Linkuri accesibilitate

Voluntari germani în detaşamente militare putiniste


Alina Lipp se bucură de o mare audienţă pe internet. Prin intermediul reţelelor de socializare şi pe platforme virtuale ea difuzează nu numai ştiri contrafăcute, ci mai ales materiale de propagandă incitatoare.
Alina Lipp se bucură de o mare audienţă pe internet. Prin intermediul reţelelor de socializare şi pe platforme virtuale ea difuzează nu numai ştiri contrafăcute, ci mai ales materiale de propagandă incitatoare.

Aproximatativ 1.000 de voluntari din Germania s-au alăturat unităţilor militare care au atacat Ucraina. Potrivit serviciului secret militar ucrainean, citat de canalul televiziunii germane, ZDF, aceştia ar fi fost înrolaţi în aşa numitul „Grup Wagner” şi în miliţiile populare din regiunea Doneţk.

Câţiva dintre aceşti „luptători din Germania” s-au deplasat deja în 2014 şi 2015 în Ucraina de Est cu scopul de a sprijini forţele separatiste.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:09 0:00

Reporteri ai televiziunii publice germane ZDF au întâlnit pe unul dintre aceşti voluntari, luat prizonier de către ucraineni. Este vorba despre Alexander F. care în urma unui schimb de prizonieri a părăsit locul unde a fost reţinut şi se află acum în Rusia.

În interviul acordat televiziunii ZDF şi portalului german T-Online, Alexander F. expune motivaţiile care l-au determinat să se alăture ca voluntar forţelor militare ale lui Putin, implicate în aşa numita „operaţiune specială”.

Armata ucraineană a început războiul, spune Alexander F, şi de aceea s-a decis să ajute armata rusă.

Cine este Alexander F.?

În calitate de militar, Alexander F., avea numele de cod „Dnejpr” (română: Nipru, ucr. Дніпро / Dnipro, rus. Днепр). Şi-a ales numele, fiindcă s-a născut în apropierea fluviului. A emigrat în Germania la vârsta de 17 ani. Merge la şcoală în oraşul Frankfurt pe Main, fără să obţină o diplomă de absolvire. Lucrează apoi într-o firmă de pază care, în 2014, a dat faliment. Zice că a urmărit de la bun început conflictul din Donbas pe internet. Între canalele urmărite s-a aflat şi cel al unei influențere germane, din landul estic Brandenburg, infirmiera Margarete Seidler, care în 2014 s-a alăturat „miliţiilor populare” din Donbas.

Alexander F.
Alexander F.

Ea susţinea pe internet că în Ucraina se află la putere fasciştii care pun la cale un genocid, nu împtriva evreilor, ci împotriva ruşilor.

Astfel de materiale propagandistice l-au radicalizat şi l-au determinat pe Alexander F. deja în 2015 să se alăture miliţiilor din Donbas. În cursul luptelor a fost rănit. Alexander F. a participat mai târziu şi la luptele din Mariupol. Vădit traumatizat de ce a văzut şi ce a păţit, voluntarul preferă să nu relateze amănunte. „Este cu mult mai rău decât într-un film”, spune voluntarul

O altă influenţeră germană, Alina Lipp, a postat în vara anului 2022 videouri cu Alexander F., afirmând că se bucură că ştie că nu este singura germană care se află în regiune.

Alina Lipp, o propagandistă prolifică

Alina Lipp se bucură de o mare audienţă pe internet. Prin intermediul reţelelor de socializare şi pe platforme virtuale ea difuzează nu numai ştiri contrafăcute, ci mai ales materiale de propagandă incitatoare. (Cf. „Agenţi putinişti de influenţă în Germania”, RFE, 13. 7. 2022.)

Alina Lipp, urmărită penal în Germania pentru propagandă de război, nu se află pe teritoriul german. Aşadar, nu există vreo posibilitate să fie deferită justiţiei.

Activitatea ei din ciberspaţiu îi aduce şi câştiguri. Nu se cunosc sumele încasate. În Germania se bucură nu numai de susţinerea unor fani declaraţi, ci şi de sprijinul financiar al unor asociaţii ca, de exemplu, cea apropiată partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscută sub numele de „Vadar”.

Potrivit televiziunii publice germane, ARD, între cofondatorii Asociaţiei „Vadar” se află jurnalistul Vladimir Serghienko, emigrat din Ucraina şi domiciliat în Berlin. Pentru propaganda sa în favoarea politicii putiniste, i-a fost retrasă preşedinţia unei aripi ruse a PEN-Clubului.

Cetăţeni germani, voluntari în detaşamente ruse

Se crede că de la începutul războiului s-ar mai fi alăturat cel puţin 150 de cetăţeni germani detaşamentelor militare, implicate în războiul din Ucraina. Cei care se reîntorc în Germania nu pot fi sancţionaţi penal pentru că nu există prevederi legislative în acest sens. Ar putea fi traşi la răspundere doar dacă există dovezi că au participat la atrocităţi considerate crime de război.

În Germania se pedepseşte doar recrutarea cetăţenilor pentru o armată străină.

Deoarece Alexander F. a plecat ca voluntar pe front, în caz de revenire în Germania, nu ar putea fi tras la răspundere. Deocamdată cazul oricum nu se află pe ordinea de zi a justiţiei, pentru că voluntarul a decis să se stabilească în Rusia.

Previous Next

XS
SM
MD
LG