție comună? Aici eu văd o slăbiciune comună a Ucrainei, a Georgiei și a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și ce impact ar putea să aibă rezultatele acestor alegeri în Duma de Stat al Federației Ruse asupra relației, cooperării dintre Chișinău și Moscova?
Vladimir Socor: „Eu cred că nu vor avea niciun impact, nici nu văd motivul pentru care ar trebui să aibă un impact. Republica Moldova ar trebui pur și simplu să ignore aceste alegeri în mod suveran, dar ar trebui să-și afirme suveranitatea. Pentru a ignora alegerile de o manieră suverană, Republica Moldova trebuie să-și afirme titlul juridic de suveranitate mult mai răspicat decât o face. Noi nu putem rezolva în viitorul apropiat sau poate nici măcar pe termen mediu problema Transnistriei atât timp cât Republica Moldova nu devine un stat de drept, dar, în același timp, în acea perioadă de tranziție până când vom fi în stare să rezolvăm problema noi trebuie în permanență să afirmăm titlul nostru de suveranitate, să afirmăm faptul că alegeri organizate de facto pentru Parlamentul Rusiei în teritoriul necontrolat nu știrbește titlul juridic de suveranitate al Republicii Moldova în teritoriul respectiv, acest lucru trebuie afirmat la fiecare pas, titlul de suveranitate rămâne neștirbit.”
Europa Liberă: Fostul președinte Igor Dodon, liderul socialiștilor, a adresat un mesaj de felicitare partidului Edinaia Rossia din Federației Rusă cu ocazia victoriei în alegerile pentru Duma de Stat și păstrarea majorității constituționale. Vă întreb, dacă asta ar putea să se răsfrângă asupra felului cum înțeleg proaspeții guvernanți să aibă un dialog cu Federația Rusă?
Vladimir Socor: „Nu, nu văd cum, Dodon nu are nicio influență în ceea ce privește politica Republicii Moldova față de Rusia, față de problema Transnistriei, dl Dodon e o persoană care nu vorbește decât în numele propriului său partid, partid de opoziție.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, președinta Maia Sandu va susține în plenul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite un discurs, este o tribună importantă. Credeți că va aborda șefa statului tematica transnistreană, pentru că toate guvernările au cerut de la această înaltă tribună retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?
Vladimir Socor: „Da, și eu personal mă aștept că dna Maia Sandu nu se va abate de la această tradiție.”
Europa Liberă: Și cum ar trebui să fie abordat subiectul?
Vladimir Socor: „Deocamdată, actualul Guvern al Republicii Moldova este încă un guvern nou, nu am informații ca să știu dacă guvernul a formulat sau este abia în curs de a formula o strategie pe termen scurt, mediu și lung față de Transnistria. Poate și discursul dnei președinte la Națiunile Unite va aduce puțină lumină în această problemă, dacă guvernul a adoptat o strategie sau este încă în curs de a delibera asupra unei strategii. Ca un minimum al așteptărilor mele și cred că al așteptărilor opiniei publice din Chișinău ar fi ca cererea tradițională pentru retragerea trupelor rusești să fie reafirmată. Dna Maia Sandu a reafirmat această cerere cu ocazia participării dânsei la reuniunea „Platformei Crimeea” pe 23 august, în capitala Ucrainei. Cred că dna Sandu va repeta această cerere, să vedem în ce termeni o va face. Guvernarea actuală va trebui, probabil, să adopte o atitudine mai clară în ceea ce privește înlocuirea trupelor zise pacificatoare rusești cu o misiune nemilitară internațională. Nu e suficient să formulăm această cerere în abstract, într-o frază sau un scurt paragraf, fără a o însoți de demersuri corespunzătoare față de diferite guverne și față de alte organizații internaționale, nu numai o dată pe an la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Deci, cererea aceasta formulată până acum în abstract trebuie să fie concretizată.”
Europa Liberă: Între timp, principalul subiect discutat între Chișinău și Tiraspol rămân a fi numerele de înmatriculare neutre pentru vehiculele din stânga Nistrului, subiect readus în actualitate după ce țara vecină, Ucraina, a interzis din 1 septembrie accesul pe teritoriul său al mașinilor înmatriculate în regiunea transnistreană. S-a promis în această săptămână să se revină la acest subiect. Credeți că e ușor să se ajungă la un deznodământ?
Vladimir Socor: „Va fi foarte complicat din motive tehnice, dar aceste motive tehnice au și implicații politice. Desigur, Chișinăul nu vrea să mai fie perceput cum a fost perceput până acum, ca făcând cedări neîncetate, pas cu pas, pas mic cu pas mic. Această percepție trebuie să înceteze și pentru asta e nevoie de o atitudine corespunzătoare. Deocamdată, Ucraina ne-a salvat oarecum obrazul, interzicând circulația automobilelor transnistrene cu plăcuțe transnistrene pe teritoriul Ucrainei, dar acum vedem că Tiraspolul dorește cedări suplimentare din partea Chișinăului, dorește să aibă dreptul să circule și cu autobuze, și cu microbuze, și cu camioane de transport comercial în traficul internațional. Să vedem cum vor trata Kievul și Chișinăul această problemă, am văzut că zilele trecute vicepremierul Ucrainei pentru reintegrare, dl Oleksi Reznikov, a fost la Chișinău și a avut discuții cu Vlad Kulminski, vicepremierul Republicii Moldova pentru reintegrare...”
Europa Liberă: Dar s-a constatat, totuși, că autoritățile de la Chișinău păstrează și aici tăcerea, după ce Ucraina a interzis accesul mașinilor cu numere din regiunea transnistreană?
Vladimir Socor: „Da, Chișinăul este foarte prudent. Mie nu-mi sunt clare motivele pentru care Chișinăul este atât de prudent, e posibil că Guvernul de la Chișinău are informații de care eu nu dispun. Nu vreau să contest atitudinea Chișinăului în problema aceasta fără să dispun de informația necesară, dar constat împreună cu Dvs., dna Valentina, prudența manifestată de Chișinău. Și repet: nu e vorba de declarații polemice, ar fi vorba de o atitudine care să mențină neștirbit titlul de suveranitate al Republicii Moldova față de acest teritoriu și față de cetățenii săi. Orice privilegiu cu atribute de cvasi-suveranitate acordat Transnistriei, de exemplu plăcuțe separate, constituie un pas care îndepărtează cele două maluri, nu le apropie.”
Europa Liberă: Credeți că va fi ușor să fie identificată o soluție durabilă pentru această criză transnistreană în următorul timp?
Vladimir Socor: „Va fi imposibil și va fi chiar o greșeală majoră din partea Republicii Moldova să încerce în viitorii câțiva ani o rezolvare a problemei Transnistriei, deoarece ea nu ar putea fi rezolvată în conformitate cu interesele Republicii Moldova. Atâta timp cât Republica Moldova nu este încă un stat de drept, reintegrarea Transnistriei nu ar face decât să agraveze problema lipsei statului de drept, ar dezorganiza și mai mult statul. Orice aranjament constituțional între Chișinău și Tiraspol nu ar fi respectat conform documentului care ar fi semnat cu această ocazie, dimpotrivă, Moscova și Tiraspolul ar manipula orice aranjament constituțional în propriul lor interes, atâta timp cât Republica Moldova nu dispune de instituții suficient consolidate. Abia după ce guvernarea actuală va îndeplini această însărcinare istorică pe care și-a asumat-o, abia atunci va putea trece la rezolvarea problemei Transnistriei în conformitate cu interesele Republicii Moldova, nu în conformitate cu interesele Rusiei și, eventual, nici în conformitate cu interesele unor diplomați occidentali, care ar dori să demonstreze un progres oarecare în relațiile lor cu Rusia.”
