Linkuri accesibilitate

Zelenski la Hiroshima, rușii din Wagner comit masacre în Africa și scandalul mormintelor musulmane din satele Suediei


Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Hiroshima cu Joe Biden, care a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina. 

Alegeri parlamentare grecești: De ce s-a prăbușit SYRIZA?, se întreabă la Atena cotidianul Kathimerini, comentând victoria conservatorilor.

Partidul Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis a adunat cele mai multe voturi în scrutinul de duminică 21 mai, deși nu suficient pentru a avea o majoritate totală.

Mitsotakis căuta un al doilea mandat pentru, a spus el, a pune capăt „instabilitatății” din Grecia.

Șeful guvernului conservator și-a jucat realegerea împotriva șefului stângii (partidul SYRIZA) Alexis Tsipras, care promisese că va scoate în evidență „multele răni” ale societății grecești, înainte de la vindeca. Cu peste 40% din voturi, Noua Democrație a învins SYRIZA cu 20 de procente, conform rezultatelor parțiale în această dimineață, care acoperă peste 90% din voturi numărate, ceea ce reprezintă „o marjă fără precedent din 1974.” constată Kathimerini.

Ploile catastrofale din Italia: pagube de 5 miliarde euro

În vreme ce apele încă acoperă o parte a regiunii Emilia-Romagna și morții sunt jeliți, scrie La Repubblica, pagubele economice sunt uriașe. Estimările rămân dificile, dar agricultorii calculează daune cuprinse între 1 și peste 2 miliarde, pentru drumuri și infrastructură, pe lângă care guvernul estimează și alte pagube de 620 de milioane, fără a lua în calcul drumurile municipale. Apoi trebuie adăugate turismul, industria și serviciile. Pentru inundațiile din 2 și 3 mai, Regiunea vorbise despre daune de cel puțin un miliard. De data aceasta, zona afectată este mult mai largă.

Calculul ar putea, așadar, să ajungă sau să depășească cu ușurință 5 miliarde, o cifră foarte departe de cele 20 de milioane puse la dispoziție de guvern. Șefa guvernului, Giorgia Meloni, a sosit duminică în zonă, părăsind summitul G7 de la Hiroshima, iar marți zona afectată va fi definită cu precizie în Consiliul de Miniștri iar actualele condiții fiscale și judiciare vor fi suspendate până la sfârșitul anului. Trezoreria își propune să găsească un miliard pentru reconstrucție și reparații.

Zelenski, invitat surpriză la summitul G7, compară Bahmut cu Hiroshima

“A coborât din Airbus cu un pas vioi”, scrie Le Monde, “cu fața întunecată, îmbrăcat în veșnicul său tricou militar kaki. Vizita surpriză a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul G7 de la Hiroshima, decisă în grabă și ținută secretă până în ultimul moment, a luat prin surprindere președinția japoneză cu puțin timp înainte de deschiderea reuniunii de la Hiroshima a celor șapte mari puteri economice ale lumii libere.”

Imediat ce a sosit, sâmbătă, 20 mai, șeful statului ucrainean a dat peste cap agenda întâlnirii. Japonezii, extrem de minuțioși în privința problemelor de protocol, au fost probabil puțin jigniți de această vizită orchestrată de francezi. Emmanuel Macron a pus la dispoziţia omologului său ucrainean un avion Airbus care l-a preluat de la un aeroport din sudul Poloniei, înainte de a-l duce vineri la summitul Ligii Arabe de la Jeddah, Arabia Saudită, depunându-l apoi, paisprezece ore mai târziu, la celălalt capăt al planetei. Potrivit surselor franceze, Zelenski era atunci atât de epuizat încât i-au trebuit câteva ore de odihnă înainte de a începe să se pregătească cu consilierii săi pentru întâlnirile de la Hiroshima.

Zelenski a calificat drept „istorică” decizia americană de a pregăti piloți ucraineni, împreună cu alte țări, inclusiv Franța, în timp ce a autorizat statele care o doresc să transfere avioane de luptă F-16 la Kiev. El a salutat, de asemenea, apelul G7 adresat Chinei de a „face presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii” și de a „își retrage imediat, complet și necondiționat trupele”. Tot așa, Zelenski s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden, care a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina de 375 de milioane de dolari. Aceasta va include muniția și vehiculele blindate.

Contacte cu țările din sud

Marea noutate a summit-ului, scrie Le Monde, se datorează contactelor pe care președintele ucrainean le-a stabilit cu figurile „Sudului” prezente la Hiroshima. Alături de cei care cer o soluție negociată pentru a pune capăt războiului din Ucraina, conversația s-a mutat de la terenul militar la diplomație. Zelenski a vorbit cu liderul indian Narendra Modi, care s-a abținut să condamne invazia decisă de Vladimir Putin. „India și cu mine vom face tot ce ne stă în putință pentru a pune capăt acestui război”, l-a asigurat premierul indian, care în prezent prezidează grupul G20.

„Modi l-a asigurat pe Zelenski că este gata să favorizeze dialogul [între Moscova și Kiev] și să facă tot ce se poate din punct de vedere diplomatic, dar în niciun moment nu a fost pronunțat cuvântul „mediere” în timpul întâlnirii lor”, a declarat o sursă oficială indiană pentru Le Monde.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi (stânga), în timpul unei întâlniri în marja summitului G7. Hiroshima, Japonia, 20 mai 2023
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi (stânga), în timpul unei întâlniri în marja summitului G7. Hiroshima, Japonia, 20 mai 2023

Sosirea improvizată a președintelui ucrainean în orașul Hiroshima, distrus pe 6 august 1945 de aruncarea primei bombe atomice, l-a nemulțumit pe președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva. Acesta din urmă tinde, deși dorește să facă pe mediatorul, să-i pună pe același plan pe cei doi beligeranți. Și le sugerează occidentalilor să nu mai vorbească despre război pentru a favoriza pacea, fără a-l umili pe Vladimir Putin. Emmanuel Macron l-a invitat, în cadrul întâlnirii lor bilaterale, să înțeleagă cum în acest conflict există un „agresor”, Rusia, și un „atacat”, Ucraina. Niciun o întâlnire directă între președinții Lula și Zelenski nu a putut avea loc.

Pentagonul a supraestimat valoarea armelor pentru Ucraina cu 3 miliarde de dolari

O eroare administrativă ar putea afecta momentul în care finanțarea SUA pentru războiul cu Rusia se va epuiza, estimează, la Londra, Financial Times. Pentagonul a supraestimat cu 3 miliarde de dolari valoarea armelor trimise Ucrainei, eroare de contabilitate care ar putea afecta momentul în care fondurile actuale pentru înarmarea țării agresate de Rusia și devastate de război se vor epuiza.

Eroarea s-a ivit prin utilizarea incorectă a costului pentru înlocuirea armelor trimise din stocurile americane cu echipamente noi, mai degrabă decât folosind prețul de achiziție plus amortizarea.

Congresul a aprobat anul trecut asistență de 48 de miliarde de dolari pentru Ucraina, inclusiv 21,7 miliarde de dolari pentru echipamente militare.

Unii congresmeni cred că aceste fonduri se vor epuiza până la sfârșitul verii. Oficiali americani au declarat pentru Financial Times că acestea vor dura până în octombrie, deși nu este clar cum va modifica eroarea acest calendar.

ONU: mercenarii ruși au comis atrocități în Africa

Săptămânalul The Observer (care a fuzionat cu The Guardian, devenind practic ediția de duminică a acestuia) și care este cel mai vechi săptămânal duminical din lume (apare fără întrerupere din 1791), descrie în detaliu, sub semnătura reporterului de război și vedetă jurnalistică Jason Burke, atrocitatea comisă de mercenarii ruși ai grupului Wagner, care au participat la masacrul a 500 de persoane într-un sat din Mali, în Africa.

Un raport al ONU stabilește responsabilitatea mercenarilor grupului Wagner în atrocitățile din satul Moura din regiunea Mopti din Mali, inclusiv în torturi și violuri.

În cinci zile, cinci sute de oameni aveau să moară în acel sat, masacrați de trupe încadrate de mercenari ruși. Cu toții, în afară de o mică parte, erau civili neînarmați.

Prin satele din Suedia, controverse în jurul locurilor de veci musulmane din cimitire

În sfârșit, la Stockholm, Dagens Nyheter publică un reportaj despre un șoc cultural: Biserica Luterană trebuie să se asigure că toți suedezii, indiferent de confesiunea lor, pot beneficia de o înmormântare. Când pastorul Mats Magnusson a devenit fața publică unui proiect de cimitir musulman într-o mică parohie din sudul Suediei, el s-a confruntat de îndată cu amenințări și batjocuri.

Dagens Nyheter explică cum biserica [luterană] a Suediei este cea care, la cererea statului, trebuie să se asigure că toți suedezii, atât atei cât și credincioși, pot beneficia de o înmormântare. Cu toate acestea, mai multe musulmane musulmane din marile orașe din Scania [în sudul îndepărtat al țării] sunt saturate. Prin urmare, trebuie create noi locuri.

Dagens Nyheter scrie: „Pe o parcelă situată între cele două biserici ale satului pastorului Magnusson urmează să vadă lumina zilei noul cimitir musulman. Un imam din Malmö [orașul mare din regiune] a făcut călătoria până în sat, de altfel, echipat cu busolă, pentru a putea orienta mormintele spre Mecca. Gropile trebuie amplasate în așa fel încât rămășițele să aibă partea dreaptă îndreptată spre orașul sfânt… doar că sătenii se opun.”

Reportajul expune, deseori cu umor, argumentele sătenilor la reuniunile pe această temă ținute în biserică:

O femeie, Britt Marie Rosell, s-a așezat într-unul din primele rânduri, alături de soțul ei Rune și de câțiva vecini din sat. Poartă o jachetă neagră mică și ține în mâini o hârtie care enumeră punctele pe care dorește să le discute în timpul întâlnirii. Când microfonul începe să treacă din mână în mână, Britt Marie este prima care vorbește.

— „Am auzit că pot fi procesiuni funerare mari. Uneori sute de oameni, majoritatea bărbați. M-am uitat pe Google și am citit o mulțime de lucruri despre islam. Am văzut că în Palestina sunt procesiuni funerare mari în care oamenii urlă”, spune ea.

Situația se repetă în mai multe părți ale Suediei, iar pastorii din zonele rurale se regăsesc prinși la mijloc.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG