În Franța angajații revoltați de o propunere guvernamentală de mărire a vârstei de pensionare au oprit joi, 19 ianuarie, majoritatea trenurilor de mare viteză, livrările de curent și alte servicii-cheie, ieșind în stradă într-o „zi de mobilizare” considerată un test important pentru președintele Emmanuel Macron.
Punctul central al reformei este ridicarea treptată a vârstei de pensionare pentru majoritatea populației de la 62 de ani în prezent la 64 în 2030. Se prevede de asemenea ca durata minimă de cotizare să fie mărită până la 43 de ani. Cei care au studiat mulți ani și au intrat în câmpul muncii târziu vor ieși la pensie ca și în prezent la 67 de ani. Guvernarea de la Paris spune că într-o țară cu populație tot mai vârstnică, unde toată lumea are dreptul la pensie de stat, în curând nu vor mai fi bani pentru pensii.
Sistem supus la presiuni mărite
Șefa cabinetului de miniștri, Elisabeth Borne, a explicat într-una din numeroasele ei apariții televizate pe tema pensiilor din ultima vreme că în actuala lui formă sistemul de pensii generează un deficit bugetar a cărui acumulare ar fi „iresponsabilă”, punând în pericol tocmai persoanele care ar trebui să beneficieze de pensii. „De aceea, propunem un plan de salvare a sistemului care presupune că oamenii vor lucra mai multă vreme”.
Sindicatele spun însă că reforma pensiilor nu face decât să pericliteze drepturi cucerite cu greu de muncitori, sugerând guvernului să introducă mai degrabă impozite mai mari pentru bogați sau creșterea contribuției angajatorului la fondul de pensii. Sondajele de opinie sugerează că majoritatea francezilor se opun reformei.
Pentru joi erau programate peste 200 de manifestări de protest, cea mai mare la Paris, cu participarea tuturor asociațiilor sindicale importante din țară.
Răspunsul (la propunerea guvernului) rămâne NULaurent Berger, liderul sindicatului CFDT
Laurent Berger, liderul sindicatului CFDT (Confederația Democratică a Sindicatelor din Franța), a numit planul guvernamental de reformă „nedrept” și a cerut muncitorilor să demonstreze pașnic pentru a-și arăta dezacordul.
„Pentru mine, răspunsul (la propunerea guvernului) rămâne NU”, a spus liderul sindical într-un interviu cu postul de radio France Inter, întrebat dacă aprobă măsurile de compensare, de „îndulcire” a reformei anunțate de guvernare – de pildă un plan de a facilita primirea la muncă a vârstnicilor.
Opoziția de stânga a luat partea sindicatelor. La manifestația de la Marseille, de joi, liderul stângii radicale Jean-Luc Melenchon a spus că s-a sfârșit epoca unor politicieni „ultraliberali” ca britanicii Thatcher și Blair și a venit vremea ca muncitorii să-și câștige drepturile.
Berger și alți lideri sindicali au spus că aceasta este doar prima acțiune de protest și vor fi și altele.
Philippe Martinez, liderul CGT (Confederația Generală a Sindicatelor), o asociație considerată de stânga-radicală, a calificat reforma propusă de guvern drept „dogmatică și ideologică”.
Vârsta de pensionare din Franța este în prezent una din cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Metrou parțial paralizat, poliția în stare de alertă
Reuters relata joi la prânz că anunțaseră grevă majoritatea profesorilor de școală primară, iar la Paris cel puțin o universitate a fost declarată în grevă de studenți în semn de solidaritate cu greviștii. Guvernul a estimat procentajul de greviști din educație la mai puțin, anume cam 38%.
Distribuitorii de energie arătau că producția de electricitate scăzuse cu 12%, obligând Franța să mărească importurile. Au fost blocate livrările spre rafinăriile TotalEnergie, firmă care a apreciat că dacă protestul durează doar o zi, va face față, dar prelungirea lor ar putea crea probleme.
Impactul asupra transportului aerian s-a limitat la o reducere de 20% a zborurilor la aeroportul parizian Orly, al doilea ca mărime.
Agenția France Presse a relatat că una din liniile de metrou din Paris a fost închisă complet, iar alte 12 au fost „mult perturbate”.
Reforma franceză a pensiilor mai are nevoie să fie aprobată în parlament, unde Macron nu mai deține majoritatea, dar contează pe voturile conservatorilor.
AFP notează că „ziua de mobilizare” este primul protest al tuturor sindicatelor importante din Franța după cele din urmă cu 12 ani, când vârsta de pensionare a fost mărită de la 60 la 62 de ani. Atunci au protestat un milion de oameni, dar guvernarea președintelui Nicolas Sarkozy a reușit să aplice reforma.
De atunci președintele Macron a încercat o reformă a pensiilor în 2019, provocând cea mai lungă grevă din transportul în comun parizian din ultimele trei decenii. Tentativa de reformă a fost abandonată după un an, odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19.
Înaintea „zilei mobilizării” din 19 ianuarie, poliția franceză a pus în stare de alertă 10.000 de oameni, așteptându-se la o participare la proteste de până la 750.000 de persoane, dintre care cel puțin 1000 ar fi „potențial violenți”.
