Linkuri accesibilitate

Zona de turbulență a aviației moldovenești: tot mai puțini controlori de trafic aerian, cu o sarcină tot mai mare


Pista Aeroportului Internațional Chișinău, în dimineața zilei de 1 iunie, când în R. Moldova au sosit liderii europeni la summit-ul Comunității Politice Europene.
Pista Aeroportului Internațional Chișinău, în dimineața zilei de 1 iunie, când în R. Moldova au sosit liderii europeni la summit-ul Comunității Politice Europene.

În ultimii 9 ani, Moldova a pierdut jumătate din controlorii de trafic aerian. Unii au plecat peste hotare atrași de salarii mai mari, alții au renunțat din cauza bolilor profesionale. Cei rămași spun că lucrează peste program pentru a acoperi deficitul de personal, riscând să facă greșeli fatale.

Pe 1 iunie 2023, R. Moldova găzduia summit-ul Comunității Politice Europene. Pe Aeroportul Internațional Chișinău aterizau, unul după altul, avioanele delegațiilor străine, iar securitatea zborurilor era asigurată de o echipă de controlori ai traficului aerian, care ghidează navele din spațiul aerian al R. Moldova.

Cu câteva zile înainte de eveniment, 40 din 46 de controlori semnau o cerere de intenție de a pleca în demisie. Dacă într-adevăr demisionau, nu ar fi avut cine să dirijeze toate acele aeronave ale delegațiilor oficiale, care s-au reunit într-un sat din raionul Anenii Noi pentru a discuta problemele politicii europene.

Conducerea țării și MoldATSA, o întreprindere de stat destinată pentru utilizarea spațiului aerian și deservirea traficului aerian, au fost informate despre intențiile controlorilor și le-au promis că lucrurile se vor schimba.

După summit, președinta Maia Sandu a adus mulțumiri tuturor celor care au fost implicați în organizarea evenimentului, nu și controlorilor de trafic aerian.

„Cum a pregătit statul personalul aeronautic și aeroportuar de acest summit? Nicicum!”, a scris pe Facebook Dorin Plugaru, pilot și fost controlor de trafic aerian.

Prin postarea sa, el spera să stârnească un val de reacții care ar pune în discuție situația îngrijorătoare în care continuă să lucreze foștii săi colegi de la MoldATSA.

Unii controlori s-au arătat indignați de faptul că au fost neglijați de autorități și s-au adresat Europei Libere pentru a povesti despre problemele din domeniu, pe care, potrivit lor, administrația MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă le ignoră.

De ce sunt importanți controlorii de trafic aerian?

Controlorii dirijează aeronavele care intră în spațiul aerian al R. Moldova și ajută piloții să se orienteze pentru a evita accidentele aviatice în cer.

„Dacă un pilot conduce o aeronavă, controlorul dirijează zeci de aeronave”, explică Ana Ciobanu, controlor de trafic aerian cu o experiență de lucru de peste 15 ani.

Controlorii dirijează zborurile aeronavelor începând cu procedura de pornire a motoarelor, continuând cu decolarea acestora, și supraveghează întregul zbor, asigurând eșalonarea de siguranță între alte aeronave adiacente, astfel până la aterizare.

Ei se asigură că ruta și timpul de zbor sunt optimizate pentru a preveni erori și a asigura un trafic aerian eficient.

Are R. Moldova suficienți controlori?

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023.

În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului - 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Totuși, nu este clar cum vor reuși controlorii să acopere tot volumul de lucru dacă vor rămâne din ce în ce mai puțini, iar traficul aerian va crește (ceea ce demonstrează și prognozele publicate pe site-ul MoldATSA).

Din 2020 până în 2022, numărul avioanelor care au aterizat sau au decolat pe/de pe Aeroportul Internațional Chișinău s-a dublat, de la 10.600 până la 20.016.

În primele șase luni ale anului 2023, au fost 10.600 de avioane, de două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anilor precedenți. Pentru următoarele șase luni, MoldATSA prognozează încă peste 11.000 de avioane care vor ateriza sau decola pe/de pe aeroportul din Chișinău.

Controlorii rămași spun că lucrează mult peste program și că au un volum de lucru prea mare, ceea ce-i aduce la epuizare. Europa Liberă a discutat cu unul din controlorii de trafic aerian de la MoldATSA. Pentru a-i proteja identitatea, la solicitarea ei, i-am schimbat numele și îi vom spune în continuare Ana Ciobanu.

Ana și-a luat licența de controlor mai bine de 15 ani în urmă și de atunci face parte din echipa MoldATSA. Peste câteva ore ea va intra în tura de noapte și zice că nu știe până în ultimul moment câți controlori vor veni la lucru.

„Există șansa că vom lucra fără să putem fi înlocuiți. Cineva se poate îmbolnăvi. Șeful de tură lucrează câte 12 ore. Cunosc un controlor care a făcut două ture la rând, și a doua a fost cea de noapte”, povestește Ana Ciobanu.

Să lucrezi în două schimburi succesive în aceeași zi este strict interzis, se arată într-un răspuns oferit de MoldATSA Europei Libere.

Instituția susține că în ultimul an „nu au fost constatate neconformități” privind respectarea limitelor timpilor de muncă, lucru negat de mai mulți controlori cu care a discutat Europa Liberă.

În turele de dimineață acum intră cinci controlori, spune Ana Ciobanu și își aduce a minte că erau 16 atunci când abia se angajase: „Când intrăm în tură deja zicem: «Să ne fie cu Doamne ajută!» în loc de: «Hai să facem treabă»”.

Ana refuză să muncească peste program, dar spune că unii colegi lucrează fără odihnă opt din 10 zile, chiar dacă normele întreprinderii prevăd un număr maxim de șase zile lucrătoare.

„Suntem foarte obosiți, stresați. Dacă lumea va pleca, asta ar duce la un colaps, se va închide spațiul aerian. Nu este departe acea zi când voi pleca și eu. Nu am rămas nici măcar cu entuziasm și asta este cel mai grav”, spune controloarea.

„Cine va răspunde pentru un accident, ferească sfântul!?”

Fostul controlor Dorin Plugaru este acum pilot de aeronavă. El povestește că la MoldATSA, „se lucrează haotic, controlorii sunt scoși din programul normal să acopere deficitul de personal”.

„Asta este periculos, este nesigur. Nu poate un om care nu se odihnește corespunzător să fie responsabil de siguranța a sute de pasageri”, spune Dorin Plugaru.

MoldATSA și AAC confirmă că numărul controlorilor este în descreștere și afirmă că personalul pleacă din cauza reducerii veniturilor și a traficului aerian deservit.

În răspunsurile oferite Europei Libere, administrația MoldATSA și AAC susțin că, pentru a ameliora situația, au decis să „optimizeze” și să „utilizeze mai eficient numărul de controlori disponibili”, modificând „configurația pozițiilor operaționale active și structura elementelor spațiului aerian”.

Elementele spațiului aerian sunt zonele în care operează controlorii. Spre exemplu, zona ACC2 este segmentul prin care aeronavele intră în spațiul aerian al R. Moldova și este la înălțimea de la 3.000 până la 10.300 de metri. Un alt element al spațiului aerian, numit APP (approach - apropiere), este destinat pentru avioanele care vin la aterizare, la înălțimea de până la 3.000 de metri. Pentru fiecare din aceste elemente este responsabil un anumit număr de controlori.


Pe 30 iunie, MoldATSA a emis o decizie de a închide pe timp de noapte zona ACC2 și să majoreze de două ori înălțimea APP, de la 2.850 la 5.850 de metri.

Decizia urma să intre în vigoare pe 10 august, dar a fost anulată după ce Europa Liberă a cerut explicații privind impactul acesteia asupra sarcinii de lucru al controlorilor, chiar în ajunul publicării acestui material.

Dorin Plugaru susține că în acest fel urmau să fie comasate cele două elemente și să fie unite pozițiile operaționale ale controlorilor.

„Un controlor de trafic ar fi fost nevoit să preia cele două sectoare și ar fi rămas singurul controlor în sala de dirijare în timpul nopții. Practic, diminuarea riscului unei erori umane sau a unei incapacitări la locul de muncă dispare”, explică pilotul.

Controlorii susțin că unirea ACC2 și APP ar însemna un adevărat „coșmar” pentru ei, pentru că ar duce la o încărcătură dublă.

„Ar fi prea puțin timp pentru ca un controlor să-și schimbe zona de responsabilitate. E ca și cum vi s-ar cere acum să vă duceți la bucătărie și să deveniți bucătar-șef”, comentează Ana Ciobanu.

După comasare, spune ea, toate aeronavele care vin la aterizare urmau să fie deservite de un singur controlor, ceea ce putea influența securitatea traficului aerian.

„Care este abilitatea controlorului de a dirija un astfel de număr de aeronave? Care este potențialul controlorilor? Cine va răspunde pentru un, ferească sfântul!, accident?”, se întreabă controloarea de trafic.

Coeficientul de complexitate „azi este, mâine nu-i”

Resentimentele controlorilor față de administrație sunt legate și de problema salariilor.

Înainte de summit-ul de la Bulboaca, 40 de controlori au semnat o cerere de intenție de a pleca în demisie din cauza că le-au fost tăiate salariile cu 30%, spune Lucia Maier, avocată și președinta Federației sindicale a controlorilor de trafic aerian.

R. Moldova risca să rămână fără controlori ai traficului aerian în preajma summit-ului Comunității Politice Europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00

Această reducere a fost cauzată de faptul că nu se mai acordă „coeficientul de complexitate”, un adaos semnificativ la salariul controlorului pentru munca grea pe care o face.

Lucia Maier reprezintă interesele a 47 de controlori în instanța de judecată, într-o acțiune înaintată împotriva MoldATSA în care aceștia cer să li se ofere acel spor și să fie achitate restanțele salariale create de anularea coeficientului.

Pe 7 iunie, Guvernul a aprobat o hotărâre care stabilește că „coeficientul de complexitate” va fi „orientativ”, ceea ce ar însemna că administratorul MoldATSA va decide dacă va fi sau nu acordat acest adaos la salariu controlorilor.

„Realocarea regulată a acestui coeficient pentru controlori a început în anul 2021, dar foarte fluctuant: azi este, mâine nu-i”, spune Lucia Maier.

Ana Ciobanu afirmă că, la sfârșitul anului 2022, controlorii au primit timp de trei luni la rând adaosul pentru complexitate, care nu le-a mai fost oferit în 2023, nici după hotărârea Guvernului.

Europa Liberă l-a întrebat pe administratorul MoldATSA, Veaceslav Frunze, dacă acest spor salarial va fi oferit controlorilor. Potrivit lui, administrația întreprinderii are niște neclarități legate de hotărârea de Guvern care se referă la coeficientul de complexitate și a cerut explicații Ministerului Muncii cum să calculeze salariile.

„Activitatea MoldATSA este una foarte complexă și din aceste considerente managementul întreprinderii permanent promovează majorarea salariilor, inclusiv și controlorilor de trafic aerian, în pofida crizei în care ne aflăm începând cu anul 2020(Covid) și până în prezent (războiul din Ucraina - spațiul aerian pentru aeronavele care tranzitează R. Moldova este închis din februarie 2022, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor cu aproximativ 50%)”, a declarat Veaceslav Frunze.

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

XS
SM
MD
LG