Apelul intelectualilor din satul Tvardița, raionul Ceadîr-Lunga, de la sfârșitul anului 1963, către toți intelectualii din RSS Moldovenească de a lua parte energică „la munca ideologică de masă” a găsit răsunet și printre învățătorii, medicii și specialiștii în agricultură din satul Pelenia, raionul Râșcani. Intelectualii din sat țineau prelegeri pe diverse teme în fața colhoznicilor, luau cuvântul la postul local de radio, ducând „în mase” învățătura partidului.
Rețeaua locală de radio era folosită pe larg și de intelectualii din satul Sărata-Galbenă, colhozul „XX partsiezd”, raionul Kotovsky. În sat fusese format un „radio-lectorat” din cinci persoane: un învățător, un agronom, un medic, un agitator și un lucrător cultural. La activitatea „radio-lectoratului” erau atrași colaboratori și din alte sectoare ale economiei. Din difuzoarele instalate în sat se auzeau adeseori vocile învățătorilor V.F. Buga, M.G. Lupașcu, C.V. Chetrușca, A.F. Procop. Pentru sporirea impactului educativ, prelegerile erau ilustrate cu exemple din viața colhozului.
Nu rare erau cazurile când localnicii se adresau cu întrebări concrete la redacția „radio-lectoratului”. Într-o bună zi, un sătean venise să întrebe: „De ce apa sfințită nu se strică ? Nu e oare aceasta o dovadă că există o forță supranaturală ?”. Specialiștii chemați să răspundă au adus nu numai argumente științific, ci și practice. În acest fel, cu ajutorul „radio-lectoratului” oamenii au fost convinși că au avut o părere greșită.
