Linkuri accesibilitate

Vladislav Kaim: Să așteptăm soluția la care vor ajunge cei cu mai multă influență asupra viitorului economiei digitale


Imagine generică

Intenția guvernului de la Chișinău de a impozita marile companii digitale – între care Google, Facebook sau Netflix, ce prestează servicii electronice cetățenilor, ar putea afecta imaginea Republicii Moldova pe plan internațional și chiar riscă să prejudicieze relația cu SUA. Concluzia se conține într-un studiu publicat de comunitatea Watchdog.md și semnată de Vladislav Kaim, masterand la Universitatea Lund din Suedia și membru al UNCTAD Youth Network. Expertul sugerează autorităților moldovene să amâne decizia până în 2021. De ce?

Vladislav Kaim: Să așteptăm soluția la care vor ajunge cei cu mai multă influență asupra viitorului economiei digitale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:00 0:00
Link direct

Vladislav Kaim: „Ideea care a fost inclusă în această propoziție e în primul rând de a vedea cum vor conclude negocierile în Consiliul European și în Comisia Europeană dat fiind faptul că anul 2020 este anul deadline pe care ei și-au stabilit pentru o cotă unică de digital tax...”

Europa Liberă: Adică, impozitare digitală, în traducere?

Vladislav Kaim: „Da. Și cum am menționat în studiu, portofoliu pentru sfera digitală i-a revenit în cea mai mare măsură dnei Margrethe Vestager și tot ea va coordona acest proces cu Consiliul European, de aceea negocierile acestea au o importanță foarte mare nu numai pentru sistemul de taxare a giganților IT nu numai pe continentul european, dar și pe plan mondial. Cum vedeți, după ce Uniunea Europeană, spre exemplu, a introdus GDPR (Regulamentul pentru protecția datelor personale), multe alte țări și jurisdicții i-au urmat exemplul. Deci, ne putem aștepta că un asemenea efect va avea loc și după ce puterile europene vor ajunge la un acord referitor la taxa digitală și pentru Republica Moldova ar fi mai bine ca să adere la o decizie potențial luată la nivel european din simplul motiv cum funcționează această economie nouă, economia giganților digitali.

Pentru Republica Moldova ar fi mai bine ca să adere la o decizie luată la nivel european...

Este o economie eminamente de scară și care practic nu cunoaște granițele convenționale. De aceea, pentru eficacitatea măsurii propuse de guvern avem nevoie de o contra-scară, ca să zic așa, adică atunci când piețele majore care vor constitui un număr destul de important de consumatori vor adopta un regim de taxare identic și astfel giganții digitali vor trebui să se conformeze acestor reguli.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, ce riscă Republica Moldova dacă merge singură împotriva giganților IT, așa cum se pare că și-au propus autoritățile moldovene?

Vladislav Kaim: „Pur și simplu, eu cred că aici asimetria de putere de negociere este atât de evidentă, încât fără o coordonare la un nivel mai regional nu există o soluție eficientă. Și cum am menționat în studiu, putem vedea că companiile care au fost menționate provin eminamente din Statele Unite ale Americii și administrația lui Donald Trump veghează tratamentul acestor companii în lume cu destulă atenție. După cum am văzut în anul precedent, când Franța a introdus o taxă digitală separată cu o cotă de 3%, asta a stârnit o nouă rundă de negocieri care nu s-au soldat cu succes între Franța și SUA, după care au urmat sancțiuni, sancțiuni în formă de tarife cu o rată de 100% pentru o varietate de produse franceze. Deci, riscurile pentru relația noastră comercială sau politică cu SUA există în acest caz. Sigur, putem discuta despre cât de probabilă este o reacție dură, dat fiind faptul că noi suntem o piață mică, de aceea în această economie de scară nu contăm destul de mult, dar acest risc nu este unul demn de urmat de sine stătător. Riscul este pur și simplu în primul rând de a fi mai puțin conectați la sistemul economic digital în situația în care noi mergem singuri împotriva lor.”


Europa Liberă: Să înțeleg corect, nici cele 100 de milioane de lei, pe care autoritățile speră să le obțină în trezoreria statului nu merită riscul?

Vladislav Kaim: „Cel puțin, în ceea ce se referă la 100 de milioane de lei, eu nu am înțeles exact cum este mecanismul de aprobare exacta a unei astfel de cifre și cum va fi asigurat ca anume 100 de milioane de lei vor ajunge în trezoreria statului. Pentru mine asta nu a fost clar, deși la nivel de intenție trebuie de menționat că este un lucru destul de bun, pentru că și consumatorii moldoveni trebuie să știe că giganții digitali profită enorm de datele lor pe care ei le furnizează la aceste platforme și acest subiect trebuie să fie în vizorul statului, numai că în modul în care este tratat acum nu este soluția cea mai eficientă. O coordonare la nivel mai regional sau mai continental ne poate aduce și mai mulți bani în vistieria statului, și o mai bună protecție a consumatorilor.”

O coordonare la nivel regional ne poate aduce și mai mulți bani în vistieria statului, și o mai bună protecție a consumatorilor...


Europa Liberă: Cum anume datele cetățenilor generează venituri pentru marile companii?

Vladislav Kaim: „Modelul de afaceri al unei astfel de companii este bazat pe faptul că consumatorul în procesul de utilizare indică preferințele; fiecare alegere pe care noi o facem în internet este un semnal nu numai pentru o companie pe a cărei platformă noi activăm, dar și pentru părțile terțe. Din aceste alegeri pentru o companie se formează un pattern cum noi gândim și ce nouă ne place cel mai mult. Utilizând această informație, ei ne oferă produsele și ofertele care sunt foarte conforme preferințelor noastre chiar înainte ca noi să ne gândim că poate avem nevoie de așa ceva. Și în cazul internetului, de exemplu, dacă ați privit un show de un anume tip, veți primi recomandările pentru un asemenea timp în continuare. Ideea este că în această situație Dvs. veți prefera să vă păstrați abonamentul, pentru că aplicația știe ce doriți și astfel deveniți un consumator loial, iar aplicația, cu cât mai mult priviți, cu atât mai mult aplicația știe despre Dvs. Deci se formează o relație consumator-aplicație foarte loială, din care aplicația trage o enormă valoare economică, pentru că această informație deseori nu este utilizată doar de această companie, dar mai este și vândută companiilor terțe, pentru că, bunăoară, dacă vorbim despre Google, ei vând spațiul de reclamă în topul paginilor de search și prin asta ei de asemenea generează o enormă sumă de bani.


Ce noi alegem și pe ce lăsăm amprenta noastră digitală prin internet este deja o marfă și de aceea noi ca și consumatori trebuie să cerem de la aceste companii ca ele să plătească taxele din valoarea economică generată prin utilizarea datelor consumatorilor exact acolo unde asta s-a întâmplat, doar că sistemul de taxare internațională așa cum este el în prezent este inadecvat pentru un astfel de model de afaceri.”

Europa Liberă: Corect am înțeles din studiul Dvs., este un model de taxare din 1920?

Vladislav Kaim: „Practic, sistemul de taxare, așa cum este el acum, principiile acestea cheie au început să fie elaborate în anii 20 ai secolului XX. Principiul de bază este că noi taxăm o companie, luând ca circumstanță de bază faptul unde compania își are oficiul.

Acest model de afaceri este un challenge enorm pentru oamenii de stat din toată lumea...

Or, în situația companiilor digitale, ele pur și simplu pot avea un oficiul într-o jurisdicție care nu cere ca taxele să fie foarte mari ori taxele să nu fie deloc și dat fiind faptul că proprietatea intelectuală și datele sunt activele principale, ele nu au nevoie să aibă o prezență fizică în toate jurisdicțiile unde sunt consumatorii lor. De aceea, se poate de generat profituri enorme fără ca să plătească multe taxe. Acest model de afaceri este un challenge enorm pentru oamenii de stat din toată lumea. De exemplu, anul acesta summitul G20 va avea unul dintre subiectele principale anume taxarea companiilor digitale, pe agenda UE taxarea digitală este de asemenea la o poziție foarte înaltă, de aceea vedem că în lume această problemă este de o actualitate acută, dar trebuie să așteptăm un pic să vedem la ce soluție vor ajunge cei care au mai multă influență asupra viitorului acestei noi economii digitale. Avem nevoie de o discuție mai largă și mai lungă referitoare la cât de eficientă implementarea actuală a legislației va fi și trebuie să vedem cum în Uniunea Europeană și în Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) vor decurge discuțiile în anul acesta. Raportul OECD este în discuție la etapa a doua, o etapă foarte importantă, după ce la prima etapă 113 țări au semnat documentul referitor la taxarea digitală, de aceea noi avem platforme în care putem să ne implicăm și de participare în care putem să profităm și autoritățile, și consumatorii, și întreaga noastră societate.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG