Ziarul de Gardă enumeră zece motive pentru care nu ar trebui să vă panicați din cauza coronavirusului. În articol se menționează că mass-media întregii planete este prinsă de această pandemie, iar repercusiunile trec de la sfera globală a sănătății în afaceri și politică. Totuși nu trebuie să intrăm în panică, subliniază jurnaliștii. Printre motivele de optimism se numără faptul că se știe ce este, se știe cum să se detecteze virusul, faptul că virusul poate fi înlăturat eficient de pe suprafețe, iar oamenii de știința de pe tot globul lucrează împreună.
Vizita premierului maghiar Viktor Orban la Chișinău are și o conotație geopolitică, în contextul în care conducerea Ungariei are anumite probleme în cadrul Uniunii Europene din cauza unor derapaje antidemocratice și, pe de altă parte, al apropierii dintre Budapesta și Moscova, a opinat expertul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. Totodată, expertul atrage atenția că anunțarea acestui parteneriat strategic cu Ungaria nu trebuie să fie în detrimentul Parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, a subliniat expertul Ion Tăbârță.
Comentatorul politic Anatol Țăranu, citat de portalul Deschide.md, susține că miza vizitei premierului Orban la Chișinău este să demonstreze că Igor Dodon este un lider apreciat și că nu este izolat în plan internațional. În același timp Țăranu nu exclude că această apropiere a președintelui Dodon față de Budapesta s-a făcut cu ajutorul Moscovei. „În condițiile în care regimul Dodon și personal președintele se regăsește într-o izolare internațională, pentru că el este nefrecventabil la București și Kiev, el caută să rupă această izolare. Dodon încearcă să contrabalanseze pierderile pe relația bilaterală cu Bucureștiul și Kievul în cea cu Budapesta. Dacă mai luăm în calcul că are o relație specială cu Moscova, iar Moscova este patronul lui Dodon, nu este exclus că această apropiere față de Budapesta a lui Dodon s-a făcut prin Moscova”, a declarat pentru Deschide.MD Anatol Țăranu.
Mitsuhiro Furusawa, director adjunct al FMI și președinte în exercițiu al ședinței, a declarat că a fost reabilitat sectorul bancar, fapt care, de rând cu alte reforme, a contribuit la instaurarea stabilității macroeconomice și financiare, transmite agenția de știri IPN. Totodată, acest lucru este insuficient pentru a îmbunătății semnificativ nivelul de trai al populației. Pentru asigurarea stabilității macrofinanciare, în perioada imediat următoare va fi extrem de important de a atenua riscurile din sectorul financiar nebancar, a perfecționa cadrul de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și a realiza progrese semnificative în recuperarea activelor fraudate, se scrie în material.
Tot IPN îl citează pe economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care anticipează că suma achitărilor cu cardul în Republica Moldova în anul 2019 a depășit 10 miliarde de lei, deşi nu sunt încă disponibile datele pentru întreg anul trecut. Estimările confirmă ipoteza lansată anterior că achitările cu cardul se dublează o dată la doi ani. Într-o analiză, citată de IPN, economistul menționează că moldovenii încep a prinde „gustul” achitării cu cardul bancar, iar pentru 2020 se anticipează că achitările de aceste gen vor depăși suma de 16 miliarde de lei, cea ce este de 37 de ori mai mult decât acum zece ani. „Estimăm că suma totală a achitărilor cu cardul făcute de moldoveni în 2019 se ridică la 17,5 miliarde de lei, dintre care 10,3 miliarde de lei în Moldova și 7,2 miliarde de lei peste hotarele țării”, constată economistul. Colegul nostru Eugen Muravschi scrie mai multe pe acest subiect pentru site-ul Europei Libere.
Într-un articol de opinie publicat de portalul Tribuna, Ian Lisnevschi scrie că a citit editorialul lui Ion Chicu pe Euronews și s-a întrebat ce vrea să spună premierul. Autorul presupune că prin mesajul său despre mâinile sigure și a 4-a revoluție industrială, Chicu încearcă să-i convingă pe investitorii europeni să vină în Moldova. „El înțelege că numai așa poți opri plecarea oamenilor – trebuie să le aduci în Moldova ceea ce ei găsesc în afară. Ca să scapi Moldova de sărăcie trebuie să aduci investiții de peste tot – din vest, din est, și dacă poți de la nord și din sud”, scrie autorul. Lisnevschi conchide că dacă încă vreo 4-5 ani mai tragem nădejdea că păpușoiul și răsărita ne vor îmbogăți, mă tem n-o să aveți pe cine îmbogăți.
TVR Moldova îl citează pe directorul Institutului de Istorie Gheorghe Cojocaru care afirmă că Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare a Republicii Moldova (ANCD) pune bețe în roate cercetătorilor din țară, iar proiectele de cercetare propuse de către oamenii de știință sunt selectate după criterii politice. El mai afirmă că proiectele cercetătorilor nu au fost evaluate obiectiv de către experții Agenției. „Proiectele trebuie câștigate într-o competiție egală, loială, echitabilă. Ne-am ciocnit cu altfel de evaluare a proiectelor în urma participării la concursul anunțat anul trecut de către Agenția Națională Pentru Cercetare și Dezvoltare. Este o instituție nouă după model occidental și așteptările noastre au fost pe măsură. Din nefericire, proiectele pe care le-am prezentat nu au fost evaluate pe măsura așteptărilor”, a declarat Gheorghe Cojocaru.
