Linkuri accesibilitate

Volumul disproporționat de muncă din magistratură: cauze și soluții


Justiția este unul din sectoarele-cheie pe care noua majoritate parlamentară de la Chișinău, care se pregătește să preia de la socialiști guvernarea, şi-a propus să-l reformeze prioritar.

Reforma justiției: De unde trebuie început?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:34 0:00
Link direct

Se insistă mai ales pe reformarea principalelor instituții de drept și pe evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor, iar în consecință, pe curățare sistemului de cei cu probleme de integritate. Magistrații, care, în general, nu contestă nevoia reformei în justiției, cred că ea ar trebui să înceapă, inclusiv de la lucruri aparent minore, dar care fac ineficient actul justiției, cum ar fi, de exemplu, volumul de muncă exagerat în unele instanțe.

Uniformizarea volumului de lucru la nivelul instanțelor judecătorești, care ar trebui să aducă mai multă calitate şi eficiență în acest sector, a fost una din țintele reformei de reconfigurare a hărții judiciare. Iniţiată încă în 2017, prin comasarea unor instanţe şi lichidarea altora, acea reformă aşa şi nu a fost dusă până la capăt, mai ales pe partea ce ţine de repartizarea dosarelor, constată directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Petru Vîrlan.

La o dezbatere organizată de Institutul de Politici şi reforme Europene Vîrlan a precizat că dosarele se repartizează în continuare per sediu de instanţă generând un volum de lucru disproporțional. În unele sedii fiecărui magistrat îi revine anual circa 200 de dosare, iar în altele – peste o mie. Volumul de lucru exagerat în unele instanţe, mai ales în cele din municipiul Chişinău, se reflectă negativ asupra calității actului justiţiei, admiţând erori care pot duce uneori şi la tragerea la răspundere disciplinară a magistraților, afirmă Petru Vîrlan. Această inechitate trezește nemulțumiri și în rândul judecătorilor care fiind salarizați egal trebuie să muncească mai mult decât alţi colegi de breaslă.

Datele Agenţiei de Administrare a Instanțelor Judecătorești arată că în 2020 unui magistrat i-au revenit în medie peste 600 de dosare, ceea ce ar însemna lunar mai mult de 50. Sarcina de muncă a unui magistrat moldovean este practic dublă faţă de cea medie a unui magistrat care activează în UE, precizează Petru Vîrlan: „O soluţie pentru această problemă ar fi repartizarea dosarelor per sediu central, nu per sediu simplu, astfel volum de lucru va fi unic pentru toţi judecătorii.”

O altă soluție ar fi majorarea numărului de judecători, sugerează Petru Vîrlan. El constată că la nivel european R. Moldova se află la coada clasamentului privind numărul de magistraţi raportat la numărul de locuitori. Iar din cei peste 500 de judecători câţi ar trebui, potrivit legii, să muncească în sistem, o parte sunt fie în concediu de maternitate, fie sunt supendaţi din funcţie din varii motive:

„Această sarcină de lucru a judecătorilor ai căror rapoarte de serviciu sunt suspendate migrează la ceilalţi judecători şi astfel volumul lor de lucru creşte şi mai mult. Aceasta înseamnă că judecătorii nu pot face faţă atribuţiilor şi calitatea actului justiţiei are foarte mult de suferit.”

O altă problemă ţine de taxele de stat mici care facilitează accesul la justiţie şi încurajează justițiabilii să abuzeze, adică să apeleze în instanță cu chestiuni foarte minore care deşi ar putea fi soluționate în afara justiţiei, ocupă extrem de mult din timpul magistraților.

Directorul executiv adjunct al Institutului de Politici şi Reforme Europene Iulian Rusu se arată convins că problema volumului de muncă exagerat în instanţe ar putea fi soluționată în termeni relativi scurţi, dacă ar exista voinţă, inclusiv politică: „Dacă noi am reuşi să scoatem 30 la sută din cauze care reprezintă facturile necontestate, să completăm numărul de posturi vacante de judecători şi să asigurăm o distribuţie mai echitabilă a numărului de cauze şi să creştem atractivitatea poziţiilor de suport, cum ar fi grefieri şi asistenţi judiciari, noi am putea ajunge la o cifră rezonabilă de 35-40 de cauze pe lună per judecători care deja este mai bună decât ceea ce avem la moment.”

Aceste şi alte soluţii care ar putea micşora sau cel puţin uniformiza volumul de lucru în instanţe sunt cerute de ani de zile de magistraţi, aminteşte Aliona Miron președinta interimară a judecătoriei Chişinău, sediul Centru. Numai că breasla nu a fost auzită până acum. Judecătoarea speră că noua majoritate parlamentară care se pregătește să preia guvernarea şi care promite o amplă reformă a justiţiei va fi sensibilă şi la aceste probleme: „Nu poţi face reformă, dacă nu începi de la necesităţile minime ale sistemului judiciar. Nu poţi vorbi despre valori şi principii, atunci când noi ne confruntăm cu lipsă de tehnică, de hârtie sau alte chestii minore pe care nici nu ar trebui să ajungem să le discutăm”.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG