Plantarea unui milion de copaci - acesta este obiectivul care i-a adunat împreună pe mai mulți activiști antrenați într-o acțiune de durată. 12 mii de arbori au fost plantați în primăvara anului curent, iar una dintre zonele de descindere alese de echipa mișcării civice „Hai Moldova” este râul Ichel, un afluent al Nistrului, unde au fost plantate șase hectare de teren.
Coordonatoarea proiectului, Nadejda Cebotari spune că tinerii și mulți dintre localnici nu se lasă rugați atunci când este anunțată claca.
Organizatorii încearcă să obțină și implicarea administrațiilor locale, întrucât zonele cu arbori proaspăt plantați să fie îngrijite și mai ales monitorizate:
„Desfășurăm și activități de informare în aceste localități, începând cu implicarea autorităților, primăria, Inspectoratul pentru protecția mediului, toate instituțiile de învățământ din localitate. Facem și scrisori de informare pentru localnici, ca ei să știe că iată urmează să se implementeze un astfel de proiect de împădurire. Îi invităm la aceste campanii de împădurire și ei vin, vin împreună cu familiile, cu copiii. Majoritatea totuși înțeleg cât este de important, cât este de necesar să plantăm și mai ales să îngrijim și să protejăm acești copaci.”
Organizatorii cred că acțiunile de împădurire trebuie să devină preocupări locale, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în comuna Chioselia din Cantemir. Localnicii au curățat un deal transformat în gunoiște și au plantat acolo 500 de copaci, spune Ana Axenti, administratoarea un ONG local. În opinia ei, asemenea acțiunii generează și o schimbare de atitudine, îi face pe oameni să privească și dincolo de gardul casei:
„Mi se pare că am reușit până la urmă să semănăm acea sămânță a motivării de a face lucruri bune. Oamenii duc și o mare lipsă de informație, deci este nevoie aici de lucru pe segmentul de sensibilizare și informare a cetățenilor, care-i riscul gunoiștilor neautorizate și defrișărilor. În general este o problemă fiindcă nu se conștientizează. Chiar la școală, nu se cultivă și nu se educă o cultură de a fi prietenos mediului.”
Cu alții 7000 de puieți a fost împădurit recent malul râului Nistru din preajma satului Coșnița, o acțiune organizată de comunitatea „Plantăm fapte bune”. Convingerea organizatorilor este că entuziasmul lor poate fi molipsitor, mai ales dacă autoritățile de profil ar reuși să curme percepția că pădurea este o sură de profit.
Dumitru Cojocaru, directorul agenției „Moldsilva” spune că până în anul 2025 instituția își propună să ridice rata de împădurire a Moldovei până la cota de 15 la sută. Momentan, aceasta este puțin peste 12 procente - un indicator scăzut care plasează Moldova în topul țărilor europene afectate cel mai mult de schimbările climatice, arată un studiu recent al Organizației Națiunilor Unite.
Dumitru Cojocaru spune că este un obiectiv realist și neagă criticile formulate cu regularitate în adresa responsabililor din domeniu, anume că ar tolera mutilarea pădurilor:
„Tăieri ilicite pe anul trecut sunt 1400 de cuburi, asta e 0,4 procente. Restul toate tăierile sunt autorizate și prin hotărâre de guvern ele sunt la îndeplinirea întreprinderilor silvice. În primul rând, scopul acestor tratamente silvice este pentru a genera noi generații de păduri, adică nu pentru a tăia, ca să obținem masă lemnoasă, dar în primul rând pentru a regenera pădurea. Altfel, noi prăpădim toată pădurea noastră.”
Directorul Moldsilva recunoaște totuși că responsabilii au deseori mâinile legate: nu au suficiente atribuții pentru a constata prompt o ilegalitate, depind de deciziile locale atunci când se pune problema împăduriri unor suprafețe de terenuri dar mai ales, sunt la autofinanțare, adică își formează bugetul și achită salarii din veniturile pe care le acumulează din tăieri și alte activități.
Aurel Lozan, expert în silvicultură spune că domeniul forestier nu a fost niciodată o prioritate sub aspectul beneficiilor de mediu. Cei din arcul puterii îl neglijează privându-l de finanțări necesare iar pe interior se fură uneori ca-n codru:
„Factorul uman este foarte nociv. Bineînțeles că este o corupție acolo, dar factorul uman este legat de interesele excesive din exterior. Aceste interese din exterior fie sunt grupări politice, fie sunt interese de business, fie sunt interese de altă natură. Moldsilva nu este instituția sfântă, dar nici nu trebuie să fie doar ea unica responsabilă de aceste lucruri. Ministerul Finanțelor ar trebui urgent să deburseze bani pentru programele strategice, cum ar fi regenerarea pădurii, extinderea pădurii, cum ar fi executarea lucrărilor de produse principale, astea trebuie să fie finanțate sau suportate din partea statului.”
Faptul că pădurarii au cele mai mici salarii generează, în opinia experților corupție sistemică. Aureliu Lozan spune că pădurea este un bun care aparține statului, dar care este abandonat, nefinanțat și expus riscului de ilegalități.
