Zelenski a cerut comunității internaționale luni seara târziu (pe 7 noiembrie) să „forțeze Rusia să accepte tratative de pace reale”, reluând condițiile sale pentru un dialog: retrocedarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate, compensații pentru distrugerile cauzate de război și pedepsirea crimelor de război.
Associated Press (AP) notează că aveam de-a face cu o modificare a retoricii unui om care la sfârșitul lui septembrie a semnat un decret ce statua „imposibilitatea de a avea discuții” cu Putin. Doar că, adaugă agenția citată, având în vedere că precondițiile lui Zelenski par a fi de neacceptat pentru Moscova, e greu de prevăzut cum ar putea avea loc aceste tratative.
Armamentul și ajutoarele occidentale au fost un element cheie pentru capacitatea Ucrainei de a lupta contra invaziei rusești, despre care unii credeau inițial că ar fi avut un câștig de cauză mai ușor. Dar alegerile americane de la mijloc de mandat vor defini cantitatea și forma viitorului sprijin pe care Washingtonul îl va da Ucrainei.
Liderul ucrainean le cere americanilor să susțină în continuare ajutorul acordat de Casa Albă Ucrainei
Dacă Republicanii obțin controlul asupra Congresului, este posibil ca președintelui Statelor Unite Joe Biden să-i fie mai greu să continue livrarea masivă de ajutoare militare și de alt gen pentru Ucraina. Un grup mic, dar vocal, de Republicani s-au declarat nemulțumiți de cantitatea și durata ajutorului Statelor Unite pentru autoritățile ucrainene.
Din cauza asta probabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut americanilor să continue să dea dovadă de o „unitate neclintită” în sprijinul lor pentru ca Ucraina să poată face față invaziei rusești.
Zelenski a făcut acest apel pe 8 noiembrie într-un discurs video înregistrat prezentat la ceremonia în care i s-a înmânat Medalia U.S. Liberty de către National Constitution Center, o organizație neguvernamentală din Philadelphia.
Revenind la tratativele de pace, Rusia și Ucraina au avut câteva runde de discuții în Bielorusia și Turcia în prima fază a războiului, care urmează să intre în a noua lună. Negocierile au încetat după ce ultima rundă de tratative din martie de la Istanbul nu a dus la nici un rezultat.
Zelenski a spus luni că Kievul a „propus în mod repetat să se așeze la masa negocierilor, dar aceste propuneri au primit răspunsuri nebune din partea rușilor, cu noi atacuri teroriste, bombardamente sau șantaj”.
Mai recent, liderul ucrainean a refuzat să negocieze cu Putin, o schimbare în sine de tactică după ce în trecut a cerut în mod repetat o întâlnire față în față cu omologul său rus. Kremlinul a refuzat de fiecare dată o astfel de întâlnire.
Condițiile lui Zelenski pentru începerea unui dialog sunt, cum spuneam: „reinstaurarea integrității teritoriale [a Ucrainei]… compensații pentru pagubele de război, pedepsirea în justiție a tuturor criminalilor de război și garanții că asta [războiul] nu se va mai întâmpla niciodată.”
Între timp, continuă Associated Press, Rusia a reluat apelurile pentru tratative, după lansarea în septembrie cu succes a contra-ofensivei ucrainene în est și în sud, dar Kievul a respins de atunci orice discuții.
Ministrul rus de externe adjunct Andrei Rudenko a subliniat marți că Moscova nu pune nici un fel de condiții pentru tratative cu Ucraina și a acuzat Kievul că este lipsit de „bunăvoință”. „Este alegerea lor, noi am declarat tot timpul că suntem pregătiți pentru negocieri”, a spus Rudenko, citat de Associated Press.
Luni, consilierul prezidențial de la Kiev Mihailo Podoleak a insistat într-o postare pe Twitter că „Ucraina nu a refuzat niciodată să negocieze”, dar înainte de asta Rusia trebuie să-și retragă trupele. „E Putin gata? Se vede clar că nu”, a scris Podoleak.
Între timp, armata ucraineană a anunțat pe 8 noiembrie că forțele Kievului au respins mai multe valuri de atacuri rusești în Donbas, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că pierderile grele suferite zilnic de ruși evidențiază „nebunia” strategiei de atac a Moscovei.
