„Niciuna dintre țările de succes din lume nu stă pe două scaune”, declară experta letonă Zaneta Ozolina, oferind astfel o explicație pentru succesul obținut de țările Baltice, pe de o parte, și evoluția incertă cu care se confruntă Republica Moldova, pe de altă parte. Interviul a fost realizat pe marginea Conferinței de la Riga care a dezbătut în acest an subiecte care au ținut de lecțiile istoriei pentru țările mici din estul Europei, perspectivele Uniunii Europene și NATO, și de strategia Kremlinului în raport cu Rusia și restul lumii.
Europa Liberă: De ce credeți că istoria statelor Baltice, pe de o parte, și cea a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, pe de altă parte, a fost atât de diferită după destrămarea URSS? Care a fost factorul care a făcut ca statele Baltice să fie mai determinate în a deveni membre ale UE și NATO?
Zaneta Ozolina: „În opinia mea, sunt mai multe motive pentru care statele Baltice au fost mai de succes. În primul rând aici, în țările Baltice, noi întotdeauna am știut că am fost ocupați. Niciodată nu ne-am simțit parte integrantă a Uniunii Sovietice. În fiecare familie au fost victime care au suferit, au fost uciși. Și pentru noi acesta a fost un regim care nu era ceva de natură să ne facă plăcere.
În al doilea rând, noi am luptat cu adevărat pentru independența noastră și au existat și pierderi – au murit oameni, au fost lupte în stradă. Nu a fost ceva ce ni s-a dat de la sine, cetățenii noștri au aspirat efectiv spre independență.
Când am recâștigat-o, am știut imediat ce fel de țară ne dorim. Nu ne-am gândit la vreo nouă Uniune (Sovietică – n.red.) – renovată, îmbunătățită, cu
„În țările Baltice am știut întotdeauna că am fost ocupați. Niciodată nu ne-am simțit parte a Uniunii Sovietice......
obrajii rumeniți și ruj proaspăt pe buze, care ar pretinde că este ceva nou. Noi am știut exact că vrem să scăpăm de Rusia cât mai curând posibil, deoarece nu exista acolo nicio șansă pentru creștere și modernizare. Și știam exact că vrem să fim ca suedezii, ca danezii, ca norvegienii, sau ca nemții. Am știut exact ce fel de stat vrem să fim.
Astfel, în loc să reinventăm răul, sau să ne gândim cum să redenumim Partidul Comunist, noi pur și simplu ne-am mișcat cât de repede am putut spre integrarea în structurile occidentale.
Un alt lucru datorită căruia am reușit a fost că am realizat că pentru a înregistra progrese, pentru a obține un nivel real de creștere este important să sacrificăm ceva. Sacrificiul merge pas în pas cu progresul. Și oamenii au fost
„Nu ne-am gândit la petrol și gaze ieftine din Rusia…...
astfel pregătiți să plătească prețuri mari pentru petrol, gaze, căldură. Nu ne-am gândit la petrol și gaze ieftine din Rusia, am spus: „E în regulă să plătim un preț mai mare, dar e mai bine să cumpărăm din Vest”.
Europa Liberă: A fost, într-un fel, prețul independenței…
Zaneta Ozolina: „Într-adevăr, a fost prețul independenței.
Un alt punct a fost că noi am înțeles că este mai bine să facem comerț cu Occidentul, care este mai sigur, care promite investiții, modernizare, decât să ne bizuim pe piețele vechi.
Aș putea continua la infinit la acest subiect. Astfel se explică de ce suntem acolo unde suntem” .
Europa Liberă: Ce ați spus până acum pare să fie exact invers față de cum a procedat Republica Moldova… În context aș vrea să vă întreb despre subiectul propagandei ruse. Țările Baltice se pare că au fost conștiente de acest fenomen cu mult timp înainte ca subiectul să devină de actualitate la nivel internațional și au existat și structuri la nivel de stat care au studiat și combătut fenomenul încă de la proclamarea independenței.
Zaneta Ozolina: „Cred că descrieți totuși situația din Letonia în culori puțin prea roze. A fost un proces foarte complicat. A ținut și de tema acordării cetățeniei, a fost ridicată și tema drepturilor omului în Consiliul Europei, la Națiunile Unite și așa mai departe.
Consider că unul dintre motivele pentru care stăm aproape bine – nu spun perfect – la acest capitol, adică atunci când vine vorba despre amenințări hibride, ține de trecutul nostru foarte dificil. A trebuit să fim pregătiți să răspundem la întrebările legate de cetățenie, a trebuit să elaborăm o nouă lege a cetățeniei care ar facilita integrarea mai profundă a apatrizilor în societate. A fost un proces destul de greu.
Când a fost vorba despre politica noastră externă și de securitate, progresul a fost foarte rapid: imediat ce am decis am și făcut, a existat consens între elitele politice și societate și ne-am mișcat rapid înainte. Însă când s-a ajuns la problema minorității vorbitoare de limbă rusă, care este foarte puternică și influentă, am făcut transformările într-o manieră foarte graduală. Și asta, pentru că ne-am dat seama că dacă vor fi mișcări radicale și drastice am putea provoca tensiuni în stradă, iar independența noastră ar putea fi subminată sau amenințată de o anumită țară.
Deci, a fost o abordare foarte treptată. Poate că unele lucruri ar fi trebuit soluționate mai radical și mult mai rapid, cum ar fi de exemplu situația școlilor din Letonia. Noi avem școli mixte letono-rusești, cu ambele limbi de instruire, și este cu adevărat jenant că avem o singură limbă oficială – letona, dar în paralel încă mai sunt școli unde educația se face în rusă, sau în rusă și letonă în cazul școlilor bilingve. Ceea ce nu este un lucru normal. Toate obiectele trebuie învățate în letonă, apoi pot fi studiate și alte limbi, culturi, literaturi, printre care desigur că limba rusa este printre cele mai importante.
Dar, iarăși, la acest capitol avem de așteptat destul de mult. Abia în acest an a fost luată decizia de a trece toate școlile bilingve la instruirea exclusivă în limba letonă, însă această decizie nu va produce o schimbare peste noapte, va fi o perioadă de tranziție de trei ani pentru a permite școlilor, profesorilor și elevilor să se pregătească. Cred că nu există vreo problemă pentru copii, deoarece ei vorbesc ambele limbi, problema este mai mult la nivelul profesorilor, care trebuie să fie pregătiți să predea obiectele în limba letonă.
Dar eu cred că cea mai mare problemă pentru țara noastră este că avem o influență imensă a mass mediei rusești. Nu doar etnicii ruși privesc emisiunile televiziunii ruse, ci și letonii. Noi trăim între două spații informaționale. Dar vestea bună este că devenim tot mai conștienți de manipulare, de dezinformare, de știrile false. Oamenii consumă informația, dar devin tot mai rezistenți.”
Europa Liberă: În cadrul discuțiilor de la Conferința de la Riga din acest an cineva a întrebat și despre lecțiile istoriei și despre cum să facem ca noua generație să nu repete greșelile făcute în trecut. Cum credeți că trebuie gestionată această chestiune în această parte a Europei?
Zaneta Ozolina: „Cred că noi am gestionat acest subiect destul de bine, deoarece ideea independenței face parte din identitatea noastră. Plus că nu este vorba despre o istorie atât de îndepărtată încât să poată fi uitată, este încă parte din viața noastră cotidiană.
Noi acordăm multă atenție patriotismului, simbolurilor naționale, identității naționale. Din acest motiv, sunt de părere că generațiile mai tinere sunt
„Din fericire, sau din păcate, Rusia nu ne lasă să uităm lecțiile istoriei…...
conștiente de ce se întâmplă. Și din fericire, sau din păcate, nici Rusia nu ne lasă să uităm - multe măsuri ostile, demonstrații de forță ne aduc aminte de anul 1940 când Letonia a fost ocupată. Întotdeauna când ne confruntăm cu astfel de situații imediat ridicăm mâinile și vocea pentru a spune că nu este ceva ce putem tolera.
De aceea nu cred că pot fi îngrijorări la noi că generațiile tinere ar putea uita ce s-a întâmplat cu străbunicii noștri în 1940.”
Europa Liberă: O altă temă care s-a discutat la Conferința de la Ruga a vizat așa-numitul „noul cordon sanitar” – avându-se în vedere țările din Parteneriatului Estic. Republica Moldova a fost considerată acum câțiva ani o poveste de succes în acest Parteneriat. Cum vedeți Dvs. cauzele care au făcut ca Moldova să se oprească din acest drum?
Zaneta Ozolina: „Nu sunt specialist în problematica Republicii Moldova, nu vreau să comentez despre lucruri despre care nu am cunoștințe aprofundate. Pot doar să exprim unele presupuneri și vă rog să le luați drept ipoteze și nu concluzii temeinice bazate pe cercetare.
Eu cred că unul dintre motive este că reformele implementate de Republica Moldova nu au fost suficient de ferme, de energice. În Letonia am avut reforme cu adevărat aspre, de fapt câteva runde de reforme în cei peste 27 ani de independență. De trei ori am avut reforme foarte drastice.
De asemenea, noi am avut o orientare geopolitică mult mai clară în
„Voi priviți în urmă de prea multă vreme. Și asta nu v-a ajutat…...
comparație cu Moldova. Voi vorbiți de multă vreme despre neutralitate, păstrarea bunelor relații cu Rusia, acces la piața rusească și așa mai departe. Voi priviți în urmă de prea multă vreme. Și asta nu v-a ajutat.
Și probabil ce ne-a ajutat pe noi foarte mult a fost că am primit multă susținere din partea țărilor europene. Când au văzut că dorim să aderăm la UE și NATO, au venit imediat cu asistența lor. Am învățat mult de la partenerii noștri europeni. Probabil că în Moldova aveți o atitudine mai rezervată față de țările occidentale, poate că doar România a fost mai apropiată. Ați încercat mereu să fiți la mijloc. Dar nu poți sta așezat pe două scaune simultan.”
Europa Liberă: De ce credeți asta?
Zaneta Ozolina: „Priviți-vă corpul – veți cădea în orice caz. Veți cădea în gol, oricum. Deci, este imposibil să șezi pe două scaune. E un lucru simplu care trebuie înțeles. Dacă vă uitați la diferite țări ale lumii, am în vedere țările de succes, niciuna dintre aceste țări de succes nu stă pe două scaune. Sau trebuie să fii o țară ca Elveția, care stă așezată pe o bancă foarte lungă.”
Europa Liberă: Cum vedeți viitorul regiunii, în condițiile extinderii sferei de influență a Rusiei?
Zaneta Ozolina: „Voi fi foarte directă. Nu este vorba despre viitorul regiuni, ci despre viitorul fiecărei țări în parte pe care politicieni și cetățeni și-l creează pentru ei înșiși.
Văd un viitor strălucit pentru Georgia, deoarece în această țară vedem cu adevărat un consens între elitele politice și societate și ei chiar au luat în serios toate sarcinile înaintate de Bruxelles. Georgienii au înțeles că nu este
„Văd un viitor strălucit pentru Georgia, deoarece în această țară vedem cu adevărat un consens între elitele politice și societate… ...
vorba despre o relație de tip profesor-elev, ci mai degrabă este ca o carte de bune practici. Ei vor să aplice aceste bune practici pentru a obține prosperitate, bunăstare socială etc. Ei repetă într-o mare măsură scenariul baltic. Și noi ne-am făcut temele pentru acasă și apoi am devenit parte a familiei. Georgienii își fac sârguincios temele pentru acasă.
De asemenea, am mari speranțe în privința Ucrainei, deși într-o măsură mai mică decât în cazul Georgiei. Rusia a oferit ucrainenilor o lecție foarte dureroasă și foarte costisitoare în materie de vieți omenești și de economie.
„Rusia a oferit ucrainenilor o lecție foarte dureroasă și foarte costisitoare în materie de vieți omenești și de economie…...
Ucrainenii au un puternic simț al identității – ei știu cine sunt și unde vor să ajungă. Chiar dacă Ucraina nu va deveni membră a Uniunii Europene, ei oricum vor ști că sunt o țară europeană, ei vor să se manifeste ca o țară europeană. Și nivelul de europenizare în Ucraina crește an de an.
Azerbaidjan se va descurca bine, din simplul motiv că țara este bogată. Dar va fi oare și societatea la fel de bogată cum sunt cei care au acces la resursele energetice, este un alt subiect. Dar, din nou, este o alegere pe care o va face țara.
Din păcate, nu sunt la fel de optimistă în cazul Republicii Moldova, deși aș vrea să fiu. Nu văd în această țară acel consens dintre elitele politice și societate - și cred că aceasta este cea mai mare problemă.”
Europa Liberă: Atunci când s-a vorbit despre modelul leton de dezvoltare, vorbitorii de la conferință au spus că nu a existat vreun alt model în afară de cel occidental care să fi fost luat în calcul pentru a aduce prosperitate țării. În Republica Moldova anumite forțe politice spun că există și un altfel de model decât cel legat de integrarea europeană. Credeți că poate exista o metodă alternativă de a ajunge la prosperitate?
Zaneta Ozolina: „Nu există o altă cale. După cum am spus deja – nu se poate sta pe două scaune simultan. Poți face acest lucru o perioadă, însă cu timpul devine incomod și trebuie să decideți pe care dintre scaune îl preferați.
Armenia a decis să stea pe scaunul Rusiei și a Uniunii Eurasiatice – este
„Puteți să rămâneți în continuare necompetitivi și să mizați pe piețe care cumpără mărfuri ieftine, însă aceasta nu este calea care aduce progres… ...
alegerea ei și probabil că nu suferă din acest motiv. Bine, economia lor nu crește, ei nu avansează, se confruntă cu probleme de securitate, dar probabil au interese legitime să dorească aceste rezultate.
Dar în cazul Moldovei, care este un stat mic, cu o economie foarte mică, fără o industrie competitivă… – da, puteți să rămâneți în continuare necompetitivi și să mizați pe piețe care cumpără mărfuri ieftine, însă aceasta nu este calea care aduce progres. Din nou, este povestea celor două scaune.”
