Vorbind în ședința Cabinetului de Miniștri din 27 mai, secretarul general al guvernului Alexei Buzu a spus că stimulentele financiare au trezit interesul pentru amalgamare în multe din cele 776 de localități invitate să se unească, așa încât după reformă să nu mai rămână nici o primărie cu mai puțin de 3 mii de locuitori.
Dar consultări cu mii de reprezentanți ai administrațiilor locale avute în lunile aprilie-mai au arătat nevoia unor proceduri „mai flexibile”.
Așa încât, una din principalele modificări operate de Guvern la metodologia de amalgamare prin hotărârea sa din 27 mai prevede micșorarea numărului de voturi necesar pentru luarea deciziei de amalgamare în consiliile locale, de la 2/3 din numărul consilierilor aleși la majoritatea consilierilor aleși.
O altă modificare elimină limita de distanță dintre centrul administrativ al unității amalgamate și localitățile care o formează.
Procesul de amalgamare voluntară a fost lansat la începutul anului 2024, iar de atunci s-au format doar două asemenea clustere, la Leova și Călinești. Autoritățile sunt presate de timp, încercând să avanseze cât mai mult înainte de alegerile locale așteptate în toamna lui 2027. Planul guvernului prevede ca, după etapa amalgamării voluntare, care se va încheia la sfârșitul lunii iulie 2026, să fie aplicată amalgamarea normativă, adică obligatorie, imediat după alegerile locale din 2027.
Reforma este criticată însă de CALM, asociația cea mai reprezentativă a primarilor din R. Moldova, care poate pierde sute de membri.
Stimulente pentru voluntari
Guvernul oferă localităților „voluntare” stimulente financiare în trei etape, până în 2030, estimate la suma totală de aproape 6 miliarde 492 de milioane de lei.
Un simulator online creat de guvern și numit Amalgamator permite localităților interesate să calculeze câte asemenea ajutoare pot obține dacă se unesc.
De exemplu, clusterul Ungheni, în care 18 sate vor să se alipească municipiului Ungheni, ridicând populația totală la 38,9 mii de locuitori, ar putea obține, potrivit aplicației Amalgamator, suma totală de 140 milioane de lei. Un cluster mai mic, în care s-ar uni câteva sate din raionul Glodeni, formând o primărie cu peste 8.000 de locuitori, ar putea obține peste 35,4 milioane de lei.
Potrivit metodologiei, primul stimulent se acordă după luarea deciziei inițiale privind amalgamarea, cel de-al doilea – cel mai probabil din octombrie-noiembrie 2026, al treilea – începând cu 1 ianuarie 2028 și va fi oferit pe parcursul a trei ani.
Pentru anul 2026, sunt alocați, în total, 107,8 milioane de lei. Acești bani, spune Alexei Buzu, vor fi utilizați „în condiții mai flexibile” pentru crearea Centrelor unificate de prestare a serviciilor publice (CUPS), care vor asigura cetățenilor acces la „un spectru larg de servicii administrative și publice.”
Cei mai mulți bani sunt prevăzuți pentru perioada 2027-2028, când bugetul pentru investițiile în localitățile amalgamate va depăși 5,3 miliarde de lei. Între anii 2028-2030, statul ar putea oferi localităților investiții de peste un miliard de lei.
Alexei Buzu spune că până acum există 663 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare, ce vizează 767 de primării sau în jur de 86% din numărul total al primăriilor din R. Moldova. Acest număr, spune Buzu, denotă un interes mare pentru consolidarea „în numele dezvoltării locale și pentru servicii mai bune.”
CALM și opoziția critică modificările
Cea mai reprezentativă asociație a primarilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova, CALM, reprezintă majoritatea primăriilor și consiliilor raionale/municipale Congresul Autorităților Locale din Moldova, CALM, reprezintă majoritatea primăriilor și consiliilor raionale/municipale. a criticat modificările operate de Guvern pe 27 mai, spunând că presupun „devieri esențiale de la principiile autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice.”
Expertul juridic al CALM, Viorel Rusu, a spus în ședința de guvern că autorii modificărilor nu au luat în considerare propunerile asociației și a criticat autoritățile centrale pentru lipsă de dialog cu actorii vizați de reforma administrației publice locale.
Rusu a cerut Guvernului să convoace pentru consultări suplimentare Comisia paritară este un organism consultativ sau de negociere format pe principiul reprezentării egale din partea a două entități: în acest caz între autorități publice și societate civilă. Aceasta este creată pentru a preveni conflictele și a asigura dialogul social.
Întregul concept de reformă a administrației publice locale, care poate duce la micșorarea numărului de raioane de la 32 la 10 și al celor de primării de la 900 la 300 - 500, a fost criticat de opoziția parlamentară.
Liderul PSRM, Igor Dodon, care conduce cea mai mare formațiune de opoziție, a declarat că o lichidare forțată a primăriilor va duce la distrugerea autonomiei locale, va depopula și mai mult satele și va îngreuna accesul oamenilor la serviciile publice, îndemnând la realizarea reformei pe bază de consens între putere, opoziție și societate.
Autoritățile spun că vor preciza parametrii reformei și noua hartă administrativă a R. Moldova în toamna lui 2026, când este de așteptat ca Parlamentul să adopte cadrul legislativ final pentru implementarea ei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
