Proiectul unui regulament care prevede măsuri permanente de protejare a pieței a ajuns pe agenda decizională a Guvernului, dar a fost retras ulterior pentru consultări suplimentare. Documentul fusese publicat pe platforma guvernamentală de consultări publice pentru perioada 3-17 aprilie.
Ce spun producătorii de zahăr
Două companii – Südzucker Moldova, cu capital german, și Moldova Zahăr, cu capital polonez – operează în industria moldoveană producătoare de zahăr.
Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), din care fac parte cele două, și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și-au exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că, după ce au expirat cele 200 de zile în care au fost taxate în vamă importurile de zahăr sârbesc care depășeau 1.000 de tone, Guvernul încă nu a instituit un cadru de reglementare care ar asigura „continuitatea echilibrului pe piața zahărului”.
Inga Pascal, directoarea executivă a UPZM, a spus Europei Libere că întârzierea favorizează intrarea pe piață a zahărului din Serbia, mai ieftin decât cel moldovenesc, ceea ce ar genera un „dezechilibru al pieței zahărului”. Potrivit ei, de la începutul anului s-ar fi intensificat și importurile de zahăr din spațiul CSI, în special din Belarus, în condiții de liberalizare completă.
UPZM observă că pentru importurile de zahăr din Uniunea Europeană este aplicată o cotă totală de 14.500 tone, în timp ce pentru cele din Serbia și Belarus nu există asemenea limitări. „Această abordare relevă nu doar o lipsă de coerență, ci și o inconsecvență în aplicarea politicilor comerciale”, spun membrii UPZM.
Uniunea este „nedumerită” de gestul Guvernului de a-și retrage de pe agenda decizională proiectul – unul mulțumitor pentru producătorii de zahăr.
În perioada sovietică, în Moldova au existat nouă fabrici de zahăr. Acum funcționează doar două: de la Drochia (Südzucker Moldova) și din Cupcini, raionul Edineț (Moldova Zahăr).
Ce prevede proiectul retras
Responsabili de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării au spus Europei Libere că proiectul nu a fost retras complet, ci pus „în așteptare”, urmând să fie supus consultărilor cu mediul de afaceri, ca să fie „mai concret”.
Regulamentul pentru reglementarea importului de zahăr în R. Moldova urmărește să asigure echilibru pe piața internă și să prevină degradarea infrastructurii industriei zahărului.
Documentul stabilește că, anual, fără taxe vamale pot fi aduse în țară 3.000 de tone de zahăr. Dar această cantitate, în opinia importatorilor de zahăr, este „derizorie” și reprezintă „o bătaie de joc la adresa procesatorilor”.
Guvernul mai propune ca piața să fie monitorizată, iar importurile de zahăr evaluate anual, până pe 15 decembrie.
Autorii documentului consideră că liberalizarea importurilor de zahăr i-ar face necompetitivi pe producătorii autohtoni, iar investițiile în acest sector și capacitățile de producție se vor reduce.
Importator: „Un proiect abuziv și defectuos”
Compania Sugar Bridge deține o cotă de peste 20% din importurile de zahăr în R. Moldova și este trader regional. Într-o discuție cu Europa Liberă, administratorul companiei, Adrian Lipcan, a spus că proiectul retras de Guvern este „abuziv și defectuos” și ar putea duce la monopolizarea pieței de către un anumit producător de zahăr – Südzucker Moldova, care este și unul dintre cei mai mari importatori de zahăr, inclusiv din Serbia.
„La elaborarea documentului, nu s-a ținut cont de interesele industriei alimentare, căreia îi revine 75% de consumul de zahăr din R. Moldova. Proiectul nu prezintă niște cifre rezonabile și nu are nimic în comun cu realitatea, însă ne bucurăm că autoritățile au înțeles asta și l-au retras”, a spus Adrian Lipcan.
Potrivit lui, prețurile la zahăr din R. Moldova au ajuns să fie cele mai mari de pe continentul european și asta s-ar datora politicilor statului și activității ineficiente a producătorilor locali.
Procesator: „Dependența de o singură sursă este nocivă”
Și reprezentanții industriei alimentare critică proiectul Guvernului și consideră că piața zahărului trebuie liberalizată, pentru ca fabricile să aibă surse alternative de materie primă.
Directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-CON”, Mircea Manoli, a spus Europei Libere că limitarea importurilor va menține prețuri mari la zahărul de pe raft și va încuraja scumpirea produselor finite, cum ar fi înghețata, bomboanele, jeleurile, gemurile, dulcețurile.
„Economic vorbind, dependența de o singură sursă [de zahăr] este nocivă”, susține Manoli.
Un kilogram de zahăr moldovenesc se vinde în magazine cu 18-20 de lei, iar cel sârbesc costă între 14 și 15 lei.
Industriașii cred că zahărul moldovenesc este prea scump, astfel că piața trebuie liberalizată, mai ales că R. Moldova vrea să adere la UE. Restricționarea importurilor din Serbia a fost percepută de ei ca „o barieră suplimentară” și „neînțeleasă din perspectivă economică”.
Cum rămâne cu susținerea producătorului local?
Directorul „Speranța-CON” consideră că statul trebuie să cântărească bine atunci când e vorba de interesele producătorilor de zahăr și a celor din industria alimentară. El atrage atenția că, în timp ce în R. Moldova sunt doar doi producători de zahăr, industria alimentară este mult mai reprezentativă.
În același timp, Manoli crede că industria zahărului trebuie subvenționată, reutilată, ca să devină mai competitivă și să ofere prețuri rezonabile.
Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, în scădere
Europa Liberă a discutat cu un agronom dintr-o gospodărie agricolă din raionul Fălești, din nordul Moldovei. Acesta a spus că, după ce a cultivat ani de-a rândul sfeclă de zahăr, gospodăria a decis să renunțe la ea, deoarece a avut doar pierderi în ultimii ani. Numai în 2025, acestea au fost sub 2 milioane de lei.
Vezi și reportajul despre un fermier din satul Călugăr, raionul Fălești, care a cultivat în 2025 pentru ultima dată sfeclă de zahăr.
Se estimează că, în acest an, în R. Moldova vor fi cultivate circa 10.500 de hectare de sfeclă de zahăr, suprafață care ar putea genera o recoltă de 420.000 de tone de sfeclă, din care s-ar obține 55.000 de tone de zahăr. Împreună cu importurile în limita cotelor existente (16.726 tone), această cantitate ar permite să fie acoperit consumul intern estimat la 65-67 mii tone de zahăr, inclusiv în regiunea transnistreană.
Anul trecut, sfecla de zahăr a fost cultivată pe circa 11.500 de hectare. Potrivit UPZM, au fost recoltate aproximativ 480.000 de tone de sfeclă de zahăr. Ultimul sezon a fost unul dintre cei mai complicați din istoria agriculturii moldovene pentru această cultură: din cauza ploilor abundente din toamna trecută, campania de recoltare a avut loc în condiții extreme, pe timp de iarnă până în luna martie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
