Ştiri
Trump sugerează ca SUA să preia centrale electrice ucrainene pentru a le garanta securitatea
Președintele american Donald Trump a sugerat, în timpul unei discuții la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ca SUA să devină proprietar al centralelor electrice din Ucraina, în încercarea de a reduce distanța dintre Moscova și Kiev și de a asigura o încetare completă a focului.
Trump i-a spus lui Zelenski că deținerea de către SUA a alimentării cu energie electrică și a centralelor nucleare ale Ucrainei „ar fi cea mai bună protecție pentru această infrastructură”, potrivit unui rezumat al convorbirii din 19 martie, difuzat de Casa Albă.
Propunerea reflectă convingerea lui Trump că deținerea de către SUA a activelor ucrainene ar servi drept o garanție de securitate, deoarece Rusia s-ar abține probabil să le vizeze de teama unei escaladări cu Statele Unite.
Zelenski a declarat reporterilor într-un briefing online din 19 martie că el și Trump au discutat la telefon despre centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia în sud-estul Ucrainei. El a declarat că i-a spus lui Trump că Kievul ar fi pregătit să discute despre implicarea SUA în modernizarea și investirea în centrală dacă aceasta va fi returnată Ucrainei.
Cererea Kievului privind garanțiile de securitate se află în centrul negocierilor diplomatice dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite pentru a asigura un acord de pace. Zelenski dorește ca orice acord de pace final să includă garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou țara, însă Trump a refuzat până acum să angajeze Statele Unite în apărarea Ucrainei.
În timpul convorbirii, pe care Casa Albă a descris-o drept „fantastică”, Trump a promis să analizeze achiziționarea mai multor sisteme de rachete antiaeriene Patriot pentru Ucraina, în timp ce Zelenski a fost de acord să nu țintească obiectivele energetice rusești timp de 30 de zile. Ucraina a avut dificultăți în a-și proteja orașele de atacurile rusești din cauza lipsei de apărare aeriană.
Zelenski a descris convorbirea telefonică drept „probabil cea mai substanțială și pozitivă” discuție de până acum.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că scopul convorbirii cu Zelenskyy a fost „de a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor”.
Potrivit informațiilor oficiale, Zelenski și Trump nu au mai discutat personal de când s-au certat în timpul unei întâlniri la Casa Albă, pe 28 februarie.
- Te-ar putea interesa și: Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Discuția Trump-Zelenski a avut loc la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA a vorbit la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Negocierile dintre Washington și Moscova nu au reușit să atingă obiectivul lui Trump de a ajunge la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile.
Comunicatul Kremlinului privind discuțiile Trump-Putin a sugerat că domeniul de aplicare al acordului lor s-a limitat la o pauză în loviturile asupra infrastructurii energetice.
Pe de altă parte, formularea declarației Casei Albe a fost ușor diferită și s-a referit la o „încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”, convenind în același timp să analizeze un armistițiu maritim în Marea Neagră, ca un pas către un acord de pace mai amplu.
Însă, pe teren nu pare să se fi schimbat nimic, ambele părți lansând atacuri aeriene în timpul nopții de marți spre miercuri.
„Imediat după ce Putin a vorbit la discuțiile cu Trump despre suspendarea atacurilor asupra structurilor noastre energetice, 150 de drone ale Rusiei au țintit teritoriile noastre, lovind infrastructura energetică”, a declarat Zelenski.
Zelenski a avertizat că „există o cale lungă pentru a ajunge mai întâi la încetarea focului și apoi la o pace pe termen lung”.
În baza relatărilor Serviciului ucrainean al RFE/RL, Europa Liberă România și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
O instanță din SUA examinează o plângere a Europei Libere împotriva tăierii fondurilor
Un tribunal din Washington D.C. va ține luni, 24 martie, primele audieri în procesul intentat de Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) Agenției SUA pentru media globală (USAGM) și a noilor lideri ai acesteia numiți în perioada administrației Trump, care i-au întrerupt finanțarea.
În acest proces, RFE/RL cere ca USAGM să-i vireze 7,5 milioane de dolari pentru perioada 1-15 martie „pentru a evita un prejudiciu ireparabil”. Cazul este examinat de Tribunalul Districtual Columbia, care va audia ambele părți începând cu ora 14:00, ora locală (20:00, ora R. Moldova).
USAGM este o agenție federală americană care supraveghează RFE/RL și alte instituții media finanțate din bugetul Statelor Unite, prin granturi aprobate anual de Congresul SUA. Noua ei conducere a oprit transferul de fonduri către RFE/RL începând cu luna martie, ca parte a unor eforturi de a înceta de tot finanțarea.
În plângerea depusă la tribunal, reprezentanții RFE/RL susțin că blocarea accesului la fondurile încalcă legile federale și constituția americană, care spun că, în Statele Unite, Congresul este cel care decide cum împarte fondurile bugetare.
De asemenea, RFE/RL a cerut în instanță și restul fondurilor de grant aprobate de Congres pentru întregul an bugetar 2025, care se încheie la 30 septembrie. O audiere preliminară pe acest capăt al plângerii este programată pentru mijlocul lunii aprilie.
„O rază de lumină” prin „întunericul minciunilor”
În plângerea depusă la tribunal, președintele RFE/RL, Stephen Capus, a spus că „încetarea contractelor noastre cu jurnaliștii liber profesioniști și concedierea celor angajați ne va afecta semnificativ capacitatea de a livra știri necenzurate în cele 23 de țări în care ne servim publicul”.
Pe de altă parte, USAGM a spus că Tribunalul Districtual nu este competent să judece cazul, iar Congresul a învestit USAGM „cu o largă discreție pentru a-și supraveghea beneficiarii”. „Chiar dacă această Curte ar avea competența de a accepta cererea reclamantului de a anula hotărârea USAGM, nu ar fi în interesul public să facă acest lucru”, se mai spune în poziție agenției federale.
Amenințarea la adresa finanțării RFE/RL a stârnit un val de sprijin din partea publicului în cele 27 de limbi și 23 de țări în care difuzează.
„În unele momente, ați fost ca o rază de lumină care străpunge întunericul minciunilor”, a scris, de exemplu într-o postare pe Facebook Oleh Prozorov, un cititor din Ucraina, în timp ce mulțumea Serviciului ucrainean al RFE/RL pentru „apărarea libertăților politice”.
Un grup de 28 de organizații pentru drepturile jurnaliștilor și libertatea presei din întreaga lume a scris Congresului american la 19 martie că „este vital” să protejeze instituțiile de media aflate sub supravegherea USAGM, „să asigure siguranța jurnaliștilor” acestora și să „reafirme angajamentul guvernului SUA pentru o mass-media liberă și independentă în țară și în străinătate”.
Mai politicieni europeni analizează posibilitatea ca RFE/RL să fie sprijinită de Uniunea Europeană.
Ciocnirile din trecut ale lui Trump cu USAGM
De când a revenit la Casa Albă în luna ianuarie pentru al doilea său mandat, președintele Donald Trump a luat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.
Într-un ordin executiv semnat la 14 martie, el a cerut reducerea a șapte agenții, inclusiv USAGM. Ulterior, USAGM a informat RFE/RL printr-o scrisoare că nu-i mai transferă fonduri bugetare și reziliază acordul de grant.
În timpul primului său mandat, președintele Donald Trump a avut conflicte cu USAGM legate de independența editorială și conținutul emisiunilor. În noul mandat, Trump a reiterat aceste preocupări și a propus oameni noi la conducerea agenției și organizațiilor supravegheate de aceasta, dar numirea lor în funcție nu a fost finalizată din motive legale și procedurale.
De exemplu, grantul RFE/RL a fost reziliat printr-o scrisoare semnată de Kari Lake. Trump o nominalizase să devină directoarea postului Vocea Americii aflat sub umbrela USAGM. Dar ea a anunțat ulterior că a devenit consilieră principală a directorului interimar al USAGM, cu atribuții delegate de acesta.
În timp ce USAGM și Vocea Americii sunt agenții federale, RFE/RL este o companie privată, nonprofit, înființată în statul american Delaware. Deși RFE/RL este finanțată de Congres prin granturi, jurnaliștii săi nu sunt angajați ai guvernului federal al SUA.
Misiunea RFE/RL este să promoveze valorile democratice prin furnizarea de știri corecte și necenzurate, relatând faptele fără a ceda în fața presiunilor, dar și prin încurajarea de dezbateri libere în țările unde presa independentă este amenințată, iar dezinformarea este răspândită.
Serviciul Moldova al RFE/RL sau Europa Liberă Moldova servește publicul din Republica Moldova, inclusiv pe site-ul nostru, pe rețelele de socializare online, prin intermediul unor posturi de radio și TV afiliate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Varnița și Copanca, conectate la rețeaua electrică din dreapta Nistrului. Vor primi electricitate doar în „situații excepționale”
Satele din Zona de Securitate, Varnița și Copanca, au fost conectate la rețele electrice din dreapta Nistrului, dar vor primi electricitate de la Chișinău doar în „situații excepționale”, a anunțat pe 24 martie Biroul politici de reintegrare al guvernului moldovean.
Către Varnița (raionul Anenii Noi) a fost construită o linie electrică de tensiune medie (10 kV) cu lungimea de circa 8 km, cu instalarea unui transformator de legătură 10/6 kV, iar spre Copanca (raionul Căușeni) – o linie electrică de tensiune medie cu o lungime de circa 1 km.
Rețelele electrice construite au fost deja testate, dar „vor putea fi puse în funcțiune în regim de rezervă, în caz de situații excepționale”, a transmis Biroul de reintegrare.
Lucrările de racordare au fost efectuate de compania Premier Energy Distribution, distribuitorul de energie electrică în centrul și sudul R. Moldova, ca urmare a dispoziției Comisiei Situații Excepționale (CSE), condusă de premierul Dorin Recean, de la începutul lunii ianuarie.
Atunci, la câteva zile după ce compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană, CSE a decis conectarea câtorva localități subordonate Chișinăului din Zona de Securitate de pe Nistru la rețelele electrice de pe malul drept, după ce aceste localități au fost afectate de întreruperile de curent din regiunea transnistreană.
Printre ele sunt Varnița și Copanca, care sunt subordonate Chișinăului, dar rămân dependente energetic de Tiraspol. Lucrările de racordare au fost marcate de protestele localnicilor, care s-au opus conectării la rețelele din dreapta Nistrului, unde prețurile la energie sunt mai mari.
- Te-ar putea interesa și: Unii se opun, alții așteaptă compensații. Extinderea rețelelor electrice moldovene în Zona de Securitate începe cu scandal
Într-o discuție cu Europa Liberă în ianuarie 2025, locuitorii din Copanca au spus că nu doresc conectarea la rețeaua de pe malul drept pentru că aici tarifele la curentul electric sunt mai mari.
Începând cu anul 2003, Guvernul compensează diferența dintre tarifele stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și cele din regiunea transnistreană pentru mai multe sate din Zona de Securitate, aflate sub jurisdicția Chișinăului. Acum, această diferență este de circa 16 lei pentru un metru cub de gaze și de peste 3 lei pentru un kWh.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Societatea civilă critică inițiativa autorităților de a amenda dezinformarea online
Promo-LEX și Centrul pentru Jurnalism Independent au criticat inițiativa unui grup de deputați din partidul de guvernare, PAS, de a introduce amenzi pentru răspândirea dezinformării pe rețele de socializare. Parlamentarii au promis că vor revizui proiectul înainte de examinarea lui în Legislativ.
Pe 24 martie, asociația Promo-LEX a publicat o opinie juridică vizavi de inițiativa legislativă de modificare a legii privind combaterea coruperii alegătorilor. Printre altele, experții Promo-LEX au îndemnat deputații să renunțe la tentativa de a introduce în Codul Contravențional sancțiuni pentru dezinformarea online pentru că articolul ar încalcă „principiile clarității și previzibilității legi”.
De asemenea, juriștii au subliniat că articolul conține termeni care nu au nicio legătură între ei. De exemplu, deputații consideră că utilizarea discursului instigator la ură pentru dezinformare online este o circumstanță agravantă care atrage amenzi mai mari. La rândul său, Promo-LEX a evidențiat că, dacă dezinformarea poate influența securitatea națională, discursul instigator la ură ține în principal de relațiile sociale și este deja sancționat prin alte prevederi legale.
- Te-ar putea interesa și: Deputații, criticați de Promo-Lex că au votat mai multe legi încălcând procedura, la prima ședință din sesiunea de primăvară
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) de asemenea și-a exprimat îngrijorarea față de modificările propuse de deputați. CJI a spus că restricționarea libertății de exprimare contravine normelor unei societăți democratice. Totodată, CJI consideră că introducerea unor astfel de amenzi ar putea duce la abuzuri sau crea „precedente imprevizibile, periculoase și abuzive”.
În opinia CJI, articolul propus de deputați conține formulări prea generale, care pot fi interpretate în mod diferit. De exemplu, expresia „răspândire printr-un sistem accesibil publicului” poate fi aplicată în diverse situații, inclusiv dacă o persoană doar redistribuie o postare, fără a o crea. Experții au menționat că proiectul nu clarifică dacă sancțiunile se aplică și postărilor de pe Facebook vizibile doar prietenilor sau situațiilor în care cineva distribuie un link fără a adăuga vreun comentariu.
O altă circumstanță agravantă prevăzută în proiect vizează răspândirea dezinformării „pentru a sprijini eforturile unor entități străine”. Centrul a subliniat că aceste formulări sunt vagi, fără a clarifica despre ce eforturi este vorba sau la ce entități străine se referă autorii proiectului.
De asemenea, CJI consideră inacceptabil ca poliția să decidă dacă o publicație reprezintă dezinformare. Juriștii se îndoiesc de promisiunea deputaților că restricțiile vor viza doar afirmațiile factuale și nu opiniile. Potrivit CJI, modul în care este formulat articolul „contrazice în mod evident această afirmație”.
Reprezentanții CJI au mai subliniat că restricții similare sunt în vigoare în Rusia și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Moscova pentru limitarea libertății de exprimare. De asemenea, CJI a amintit că, în 2022, deputații moldoveni au încercat deja să introducă un mecanism similar, dar au renunțat la inițiativă în urma consultărilor publice.
Președinta Comisiei juridice a Parlamentului și principala autoare a proiectului, deputata PAS, Veronica Roșca a declarat că amendamentul va fi revizuit împreună cu Comisia parlamentară pentru mass-media. Ea a subliniat că este „bucuroasă” de interesul manifestat față de proiect.
La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege privind combaterea coruperii alegătorilor. Acesta prevede modificări atât în Legea „Cu privire la partidele politice”, cât și în Codurile Penal și de Procedură Penală.
Pe 17 martie, printre amendamentele înregistrate la proiect a fost inclusă și propunerea de a sancționa cu amenzi dezinformarea online. Amenda minimă este de 2.500 de lei pentru persoanele fizice, iar cea maximă – 20.000 de lei pentru persoanele juridice (în cazul dezinformării cu circumstanțe agravante).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primarul arestat al Istanbulului, ales candidat al opoziției la prezidențiale
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a fost nominalizat duminică candidat la alegerile prezidențiale al principalului partid de opoziție din Turcia. Nominalizarea vine în ciuda arestării și încarcerării lui Imamoglu, care a fost suspendat temporar din funcția de primar.
Ozgur Ozel, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), a declarat că 1,6 milioane din cei 1,7 milioane de membri ai partidului și-au exprimat votul în favoarea candidatului lor pentru viitoarele alegeri prezidențiale, relatează dpa.
Mai mult, Ozel a adăugat că milioane de oameni au votat, de asemenea, simbolic pentru Imamoglu la așa-numitele urne de vot marcate cu „solidaritate”.
Cu puțin peste jumătate din urnele de vot de solidaritate numărate, Imamoglu ar fi primit deja peste 13 milioane de voturi simbolice de la turcii care nu sunt membri ai partidului CHP, a spus Özel.
Votul e văzut ca un test al popularității primarului arestat.
În vârstă de 53 de ani, Imamoglu este considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. El a fost reținut pentru prima dată miercuri, acuzat de corupție și terorism, în două dosare care implică un total de 106 suspecți, printre care sunt și consilierii săi.
Ekrem Imamoglu neagă acuzațiile și afirmă că guvernul folosește cazul pentru a marginaliza un rival politic. Imamoglu a spus despre procedurile judiciare în curs de desfășurare că nu sunt corecte: „este o execuție fără proces”.
Duminică, reprezentanții Ministerului turc de Interne au declarat că Imamoglu a fost suspendat „temporar” din funcția de primar al Istanbulului, o decizie care a sporit indignarea în rândul susținătorilor săi.
În trecut, numeroși primari din Turcia, atât din partidul pro-kurd DEM, cât și, mai recent, din CHP, au fost înlăturați din funcție din cauza investigațiilor penale și apoi înlocuiți cu administratori loiali guvernului. Cu toate acestea, înlăturarea primarului de Istanbul este fără precedent.
Criticii văd arestarea lui Imamoglu ca pe o încercare a partidului lui Erdogan de a elimina un adversar politic redutabil, o acuzație respinsă cu fermitate de guvern.
- Te-ar putea interesa și: Primarul din Istanbul, rivalul președintelui Erdoğan, rămâne în închisoare
Candidatura lui Imamoglu va fi recunoscută oficial numai dacă va fi validată de autoritatea electorală turcă, considerată pro-guvernamentală.
Dacă investigațiile care îl privesc pe Imamoglu nu vor fi clarificate până la momentul validării, e puțin probabil ca liderul de opoziție să poată participa în alegerile prezidențiale.
O altă condiție impusă de lege candidaților la funcția de președinte al Turciei este să aibă o diplomă de studii superioare. Săptămâna trecută, universitatea absolvită de Imamoglu i-a anulat diploma.
Victoria lui Imamoglu la Istanbul în 2019 - și realegerea în 2024 - au fost văzute ca înfrângeri dure pentru Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, care a guvernat anterior orașul.
Istanbul este cea mai populată metropolă a Turciei și cu influență majoră asupra politicii și economiei țării. Controlul primăriei are și o valoare simbolică. Erdogan însuși a fost primar al orașului în anii '90.
Între timp, protestele generate de arestarea primarului Imamoglu continuă în Turcia. Mulțimi de demonstranți au ieșit din nou în stradă duminică seara. În Istanbul, mulțimile s-au adunat în fața clădirii administrației orașului, în ciuda interdicției de patru zile impuse de autorități împotriva demonstrațiilor publice.
Potrivit datelor CHP, peste 1 milion de oameni au participat la demonstrație, deși autoritățile locale nu au publicat cifrele oficiale.
Proteste au fost și în capitala Ankara și în alte orașe, unde demonstranții au continuat să sfideze interdicțiile oficiale.
Platforma de socializare X a lui Elon Musk a suspendat mai multe conturi aparținând unor figuri ale opoziției din Turcia pe fondul tulburărilor civile pe scară largă din țară, a scris sâmbătă Politico.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Au început pretestările pentru elevii de gimnaziu și liceu
Pe 24 martie au început pretestările pentru circa 29.000 de elevi de gimnaziu și 19.000 de elevi de liceu din R. Moldova. Testările vor dura până pe 4 aprilie, iar elevii vor avea posibilitatea să rezolve teste similare cu cele de la examenele de absolvire a treptei gimnaziale și liceale.
Pretestările organizate de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) au scopul de a determina gradul de pregătire a elevilor pentru examene și nu sunt apreciate cu note.
„Elevii claselor absolvente se pot pregăti pentru examene, inclusiv în baza testelor care au fost rezolvate de foștii absolvenți. Atât programele de examen, cât și testele aplicate pe parcursul anilor 2010 – 2025, sunt publicate pe site-ul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare și pot fi accesate de către toate persoanele interesate”, a spus Lilia Ivanov, directoarea ANCE.
Ivanov a mai spus Europei Libere că absolvenții de gimnaziu vor susține pretestările doar la limba română, istorie și limba de instruire, întrucât testarea la matematică au susținut-o pe 27 februarie. Autoritățile din educație încă nu au publicat rezultatele testării.
„Rezultatele sunt analizate, trebuie să le vadă și domnul ministrul, mâine, poimâine urmează să le publicăm. Sunt un pic mai bune comparativ cu cele de la testările tematice la matematică, dar tot nu e ceea ce ne dorim noi”, a spus directoarea ANCE.
Majoritatea elevilor au picat testul la matematică din toamnă
În luna noiembrie, în premieră, au fost organizat testări tematice la limba română și matematică pentru clasele a VIII-a și a IX-a din 486 de școli.
Peste 60% din elevii care au participat la testările la matematică au luat note negative. Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a, rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun a spus că testarea a arătat „situația reală” privind pregătirea gimnaziștilor, care e „nesatisfăcătoare”. Potrivit lui, e nevoie de „un efort mai mare” pentru a evita „surprizele neplăcute” la examenele de clasa a IX-a din acest an.
În lunile aprilie și mai, ministerul va organiza meditații gratuite pentru elevii cu rezultate slabe la pretestările la matematică. Sesiunile de pregătire vor avea loc în weekend. Totodată, 600 de liceeni au fost instruiți ca să fie mentori pentru elevii de-a IX-a și să-i ajute să se pregătească de examenul la matematică de absolvire a gimnaziului, în programul „Matematica de la egal la egal”.
- Te-ar putea interesa și: „Matematica de la egal la egal”. Liceeni, pregătiți să fie mentori pentru colegii lor de gimnaziu
Anul trecut, la examenele de absolvire a gimnaziului, cei mai mulți restanțieri au fost la matematică – circa o mie din 28.700 de elevi. În premieră, acestora li s-a dat șansa să susțină repetat examenul de două ori și să fie admiși la școlile profesionale fără nota la matematică.
Absolvenții de gimnaziu vor susține examenele de clasa a IX-a în perioada în perioada 2-12 iunie, iar cei de liceu pe 3-20 iunie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primarul din Istanbul, rivalul președintelui Erdoğan, rămâne în închisoare
Primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a fost trimis în închisoare duminică, de o instanţă din Turcia, într-un dosar de corupţie, în aşteptarea unui verdict. El fusese reţinut miercuri, fiind acuzat şi de susţinerea unui grup terorist. Acuzele sunt considerate, de opoziţie, ca motivate politic.
Mii de oameni au protestat, sâmbătă seară, la Istanbul şi în alte locuri din Turcia, pentru a patra zi, în ciuda unei interdicţii de organizare a întrunirilor publice. Tensiunile ar putea creşte după hotărârea instanţei de duminică.
Decizia instanţei privind încarcerarea primarului din Istanbul, considerat unul din principalii rivali ai preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, a fost anunţată în media de stat din Turcia, dar şi de alte publicaţii, transmite agenţia de presă Reuters.
Alături de İmamoğlu, alte cel puţin 20 de persoane au primit aceeaşi decizie, conform instanţei, într-un dosar de corupţie, unul din cele două dosare care îl vizează pe primarul din Istanbul.
Hotărârea de duminică vine pe fondul criticilor din partea principalului partid de opoziţie, a unor lideri europeni dar şi a zecilor de mii de persoane care au protestat în stradă, încă de miercuri, după reţinerea primarului, remarcă agenţia de presă.
Anterior, primarul a fost pus sub control judiciar într-un al doilea dosar, în care este anchetat pentru susţinerea unui grup terorist, conform presei turcești.
Primarul Imamoglu (54 de ani), care îl devansează pe Erdogan în unele sondaje, a negat acuzațiile, numindu-le „acuzații de neimaginat și calomnii”.
Tot duminică, membrii Partidului Popular Republican (CHP), principala forţă de opoziție împotriva alianței de guvernământ a lui Erdoğan, au votat pentru selectarea lui Imamoglu drept candidatul CHP pentru următoarele alegeri prezidențiale.
Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, iar Recep Tayyip Erdogan și-a atins limita de două mandate ca președinte, anterior fiind prim-ministru. El ar putea însă candida din nou dacă parlamentul va convoca alegeri anticipate, înainte de încheierea mandatului său, sau prin schimbarea Constituţiei.
Primarul din Ankara, Mansur Yavas, de asemenea membru CHP, a calificat decizia de încarcerare a lui İmamoğlu ca o formă de dispreţ faţă de sistemul judiciar.
În acelaşi timp, Guvernul turc neagă că anchetele sunt motivate politic și spun că instanțele sunt independente. Totodată a avertizat împotriva protestelor, în condiţiile în care adunările de stradă au fost interzise la nivel naţional, măsura fiind prelungită sâmbătă cu încă patru zile.
Proteste la Istanbul şi Ankara
Cu toate acestea, zeci de mii de persoane au protestat în Turcia, în special la Istanbul, încă de miercuri, iar sâmbătă seară, mii de protestatari au ieşit din nou în stradă.
La Istanbul, manifestanţii s-au adunat în faţa clădirii Primăriei şi a tribunalului principal, fiind flancaţi de sute de poliţişti.
Din mulţime au fost aruncate petarde şi alte obiecte, iar forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene şi spray-uri cu substanţe iritante.
Ciocniri au avut loc şi în provincia Izmir şi la Ankara, pentru a treia noapte la rând, poliţiştii folosind tunuri de apă.
Ministerul turc de interne a anunţat că 323 de persoane au fost reţinute ca urmare a protestelor de sâmbătă. Preşedintele Erdoğan a criticat tensiunile sociale, acuzând formaţiunea lui İmamoğlu de „tulburarea păcii şi polarizarea cetăţenilor”, conform BBC.
„Nu va exista toleranță pentru cei care încearcă să încalce ordinea societății, să amenințe pacea și securitatea oamenilor și urmăresc haosul și provocarea”, a spus ministrul de interne Ali Yerlikaya, citat de The Guardian.
Numeroşi protestatari poartă la manifestaţii articole de vestimentaţie cu care îşi acoperă parţial faţa, şi de teamă că ar putea fi recunoscuţi facial, dar şi pentru a se proteja de susbstanţele iritante folosite de autorităţi.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Atacurile mortale continuă, în ciuda eforturilor pentru o încetare a focului între Ucraina și Rusia
Loviturile aeriene rusești au continuat să facă victime în rândul civililor din Ucraina în primele ore ale dimineții de 23 martie, au anunțat oficialii de la Kiev, în timp ce săptămâna viitoare sunt anunțate noi discuții în Arabia Saudită despre o eventuală încetare a focului.
Autoritățile ucrainene au spus că o familie de trei persoane au murit în atacurile din regiunea Zaporojie.
Fragmentele căzute dintr-o dronă distrusă de apărarea antiaeriană ucraineană au provocat un incendiu într-un bloc de apartamente din cartierul Dniprovskii al Kievului, omorând o femeie și forțând evacuarea a aproximativ 30 de persoane, au declarat autoritățile.
Totodată, oficialii ucraineni au anunțat că o persoană a murit în urma unui atac nocturn în cartierul Holosivskii din Kiev, deși detaliile au rămas neclare la câteva ore după lovitură.
În interiorul Rusiei, guvernatorul interimar al regiunii Rostov a declarat că un atac cu dronă a ucis o persoană aflată într-un autoturism, pe autostrada Morozovsk-Țimliansk. Guvernatorul interimar Iuri Sliusar a adăugat că un bloc de locuințe a fost, de asemenea, lovit în oraș, dar nu au fost înregistrate victime.
Informațiile privind atacurile din zonele de conflict nu au putut fi verificate imediat în mod independent.
Cu doar 24 de ore înainte, un val de cel puțin 179 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia a lovit patru regiuni din Ucraina, omorând o familie de trei persoane în Zaporojie - o mamă, un tată și o fată de 14 ani - și rănind cel puțin 12 persoane.
Printre răniți se numără și un minor, iar victimele au suferit arsuri, răni provocate de schije și contuzii, a precizat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale din Zaporojie.
Surse militare ucrainene au afirmat că au doborât 100 dintre dronele lansate, însă suficiente au reușit să treacă de apărarea antiaeriană pentru a provoca victime și distrugeri semnificative în clădiri civile din Zaporojie, precum și din regiunile Sumî, Harkov și Kiev.
„Până la ora 08:30, a fost confirmată doborârea a 100 de drone de atac Shahed și alte tipuri de vehicule aeriene fără pilot în sudul, nordul și centrul țării”, se arată într-un comunicat al autorităților ucrainene.
În zona Kievului, au fost detectate 52 de drone rusești, dintre care forțele de apărare antiaeriană au declarat că au distrus 36.
Acest nou val de atacuri face parte dintr-o escaladare accentuată a atacurilor cu drone lansate de ambele părți, în urma negocierilor privind încetarea focului dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia.
Rusia a folosit drone, rachete și bombe planante, în ciuda promisiunii făcute de președintele Vladimir Putin, în timpul unei convorbiri telefonice cu Casa Albă pe 18 martie, de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice.
La doar câteva ore după acel apel de două ore cu președintele american Donald Trump, dronele rusești au lovit instalații de alimentare cu energie și apă din Ucraina, precum și școli și spitale.
Autoritățile ucrainene și organizații internaționale au calificat aceste atacuri drept crime de război. Între timp Ucraina a lovit instalații petroliere rusești și o bază de bombardiere strategice din Engels, provocând un incendiu de proporții.
Noi discuțiile cu privire la punerea în practică a încetării focului urmează să aibă loc săptămâna viitoare în Arabia Saudită în mod separat, cu oficiali ruși și ucraineni.
„Ora Pământului” - marcată și în R. Moldova. Cetățenii sunt îndemnați să stingă lumina timp de o oră
În R. Moldova este marcată sâmbătă, 22 martie, „Ora Pământului”, o inițiativă la nivel global începută în 2008. Cea mai cunoscută manifestare a acestei mișcări este stingerea luminilor timp de o oră. În acest an și-au anunțat participarea la această acțiune mai multe instituții publice.
Printre instituțiile care au anunțat că vor lua parte la acțiune și vor deconecta luminile între 20:30 și 21:30 se numără Parlamentul și Guvernul.
„Astfel, ne vom solidariza cu oamenii din întreaga lume, contribuind la protejarea mediului înconjurător și la diminuarea consecințelor schimbărilor climatice”, au spus într-o postare pe rețele reprezentanții Parlamentului moldovean.
Ministerul Energiei de la Chișinău a invitat cetățenii să participe la această acțiune, afirmând că în contextul „tranziției energetice”, adică a trecerii la energia produsă de surse regenerabile, economisirea energiei capătă o semnificație mai profundă.
„Tranziția energetică nu este doar despre tehnologie, ci despre conștientizare și responsabilitate - fiecare kilowatt economisit înseamnă mai puține emisii de carbon și un sistem energetic mai echilibrat”, se arată în mesajul publicat pe rețele de Ministerul Energiei.
Printre instituțiile publice care și-au anunțat participarea la această inițiativă se mai numără și Institutul de Medicină Urgentă din capitală.
Într-o postare pe rețele, reprezentanții instituției au spus că timp de o oră vor deconecta lumina din mai multe zone ale spitalului, cum ar fi panourile publicitare și informative, iluminatul stradal aferent blocurilor și anumite zone pe coridoare și scările interioare.
Începută la Sydney, Australia în 2007, „Ora Pământului” a devenit din 2008 o mișcare globală prezentă în aproape 200 de state ale lumii.
Frații Tate au revenit în România și spun că vor să își dovedească nevinovăția
Frații Andrew și Tristan Tate au revenit vineri noapte, din SUA în România, unde urmează să se prezinte la o secție poliție din București pentru formalitățile legate de controlul judiciar. Andrew Tate a declarat că au revenit în țară să își demonstreze nevinovăția.
Cei doi frați, influenceri cu cetățenie britanică și americană, sunt acuzați în România de trafic de persoane, formarea unui grup infracțional organizat și viol. Conform procurorilor, ar fi racolat mai multe femei pe care le-ar fi obligat să realizeze conținut pornografic, de pe urma căruia au câștigat sume mari de bani.
Deși se află sub control judiciar, DIICOT le-a ridicat la finalul lunii februarie interdicția de a părăsi țara, iar aceștia au plecat în 27 februarie în statul Florida, din SUA. Vineri noapte cei doi s-au întors în România, luni, 24 martie fiind convocați la o secție de poliție din municipiul București, obligație căreia trebuie să îi dea curs, conform procedurilor de control judiciar.
„Am venit aici să ne dovedim nevinovăţia pentru că merităm să avem ziua noastră (a victoriei - n.r.) în instanţă”, a spus Andrew Tate, în fața jurnaliștilor care i-au așteptat, pe el și pe fratele său, în fața casei din Voluntari, conform Digi24.
„Ne-am recuperat pașapoartele. Trăim în România, iubim România. Nu vom părăsi niciodată România. Avem o casă în România, avem copii români”, a mai spus Andrew Tate, citat de Știrileprotv.
El a insistat că cei doi, cercetați în România pentru formarea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, inclusiv de minori, viol, dar și spălare de bani, că „nu ar fi trebuit să mergem niciodată la închisoare” și că „nu ar fi trebuit să ni se confiște bunurile ” și că „nu ar fi trebuit să ni se calomnieze numele.”
A mai spus și că mulți oameni nu mai au încredere în instituțiile românești, dar el și fratele său, cetățeni americani, o vor restabili, „mergând în instanță și obținând verdictul de nevinovați, pe care îl merităm.”
În decembrie, o curte de apel din România a dispus că procesul de trafic de persoane împotriva fraților Tate nu poate merge mai departe din cauza mai multor nereguli juridice și procedurale comise de procurori. Dosarul a fost returnat parchetului și rămâne deschis.
Anterior sosirii în România, a scris pe contul său de X, cu aproape 10,8 milioane de urmăritori, că a cheltuit 185.000 de dolari, doar pentru a semna o hârtie în România. „Oamenii nevinovați nu fug”, a mai scris el, în postarea însoțită de o fotografie cu cei doi la bordul unui avion privat.
Adesea descris ca „regele masculinității toxice,” Andrew Tate – fost kickboxer și participant la reality show-uri – a devenit faimos la nivel global prin videoclipuri online controversate care promovează hiper-masculinitatea. De atunci, și-a construit un brand de milioane de dolari adresat presupuselor „alfa masculi.”
Pe lângă acuzațiile cu care se confruntă în România, frații Tate sunt investigați și în Regatul Unit, în legătură cu acuzații de viol și trafic de persoane.
În Statele Unite, frații Tate se confruntă cu un proces civil intentat de o femeie care susține că aceștia au constrâns-o să se prostitueze și au defăimat-o după ce a oferit probe procurorilor din România.
Tot în Marea Britanie, cei doi sunt vizați de acuzații de evaziune fiscală.
Ei au negat și aceste acuzații.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Germania a aprobat fondul de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și armată
Camera superioară a Parlamentului german a aprobat un fond de 500 de miliarde de euro și a relaxat regulile privind împrumuturile guvernamentale. Pachetul legislativ pune capăt deceniilor de conservatorism fiscal în Germania, fiind invocată instabilitatea la nivel global.
Votul final al parlamentarilor germani a fost dat vineri, 21 martie, iar noua legislație urmează să fie promulgată de președintele Frank-Walter Steinmeier.
Pachetul legislativ creează un fond de 500 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare, infrastructură și protecția climei și relaxează regulile stricte de împrumut pentru a permite guvernului să contracteze credite mai mari în aceste domenii.
Votul din camera superioară, care reprezintă guvernele celor 16 state care alcătuiesc Germania, vine la trei zile după cel din camera inferioară și este o schimbare majoră de viziune pentru cea mai mare economie europeană, care urmărește să-și consolideze armata și să relanseze creșterea economică.
Reforma pune capăt așa-numitei „frâne a datoriilor”, impusă după criza financiară globală din 2008.
Conservatorii și social-democrații, care sunt în discuții pentru a forma o coaliție după alegerile de luna trecută, au împins pachetul spre adoptare, în condițiile în care mandatul actualei legislaturi expiră pe 25 martie, pentru a evita un potențial blocaj din partea deputaților de extremă-stânga și de extremă-dreapta din următorul legislativ.
Friedrich Merz, care cel mai probabil va fi următorul cancelar al Germaniei, a invocat situația geopolitică extrem de volatilă, ca argument pentru adoptarea acestor legi.
Liderii europeni se tem că schimbările în politica SUA, în special sub conducerea președintelui Donald Trump, ar putea lăsa continentul expus unei Rusii din ce în ce mai ostile și unei Chine tot mai ferme.
„Amenințarea din Est, de la Moscova, este încă prezentă, în timp ce sprijinul din Vest nu mai este cel cu care eram obișnuiți odată”, a declarat premierul bavarez Markus Soeder.
„Sunt un transatlanticist convins, dar relația de încredere în Statele Unite ale Americii a fost, cel puțin pentru mine și pentru mulți alții, profund zdruncinată. Germanii sunt îngrijorați”, a completat parlamentarul german.
Cu toate acestea, economiștii spun că va fi nevoie de timp până când stimulentele își vor face efectul și vor ajuta la relansarea economiei, care s-a contractat timp de doi ani consecutivi.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Școlile și grădinițele din Moldova pot recepționa donații online
67 de școli și grădinițe din R. Moldova pot recepționa donații prin sistemul guvernamental de plăți electronice Mpay, iar alte 50 sunt în proces de conectare, a anunțat vineri, 21 martie, Ministerul Educației și Cercetării.
Într-un comunicat de presă, Ministerul afirmă că sumele colectate prin Mpay sunt virate într-un cont trezorerial special al instituției beneficiare, care poate fi de învățământ preșcolar, primar și secundar (ciclul I și II), și pot fi utilizate pentru necesități de dotare și infrastructură, precum și formarea profesorilor.
Măsura de efectuare a donațiilor prin sistemul Mpay a fost anunțată de autorități anul trecut și face parte din eforturile de a combate fenomenul plăților informale din școli.
Instituțiile care beneficiază de donații urmează să publice rapoarte semestriale despre utilizarea banilor, fie pe paginile web, fie pe panourile administrative din școli. Fiecare donație va fi documentată și gestionată conform reglementărilor aprobate de Minister.
Ministerul a precizat în comunicat că lista instituțiilor conectate la Mpay se va actualiza și că orice altă instituție interesată poate solicita conectarea, urmând pașii descriși în instrucțiunea publicată de autorități.
Persoanele pot consulta lista școlilor deja conectate la MPay sau pentru a afla cum poate fi susținută o instituție de învățământ.
Atât Codul Educației, cât și cel de etică al cadrului didactic, adoptate în 2016, interzic plățile informale.
Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel mai aglomerat aeroport din Europa și-a suspendat activitatea vineri, din cauza unui incendiu
Activitatea Aeroportului Heathrow din Londra, cel mai aglomerat din Europa, a fost suspendată vineri, 21 martie, în urma unui incendiu de la o stație electrică din apropiere, care alimenta aeroportul cu energie electrică. Peste 1.300 de zboruri au fost anulate, iar alte câteva sute redirecționate.
Într-un comunicat de presă, Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) a spus că decizia de închidere a aeroportului londonez, este încă un caz în care „Heathrow a dezamăgit atât călătorii, cât și companiile aeriene”.
Directorul general al asociației, Willie Walsh, a declarat că situația creată „ridică niște întrebări serioase” despre modul în care un obiectiv de infrastructură de importanță mondială poate fi în totalitate dependent de o singură sursă de alimentare.
El a sugerat că decizia de închidere a aeroportului va forța sute de companii aeriene să aloce bani pentru îngrijirea și despăgubirea pasagerilor care au avut de suferit de pe urma acestui eveniment.
Poliția britanică a precizat că comandamentul de combatere a terorismului din cadrul instituției va ancheta incendiul de la substația electrică, având în vedere amplasarea acesteia și impactul pe care acest incident l-a avut asupra infrastructurii naționale critice, care a afectat nu doar aeroportul, ci și localitățile din zonă.
Autoritățile au precizat însă că nu au niciun indiciu că incendiul a fost cauzat de o acțiune rău intenționată, dar nu exclud această variantă, a precizat un purtător de cuvânt al Poliției metropolitane.
Premierul britanic, Keir Starmer, a spus pe rețele că se află în contact permanent cu autoritățile locale și că primește informații actualizate privind procesul de soluționare, dar și cercetare a incidentului.
Potrivit BBC, brigada de pompieri din Londra a primit informații despre un incendiu la substația electrică joi seara, în jurul orelor 23:00, iar la fața locului au fost trimise inițial 10 mașini cu 70 de pompieri.
Peste 170 de persoane din vecinătatea aeroportului au fost evacuate, iar 4.900 de locuințe au rămas fără electricitate. Autoritățile britanice spun că nu știu ce anume a produs incendiul, dar un oficial guvernamental l-a descris drept un „eveniment fără precedent”.
Administrația aeroportului Heathrow a precizat că vor urma zile în care funcționarea aerogării va fi perturbată și a spus că nu poate indica o dată la care operațiunile vor fi reluate pe deplin. Pe lângă zboruri, și transportul cu trenul din apropierea aeroportului Heathrow este perturbat vineri, scrie BBC.
Heathrow Express, care leagă aeroportul de stația Paddington, nu funcționează în nicio direcție iar autoritățile cer oamenilor să nu încerce să călătorească spre aeroport.
Compania care administrează transportul în comun din Londra, Transport for London, transmite că linia care leagă centrul capitalei Marii Britanii de Heathrow funcționează normal.
Ultima întrerupere a zborurilor de pe Heathrow de o asemenea amploare a avut loc în 2010 și a fost provocată de norul de cenușă eliberat de vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda.
Heathrow este cel mai mare aeroport din Marea Britanie, cu peste 83,9 milioane de pasageri care au trecut, în 2024, prin terminalele sale, și cel mai aglomerat aeroport din Europa, scrie BBC.
Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump spune că SUA vor semna curând acordul privind mineralele cu Ucraina
Donald Trump spune că Statele Unite vor semna în curând un acord privind mineralele și resursele naturale cu Ucraina, în contextul în care negocierile cu Kievul și Moscova pentru încheierea războiului continuă.
Trump le-a declarat jurnaliștilor la Casa Albă, pe 20 martie, că eforturile sale de a obține un acord de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina merg „destul de bine” după discuțiile avute în această săptămână cu liderii țărilor aflate în conflict.
„Ne descurcăm foarte bine în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Iar unul dintre lucrurile pe care le facem este că vom semna foarte curând un acord privind mineralele rare cu Ucraina”, a spus Trump.
Președintele american a purtat în această săptămână discuții separate cu scopul de a obține o încetare a focului, atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Aceste discuții nu au reușit să asigure o încetare completă a focului pentru 30 de zile, însă au dus la un acord din partea lui Putin de a opri atacurile rusești asupra infrastructurii energetice pentru o perioadă de 30 de zile. Zelenski a declarat, după discuțiile cu Trump, că ar accepta și el o astfel de pauză.
„Ne-am dori foarte mult să vedem că acest (război) se încheie, și cred că ne descurcăm destul de bine în această privință”, a spus Trump.
Cu toate acestea, în timp ce președintele american făcea aceste declarații, forțele ruse au atacat infrastructura civilă din Odesa, provocând pagube și rănind trei persoane, a declarat guvernatorul regional.
Noul format al acordului rămâne neclar
Ucraina și Statele Unite au convenit la începutul lunii februarie să încheie un acord cuprinzător privind dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei. Eforturile de a încheia acordul au eșuat pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski la Casa Albă.
Trump și Zelenski au convenit pe 19 martie, să colaboreze pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei în cadrul unei convorbiri telefonice pe care Casa Albă a descris-o drept „fantastică”.
Nu este clar dacă termenii acordului privind mineralele au fost modificați. O versiune anterioară nu includea garanțiile de securitate cerute de Zelenski.
Versiunea precedentă prevedea, de asemenea, ca guvernul ucrainean să contribuie cu 50% din veniturile obținute din vânzarea resurselor naturale deținute de stat la un fond de investiții pentru reconstrucție, administrat în comun de SUA și Ucraina.
Pe 20 martie, Trump a semnat și un ordin executiv pentru a stimula producția internă a SUA de litiu și alte minerale esențiale pentru fabricarea bateriilor destinate mașinilor electrice și echipamentelor electronice.
Ordinul prevede, de asemenea, ca agențiile federale să creeze o listă de proiecte miniere din SUA care pot fi aprobate rapid, precum și o listă a terenurilor federale care pot fi folosite pentru procesarea mineralelor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei răniți și incendii după un atac rusesc la Odesa, unde se afla și președintele Cehiei
Ucraina spune că un atac rusesc cu drone asupra orașului Odesa în seara de 20 martie a lovit infrastructura civilă, inclusiv un bloc de locuințe și un centru comercial, cauzând incendii de amploare. Conform datelor preliminare, trei persoane au fost rănite.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a spus că incendiile au fost stinse. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, care este și șeful administrației militare regionale, a spus că există trei răniți, inclusiv un copil.
„Inamicul a atacat masiv Odesa și zona adiacentă cu drone kamikaze. A fost avariată infrastructura civilă, inclusiv un bloc de locuințe, un centru comercial și magazine”, a scris guvernatorul pe Telegram.
Atacul survine în ciuda convorbirilor de săptămâna aceasta ale președintelui american Donald Trump cu liderul rus, Vladimir Putin, care i-ar fi promis să oprească atacurile asupra infrastructurii și sectorului energetic din Ucraina.
Guvernatorul regiunii Odesa a mai spus că în oraș se afla în timpul atacului rusesc și președintele Cehiei, Petr Pavel. Un susținător proeminent al Ucrainei, președintele ceh a mers la Odesa în urma unei vizite la Chișinău, pe 20 martie, iar pe 21 martie se află în vizită la Kiev.
- Citește și: Președintele Cehiei spune la Chișinău că Ucraina trebuie sprijinită, inclusiv prin prezență militară
Loviturile rusești au cauzat incendii puternice în trei locații din Odesa, iar în unele zone au avut loc întreruperi locale ale alimentării cu energie electrică. Martori oculari au scris pe rețelele sociale că în oraș s-au auzit cel puțin 15 explozii.
Armata rusă atacă în mod regulat regiuni din spatele frontului ale Ucrainei, folosind diverse tipuri de armament inclusiv drone kamikaze, rachete, bombe aeriene ghidate, sisteme de lansare multiplă de rachete.
Liderii ruși neagă că armata rusă lovește intenționat infrastructura civilă în orașele și satelor din Ucraina, ucigând civili și distrugând spitale, școli, grădinițe, obiective energetice și de alimentare cu apă.
Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste atacuri drept crime de război ale Federației Ruse și subliniază mereu că acestea poartă un caracter intenționat, pentru demoralizarea populației.
Pe de altă parte, autoritățile locale ruse au spus că drone ucrainene au atacat în noaptea spre 21 martie regiunea Volgograd a Rusiei. Atacul a fost înregistrat în raionul Kalaci, unde, potrivit publicației ruse Astra se află un aerodrom militar.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a interceptat zeci de drone ucrainene noaptea trecută. Partea ucraineană nu a comentat până acum aceste relatări.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși în noi atacuri israeliene în Gaza
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși și zeci au fost răniți joi, 20 martie, în atacurile aeriene israeliene din Gaza, potrivit oficialilor sanitari din regiune. Israelul și-a reluat campania de bombardamente și operațiunile terestre în enclava palestiniană.
La o zi după lansarea unei noi campanii terestre în centrul Fâșiei Gaza, armata israeliană a anunțat joi că a început să desfășoare operațiuni terestre și în nordul teritoriului, scrie Reuters.
Grupul palestinian Hamas – desemnat organizație teroristă inclusiv de către SUA și UE – care nu a ripostat în primele 48 de ore ale atacului israelian, a declarat că luptătorii săi au tras rachete asupra Israelului. Armata israeliană a declarat că sirenele au sunat în centrul țării după ce proiectilele au fost lansate din Gaza.
Medicii palestinieni au afirmat că atacurile israeliene au vizat mai multe case din zonele de nord și sud ale Fâșiei Gaza. Solicitată să comenteze, armata israeliană a spus că analizează rapoartele.
Armata israeliană și-a reluat marți atacurile aeriene asupra Fâșiei Gaza și a lansat operațiuni terestre miercuri, suspendând acordul de încetare a focului semnat în ianuarie cu Hamas.
Reprezentanții forțelor armate israeliene au declarat că operațiunea terestră urmărește să extindă zona tampon care separă jumătățile nordice și sudice ale Fâșiei Gaza.
Israelul le-a ordonat locuitorilor Fâșiei să stea departe de drumul Salahuddin, principala rută nord-sud, și le-a transmis să călătorească de-a lungul coastei.
În prima zi a reluării atacurilor aeriene, marți, peste 400 de palestinieni au fost uciși. A fost una dintre cele mai mortale zile ale războiului. Cel puțin 510 palestinieni au fost uciși de la reluarea luptelor, mai mult de jumătate dintre ei femei și copii, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății, controlat de Hamas, din teritoriu.
Loviturile din această săptămână au ucis și câțiva dintre liderii importanți din Fâșie, inclusiv șeful guvernului din Gaza, șeful serviciilor de securitate, asistentul său și șeful adjunct al Ministerului Justiției condus de Hamas.
Organizația Hamas a fost puternic lovită și a transmis că operațiunea terestră israeliană e „o nouă și periculoasă încălcare” a acordului de încetare a focului, vechi de două luni. Într-o declarație, Hamas a spus că este dispusă să respecte acordul de încetare a focului și a cerut mediatorilor să intervină.
- Vezi și: Israelul a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza. Peste 300 de oameni au fost uciși, susține Hamas
O primă fază temporară a încetării focului s-a încheiat la începutul lunii martie. Hamas vrea să treacă la o a doua fază, în care Israelul ar trebui să negocieze încetarea războiului și retragerea trupelor sale, iar ostaticii israelieni deținuți în Gaza ar urma să fie schimbați cu prizonieri palestinieni.
Israelul a oferit însă doar o prelungire temporară a armistițiului, a întrerupt toate livrările către Gaza și spune că își reia campania militară pentru a forța Hamas să elibereze ostaticii rămași. Circa 59 de ostatici ar mai fi în mâinile Hamas.
Războiul din Gaza a început după ce militanții Hamas au atacat comunitățile israeliene în octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând peste 250 de ostatici.
Peste 49.000 de palestinieni au fost uciși ca urmare a replicii militare devastatoare a Israelului care a urmat, potrivit autorităților sanitare din Gaza.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Turcia: Zeci de persoane reținute pentru postări pe rețele sociale despre arestarea primarului de Istanbul
Autoritățile din Turcia au reținut 37 de persoane acuzate de postări „provocatoare” pe rețelele de socializare legate de reținerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Mii de protestatari au ieșit pe străzi și în campusurile universitare după ce principalul adversar politic al lui Erdogan a fost reținut de procurori.
Autoritățile turce au identificat 261 de conturi de social media, inclusiv 62 cu sediul în străinătate, care au făcut „postări provocatoare care incită la crimă și ură” după detenția lui Imamoglu, a declarat pe rețeaua X ministrul de Interne Ali Ierlikaia. El a precizat că autoritățile continuă să urmărească și alți suspecți.
Ministrul a adăugat că 18,6 milioane de postări despre Imamoglu au fost distribuite pe X în primele 24 de ore de la reținerea sa.
Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost acuzat miercuri de corupție și de sprijinirea unui grup terorist. Principalul partid de opoziție a spus că măsura este „o tentativă de lovitură de stat împotriva următorului președinte”, scrie Reuters.
După reținerea primarului Imamoglu, guvernul Turciei a impus restricții timp de patru zile împotriva manifestațiilor publice. Mai mult, autoritățile au închis mai multe drumuri, au suspendat linii de transport în comun și au restricționat accesul la unele rețele sociale.
Procurorii au confiscat, de asemenea, o companie de construcții la care este acționar Imamoglu. Alături de el au fost reținute alte 105 persoane, multe dintre acestea angajate în structura administrativă a Istanbulului.
Critici venite din Europa
Președinta Comisiei Europene, Von der Leyen, a declarat miercuri că arestarea primarului Istanbulului este „profund îngrijorătoare”.
La rândul său, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe din Germania a spus că reținerea principalului rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan este „un regres serios” și că poziția Germaniei va fi comunicată partenerilor turci.
De asemenea, organizația Human Rights Watch (HRW) a condamnat reținerea primarului din Istanbul.
Directorul HRW pentru Turcia, Emma Sinclair-Webb, a spus că detenția primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, și a altor persoane din municipalitatea Istanbul, este „un abuz flagrant al sistemului de justiție” și a afirmat că reținerile sunt parte a unui model de investigații motivate politic, care au ca scop să submineze activitățile opoziției.
În replică la acuzațiile de influență politică asupra justiției, ministrul turc Justiției, Yılmaz Tunç a declarat că Turcia este un stat de drept.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina anunță arestarea unui bărbat din regiunea transnistreană, suspectat de spionaj
Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunțat joi, 20 martie, că a reținut un bărbat din regiunea transnistreană, acuzat că efectua acțiuni de spionaj la ordinele adjunctului așa-zisului ministru al Apărării de la Tiraspol.
Procurorii ucraineni spun că bărbatul a ajuns sub acoperire în regiunea Odesa, unde a pretins că este un antreprenor care se ocupă cu importul de produse alimentare ucrainene.
În schimb, acesta ar fi dorit să recruteze un militar ucrainean dar și alte persoane implicate în dezvoltarea dronelor pentru armată care, în schimbul banilor, urmau să-i ofere documentația tehnică pe care o dețineau cu privire la cele mai recente drone de atac și recunoaștere, potrivit comunicatului SBU.
Anchetatorii l-au reținut pe bărbat în flagrant, în apropiere de Odesa, în momentul când dorea să obțină informații secrete despre dronele din cadrul unei unități militare. În timpul reținerii, la el au fost găsite și două arme.
SBU susține că bărbatul plănuia să folosească informațiile secrete obținute pentru a stabili o producție proprie de drone de luptă pentru trupele ruse din regiunea transnistreană. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 15 ani de închisoare.
Anchetatorii ucraineni mai susțin că „curatorul” acestuia era așa-zisul ministru adjunct al Apărării de la Tiraspol „care cooperează cu serviciile speciale rusești”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Cehiei susține că Ucraina trebuie sprijinită, inclusiv prin prezență militară
Aflat la Chișinău, președintele Cehiei, Petr Pavel, a spus în conferința de presă susținută alături de președinta Maia Sandu, că obiectivul „coaliției de voință” este sprijinirea Ucrainei. Liderul ceh a admis că Ucraina ar putea ajunge să facă și compromisuri teritoriale, însă fără a le recunoaște.
„Trebuie să facem tot posibilul, inclusiv prin intermediul acestei coaliții pentru a sprijini Ucraina prin toate mijloacele, inclusiv printr-o posibilă prezență militară”, a spus președintele ceh Petr Pavel în conferința de presă din 20 martie, răspunzând unei întrebări adresate de Europa Liberă.
Pavel a afirmat că „coaliția de voință”, care a fost creată la propunerea sa și este formată din țări precum Marea Britanie și Franța, este încă la începutul negocierilor privind modul de acțiune, dar a ținut să sublinieze că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa de negocieri, acolo unde și „vocea europeană trebuie auzită”.
În discursul său din cadrul conferinței de presă, Petr Pavel a spus că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru „a sta pe picioare” și a ajuta țări precum R. Moldova, cu care are potențialul de a construi „propria securitate”.
El a salutat adoptarea de către UE a planului de creștere economică pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro , despre care a spus că va oferi „o perspectivă pentru viitor”, care va contribui la atragerea investițiilor și sprijinului pentru cetățenii moldoveni.
Fostul șef al comandamentului NATO a numit războiul din Ucraina „un efort din partea Rusiei de a impune din nou o lume, în care cei puternici au dreptate” și a spus că acest lucru nu poate fi acceptat.
Președintele ceh a admis însă că Ucraina ar putea fi nevoită să facă unele compromisuri, inclusiv teritoriale, în urma acestor negocieri.
„E clar că trebuie să fie obținute anumite compromisuri, însă acestea trebuie să se bazeze pe normele și regulile internaționale, reasigurând și reinstituind Ucraina ca țară suverană, cu anumite compromisuri teritoriale, însă fără a accepta că aceste teritorii aparțin Rusiei”, a afirmat Petr Pavel.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
A fost anunțat concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a lansat, pe 20 martie, concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, rămasă vacantă pe 5 martie, după ce Veronica Dragalin și-a dat demisia.
Membra CSP Mariana Cherpec a spus că în prima etapă a concursului candidații vor fi preselectați de o comisie specială, iar apoi CSP va face selecția propriu-zisă.
La funcția de șef al PA poate candida o persoană care:
- are o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 4 ani în funcția de judecător, procuror sau avocat;
- deține cetățenia Republicii Moldova;
- cunoaște limba română;
- nu are antecedente penale;
- în ultimii 3 ani nu a fost membru a unui partid.
Data-limită pentru depunerea dosarelor de participare este 5 mai.
Cherpec a mai spus că membrii comisiei care vor verifica pretendenții vor fi nominalizați de președinte (o persoană), Ministerul Justiției (o persoană) și de CSP (trei persoane). Președintele CSP, Dumitru Obadă, a anunțat că va trimite în curând autorităților solicitări pentru aceste nominalizări.
Veronica Dragalin a condus Procuratura Anticorupție din 1 august 2022 și până la 4 martie 2025. Ea și-a dat demisia înainte ca să-i expire mandatul, deoarece nu era de acord cu planul autorităților de a lichida două procuraturi specializate și de a crea în locul lor una singură - Procuratura Anticorupție și pentru Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
Dragalin a îndemnat deputații să renunțe la această inițiativă și a spus că ea va pune în pericol securitatea națională. În ziua următoare, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la crearea PACCO.
Pe 4 martie 2024, CSP l-a desemnat pe procurorul Marcel Dumbravan în funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul neagă că a împiedicat activitatea Ambasadei Ruse
Ministerul moldovean de Externe a negat, joi, 20 martie, acuzațiile aduse de autoritățile ruse privind presupusa întrerupere a activității Ambasadei Rusiei la Chișinău pe 19 martie, când Poliția a intervenit pe teritoriul misiunii diplomatice, după ce a anunțat că a primit o alertă cu bombă.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău spune că autoritățile moldovene au intervenit miercuri, 19 martie, pe teritoriul misiunii diplomatice ruse, conform legii și angajamentelor internaționale, după ce au primit o alertă privind o posibilă amenințare la adresa ambasadei.
Ministerul susține că scopul măsurilor luate de autorități a fost „asigurarea siguranței personalului diplomatic, a cetățenilor din zonă și a ordinii publice”.
Reacția guvernului moldovean vine după ce ambasadorul R. Moldova în Rusia, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe pe 19 martie, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu alerta de bombă de la Ambasada Rusiei din Chișinău, ulterior declarată falsă.
Moscova a susținut că ambasadorul desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, ar fi fost împiedicat să intre pe teritoriul misiunii diplomatice, iar angajaților și membrilor familiilor acestora li s-ar fi interzis să plece din oraș. Ministerul rus de Externe a mai spus că Ambasada nu ar fi primit o notificare oficială despre „presupusa alertă”.
Ministerul moldovean de Externe susține însă că accesul în jurul ambasadei a fost „restricționat temporar” cu respectarea procedurilor standard și „fără a afecta activitatea misiunii diplomatice”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia și Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, eliberând, de fiecare parte, 175 de persoane. Schimbul din 19 martie a avut loc la o zi după convorbirea telefonică între președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin.
De asemenea, în Ucraina s-au întors și alți 22 de militari, grav răniți, care aveau nevoie de asistență medicală urgentă – „un gest de bunăvoință”, după cum l-a prezentat ministerul rus al apărării.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a scris pe rețele că acesta este unul din cele mai mari schimburi de prizonieri de război între Rusia și Ucraina.
„Se întorc acasă soldații, sergenții și ofițerii noștri – care au luptat pentru libertatea noastră în rândurile forțelor armate, ale marinei, ale gărzii naționale, ale forțelor de apărare teritorială și ale serviciului de pază a frontierelor. Ei au apărat Ucraina pe diferite fronturi - în Mariupol, la Azovstal, Donețk, Luhansk, Herson, precum și în regiunile Harkov, Nikolaev, Zaporojie, Sumî și Kursk”, a mai spus Zelenski.
El a mulțumit, de asemenea, partenerilor Kievului, în special Emiratelor Arabe Unite, pentru că au făcut posibil schimbul respectiv.
Ultimul schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc pe 15 ianuarie 2025, după formula „25 pentru 25”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zeci de percheziții și un judecător reținut, după decizia CSM privind urmărirea penală a patru magistrați
Procurorii și ofițerii anticorupție au inițiat zeci de percheziții și au reținut un judecător și un avocat, la scurt timp după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a permis, miercuri, urmărirea penală a patru magistrați, suspectați de corupere pasivă și/sau trafic de influență.
După obținerea acordului CSM, Procuratura Chișinău și Centrul Național Anticorupție (CNA) au inițiat circa 30 de percheziții în mai multe localități din Republica Moldova.
Acțiunile se desfășoară în cadrul a 12 dosare penale care vizează infracțiuni de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante, a precizat Procuratura Generală.
Procurorii spun că sunt vizați, între alții, patru judecători, un procuror și trei avocați. Aceștia sunt suspectați că ar fi favorizat soluționarea unor dosare penale și contravenționale de la Judecătoria Hâncești și Curtea de Apel Chișinău, în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite.
Un judecător și un avocat au fost reținuți, iar ceilalți suspecți vizați vor fi cercetați în stare de libertate.
Perchezițiile și reținerile au avut loc la scurt timp după ce Procurorul General a obținut acordul CSM pentru urmărirea penală a patru judecători suspectați de corupție.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședința extraordinară din 19 martie, cererile procurorului general, Ion Munteanu. Solicitările lui au fost examinate fără prezența presei, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.
După deliberări, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că este vorba despre patru judecători care vor fi supuși acțiunilor de urmărire penală, dar numai într-un singur caz va fi aplicată măsura de arest preventiv, cerută de procurorul general.
Numele judecătorilor vizați nu a fost divulgat.
- Te-ar putea interesa și: Judecătorii cer majorarea salariilor pentru a-și consolida independența
Astfel, CSM a permis urmărirea penală a doi dintre judecători pentru suspiciuni de trafic de influență, a unui alt magistrat - pentru corupere pasivă, iar a celui de al patrulea - pentru comiterea ambelor infracțiuni.
În privința a trei judecători, CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală, percheziție, aducere silită și reținere. Iar în cazul celui de al patrulea a fost dispusă și măsura de arest preventiv.
Câțiva membri ai CSM au avut opinii separate față de cererea procurorilor de reținere și aducere silită a magistraților vizați.
Codul Penal prevede amenzi de mii de lei pentru trafic de influență, iar în cazul coruperii pasive - amenzi sau pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Deciziile CSM pot fi contestate în termen de 30 de zile la Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorii din Republica Moldova beneficiază de imunitate funcțională, adică nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu excepția cazurilor când este probat că au acționat cu rea-voință ori din neglijență gravă.
Urmărirea penală împotriva unui judecător poate fi inițiată doar de procurorul general și cu acordul CSM. De asemenea, procurorii sunt obligați să ceară permisiunea CSM pentru percheziții, reținere sau arestare.
În cazul infracțiunilor de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită, precum și în cazul infracțiunilor flagrante, acordul CSM nu este necesar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile au început reabilitarea blocurilor sanitare în școli
Peste 70 de proiecte tehnice destinate reabilitării blocurilor sanitare în școli urmează să fie transmise către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) pentru implementare. Alte 50 de proiecte vor fi finalizate până în iunie 2025.
Despre aceasta au anunțat miercuri reprezentanții UNICEF în Moldova, care au participat recent, la Guvern, la ședința Consiliului de coordonare pentru intervențiile în domeniul alimentării cu apă, sanitație și igienă în instituțiile de învățământ.
Vadim Ciubotaru, inginer în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, a precizat că, din cele 17 școli incluse în program, șapte au finalizat deja lucrările de renovare, iar în 10 unități de învățământ din nordul R. Moldova lucrările vor începe în aprilie-mai 2025.
Potrivit autorităților din educație, în anul 2023, au fost reabilitate grupurile sanitare în 21 de instituții de învățământ, în timp ce în anul 2024 astfel de lucrări au fost efectuate în 18 școli. În anul curent, se vor finaliza lucrările de renovare și modernizare în 25 de școli.
- Te-ar putea interesa și: Avocatul poporului: Condițiile sanitare din școlile moldovene nu corespund standardelor minime ale OMS
Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a menționat că asigurarea condițiilor adecvate de apă și sanitație pentru școli rămâne o prioritate.
„Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a asigura un mediu educațional sigur și sănătos, contribuind direct la calitatea educației și la bunăstarea elevilor”, a spus Valentina Olaru.
La ședință s-a discutat și despre construcția grupurilor sanitare în anexe dotate cu sisteme de încălzire și ventilare și despre stabilirea unor distanțe minime de amplasare a acestora față de sursele de apă.
Autoritățile din educație spun că peste 160 de blocuri sanitare din școlile din R. Moldova vor fi renovate până în 2026. Potrivit informațiilor oferite anterior de Ministerul Educației, din 1.201 școli, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.
În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.
În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Administrația Trump publică noi documente privind asasinarea președintelui John F. Kennedy
Arhivele Naționale ale SUA au început să publice restul documentelor secretizate anterior despre asasinarea fostului președinte american John F. Kennedy.
Președintele Trump a semnat un decret în această privință la sfârșitul lunii ianuarie. În conformitate cu directiva din 17 martie, două seturi de documente cu un volum de peste 60 de mii de pagini au fost deja publicate pe site-ul web al arhivei. Acestea sunt disponibile în format PDF.
Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, în statul Texas, la 22 noiembrie 1963.
O anchetă americană desfășurată în 1964 de o comisie oficială a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis la Departamentul de Poliție din Dallas, la două zile după arestarea sa.
Asasinarea președintelui Kennedy provoacă și astăzi numeroase speculații.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice ultimele documente referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.
O lege din 1992 obliga guvernul SUA să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.
- Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy
Fratele lui John F. Kennedy, Robert, fost senator și procuror general al Statelor Unite, a fost și el asasinat, cinci ani mai târziu - pe 5 iunie 1968, la Los Angeles -, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinția SUA. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.
Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
