Cum era de așteptat, Curtea Constituțională a decis astăzi că demiterea președintei ei de către majoritatea parlamentară dominată de socialiști, săptămâna trecută, nu a fost în regulă. Cum influențează această decizie evoluția îndelungatei confruntări politice dintre președinta Maia Sandu și adversarii ei, în frunte cu socialiştii?
Decizia Curții de a invalida intervenția socialistă de săptămâna trecută în componența sa a fost anticipată, azi, de un anunț al celui pe care socialiștii mizau să-l includă în Curte în locul Domnicăi Manole. Boris Lupașco - cum îi este numele fostului procuror, acum avocatul trimis vineri de majoritate la Curte – a semnalat de dimineață, încă înainte să se fi întrunit instanța, că s-a răzgândit să-i mai devină magistrat și că se retrage. „Urmărind scopul instaurării liniștii în societate”, și-a motivat el retragerea, în timp ce un socialist, Bogdan Țârdea, a afirmat într-un comentariu pe Telegram că acesta ar fi cedat „presiunilor” ambasadorului american.
Gestul de azi al lui Lupașco repetă o situație anterioară, care la fel îi luase prin surprindere pe socialiști, atunci când Mariana Durleșteanu se răzgândise, fără a-i preveni, să mai fie candidata majorității la funcția de premier, oferind prin acea retragere un avantaj tactic important președintei Sandu.
Un element și mai important de context este însă cel că decizia de azi de a declara neconstituționale încercările majorității parlamentare să schimbe componența Curții a fost una unanimă. Un vot unanim în Curte a fost tot azi și pe legea prin care securitatea ar fi urmat să treacă, la voința majorității dominată de socialiști, din subordinea președintei în cea a Parlamentului. Nici măcar Vladimir Țurcanu - fostul deputat socialist, membru al instanței, el și cel care făcuse anterior de câteva ori opinii separate, inclusiv atunci când instanța spusese nu demult că Parlamentul merită să fie dizolvat - azi nu a emis vreo părere diferită de cea a colegilor din Curte, ceea ce îi face pe mai mulți juriști care au urmărit procesul să constate un eșec „usturător” al celor ce l-au inițiat.
Ion Manole, președinte al Asociației Promo-Lex:
„Revocarea președintei CC a fost o hotărâre din start ilegală, ceea ce era clar pentru toată lumea. Orice atac asupra unei instituții de stat, mai ales asupra celei mai înalte instanțe din R. Moldova - Curtea Constituțională – și vădit cu încălcarea Constituției are prejudicii enorme pentru imaginea acestei instituții, indiferent de rezultat.”
Vladislav Gribincea, și el director al unei cunoscute organizații de monitorizare a justiției și drepturilor omului - Centrul de Resurse Juridice, CRJM:
Asemenea acrobații juridice se întâmplă adesea în atacurile de tip raider...
„Impresia mea a fost că s-a dorit schimbarea foarte rapidă a judecătorilor CC, pentru ca ulterior să fie foarte complicat de a se reveni la situația inițială. Asemenea acrobații juridice se întâmplă adesea în atacurile de tip raider. Având în vedere că schimbarea nu a reușit rapid și că era evident că nu are cum hotărârea Parlamentului să stea în picioare la CC, această mișcare nu aduce nici un fel de beneficiu PSRM și, cred, ar putea să trădeze o disperare pe interiorul formațiunii și un deficit de soluții juridice pentru provocările cu care se confruntă.”
După o decizie, așadar, unanimă și văzută în general de observatori ca fiind „previzibilă” și „inevitabilă”, liderul socialist Igor Dodon, pe de altă parte, s-a arătat extrem de nemulțumit. Într-un comentariu făcut imediat după pronunțarea Curții, el a spus că socialiștii au încercat să aducă în albia normalității o instituție „inexistentă” încă din 2013, dar că ar fi pierdut în fața unei „minorități politice, sprijinite de ambasadorii din Occident”.
Comisia Veneția, pe de altă parte, criticase dur zilele trecute intervenția socialistă, pe care o descrisese ca pe o mare ilegalitate, și ceruse majorității parlamentare să-și retragă deciziile.
În același comentariu de azi, liderul PSRM s-a referit apoi la alegeri: „Ne așteaptă o luptă politică dură. Occidentul mizează pe forțele politice marionete pe care le controlează: partidul Maiei Sandu, al lui Renato Usatîi și cel al unioniștilor. Victoria puterilor din Occident la alegerile parlamentare anticipate ar putea duce la prăbușirea statului moldovenesc”, a conchis Dodon.
Hotărârea de azi a instanței anticipează cu o zi o ședință decisivă pentru viitorul anticipatelor a Curții moldovene. Instanța va analiza legalitatea stării de urgență. Instituită de aceeași majoritate parlamentară care a încercat substituirea Domnicăi Manole, starea de urgență pentru lupta cu pandemia este criticată, pe de altă parte, de adepții Maiei Sandu, care cred că PSRM nu vrea altceva decât să amâne scrutinul. În fața Curții, ei au adus însă un motiv ce ține de procedură, solicitanții anulării stării de urgență considerând că aceasta poate fi cerută doar de guvern și președintă, nu de deputați, cum s-a întâmplat în cazul de față.
