Acestea sunt țările dispuse, până la această oră, să furnizeze tancuri grele de luptă occidentale pentru a ajuta apărarea Ucrainei împotriva invaziei rusești neprovocate.
Zelenski și-a exprimat recunoștința „față de toți cei care luptă cu adevărat alături de noi împotriva terorii” și a subliniat din nou necesitatea „accelerării” livrării de echipamente de apărare către țara sa.
Informațiile din presă sugerează că Germania și aliații Ucrainei au promis un ajutor inițial de aproximativ 100 de tancuri Leopard 2 fabricate în Germania, pe lângă contribuția SUA de 31 de tancuri M1 Abrams și promisiunea anterioară a Marii Britanii de 14 tancuri Challenger 2.
Antrenarea echipajelor ucrainene și livrarea tancurilor vor dura cel puțin aproximativ șase săptămâni în primele cazuri (adică în cazul tancurilor Leopard), potrivit declarațiilor oficiale. Canada este ultima țară, până acum, care și-a declarat intenția de a oferi tancuri Ucrainei, după ce Berlinul și Washingtonul și-au anunțat deciziile la câteva ore distanță, pe 25 ianuarie.
Guvernul britanic a anunțat pe 26 ianuarie că intenționează să trimită tancuri în Ucraina până la sfârșitul lunii martie, iar antrenamentele vor începe săptămâna viitoare.
Premierul Rishi Sunak le-a spus reporterilor că „totul decurge conform planului”, după ce luna aceasta Marea Britanie a devenit primul aliat occidental care a promis vehicule grele de asalt pentru Ucraina, cu un plan de a trimite 14 tancuri Challenger 2.
Polonia, Olanda și Spania și-au anunțat anterior disponibilitatea de a transfera Ucrainei o parte din tancurile Leopard 2 aflate în stocurile lor, decizie pe care nu o pot lua decât cu permisiunea expresă a țării producătoare, Germania.
La câteva ore după anunțurile privind tancurile germane și americane, Zelenski a declarat că a vorbit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și că face presiuni pentru furnizarea de către Occident de avioane și de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina - o linie pe care aceste guverne au refuzat până acum să o depășească.
Ajutor suplimentar după valul de atacuri lansat de ruși
Cel puțin 11 persoane au murit joi într-un val de atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei, Kievul cerând un ajutor suplimentar după ce a obținut promisiuni din partea Statelor Unite și a Germaniei pentru livrarea de tancuri de luptă moderne.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a declarat, de asemenea, că 11 persoane au fost rănite în bombardamentele care, potrivit armatei ucrainene, au implicat peste 50 de rachete și aproape două duzini de drone kamikaze.Dintre acestea, 85% au fost interceptate, a declarat comandantul-șef ucrainean Valerii Zalujni pe Telegram.
Ministrul Energiei, Herman Halușcenko, a declarat că mai multe instalații de infrastructură au fost lovite, provocând întreruperi de energie electrică în regiunile Odesa, Kiev și Vinnytsia.
Printre victime se numără un bărbat de 55 de ani ucis la Kiev, a declarat primarul Vitali Kliciko. Alte două persoane au fost rănite în capitala Ucrainei. Se pare că peste 15 rachete rusești au fost interceptate numai în regiunea Kiev.
Rusia lansează periodic valuri de atacuri aeriene asupra Ucrainei, în timp ce luptele terestre continuă cu intensitate pe liniile de front din sudul și estul țării.
După atacuri, Volodimir Zelensk a făcut un nou apel pentru mai multe arme, în afară de tancurile de luptă pe care aliații săi sunt acum gata să le furnizeze. „Agresiunea rusă nu poate fi oprită decât cu arme adecvate. Statul terorist nu va înțelege nimic altceva”, a declarat el în timpul discursului său video de seară, amintind de atacurile care avuseseră loc cu doar câteva ore mai devreme. „Fiecare rachetă rusească împotriva orașelor noastre, fiecare dronă iraniană folosită de teroriști este un argument că avem nevoie de mai multe arme”, a spus el.
Ținta centrală: rețelele de energie
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei.
Însă Renat Karciaa, un consilier al șefului Rosenergoatom, compania care operează centralele nucleare rusești, a declarat că aceste comentarii sunt nefondate, o „provocare”.
În trecut, Rusia a reacționat la contraofensiva reușită a ucrainenilor prin atacuri aeriene masive care au lăsat milioane de oameni fără lumină, căldură sau apă, ceea ce pare să fi urmărit și prin atacurile de pe 26 ianuarie. Premierul Denis Șmihal a spus că atacurile Rusiei au vizat centralele energetice.
„Am avut astăzi o întâlnire urgentă cu privire la situația energetică - cu privire la lipsurile care au loc și la lucrările de reparații după loviturile teroriștilor. Echipele de reparații lucrează în acele locuri”, a spus joi seară președintele Volodimir Zelenski.
La Odesa, portul de la Marea Neagră desemnat miercuri de către agenția culturală a ONU UNESCO drept "Patrimoniu mondial în pericol", rachetele rusești au avariat instalații energetice, au declarat autoritățile, chiar în momentul în care sosea ministrul francez de externe, Catherine Colonna.
Kremlin: Occidentul devine parte a războiului
Kremlinul a declarat că Occidentul se transformă din ce în ce mai mult într-o parte a războiului. „Tot ceea ce fac alianța și capitalele [Europei și Statelor Unite] este perceput la Moscova ca o implicare directă în conflict”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției ruse de știri Interfax.
Moscova a acuzat în repetate rânduri SUA și Uniunea Europeană că duc un război prin intermediari împotriva Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia nu va declara război împotriva lor, a spus Peskov. Rusia continuă să numească invazia din Ucraina o „operațiune militară specială”, iar statutul acesteia nu se va schimba, a spus el.
După aceste declarații, Varșovia a afirmat că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneață și că, dacă alianța occidentală de apărare va decide să trimită avioane de luptă în Ucraina, Polonia va susține acest lucru.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat într-un interviu postul francez de televiziune LCI că susținătorii Ucrainei nu ar trebui să se teamă de trimiterea la Kiev a bateriilor de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a fi desfășurate pe întregul său teritoriu și nu doar în vest, la Kiev și pe linia frontului.
Oficialul polonez nu a propus trimiterea avioanelor, spunând că aceasta ar trebui să fie o decizie a NATO, dar a precizat că țara sa ar susține o astfel de acțiune.
